
* * *
Of,
Doamne,
ce bine
arată
o
toamnă
atât
de bogată!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Plimbare de toamnă
Cu soare ce demult a răsărit,
E-așa frumoasă-această zi de toamnă,
Că până și nevastă-mea mă-ndeamnă:
-Azi mergem la plimbare,-ai auzit?
Eu mă ridic îndată: - Aferim!
Priveam un meci, ceva cu Nederland-ul,
Dar nu contează, bine că ieșim!
Frumoasă toamnă, dar cam scump... Kaufland-ul!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se învață atât de bine din greșeli, încât unii își crează în permanență material de studiu!
aforism de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Casa în culori de toamnă
S-a îmbrăcat în toamnă casa noastră:
Și-a pus culoarea frunzei ruginii
Pe-nfrigurarea vițelor de vii
Ce își arată strugurii-n fereastră.
Se scurge, printre pete de rugină,
O lacrimă de cer pe-acoperiș,
Dar se oprește, parcă pe furiș,
În streașina cu resturi de glicină.
Prin geamul spart, ca-n vremea de demult,
Mai trece-o rândunică-n goană mare
Înviorându-i trista nemișcare.
E cuibul gol. Din vremea de tumult
N-a mai rămas nimic. Pot să ascult
Tăcerea unei case vechi... și doare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei procuroare DNA
Văzând-o că arată bine,
Dar n-are probe de-acuzare,
A zis instanța pentru sine:
- Of, Doamne, Doamne, ce DOS... ARE!
calambur epigramatic de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin fiert
E timpul să fierbem
o oală cu vin,
căci frigul o cere.
O, Doamne, ce "chin"!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum
Era atât de vară! Doamne, cum era!
Credeam că arde tot... și chiar ardea.
Ne-a ars, întâi, tot focul din priviri
Și-a aruncat cenușa-n întâlniri.
Ne-a spulberat cuvintele-n scântei
Și ne-a făcut din dor un obicei.
Au ars și norii-aceia de sub noi.
Mai știi? Ne înveleau pe amândoi.
Plutesc cenușile, pierdute-n vânt...
"Precum în cer, așa și pe pământ".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Buzz (referindu-se la Joey): Arată bine?
Pacey: Nu vreau să răspund.
Buzz: Haide, am 9 ani! Mai e mult până o să mă pot apropia de ea. Măcar atât poți să faci și tu, să o descrii.
Pacey: Este atât de frumoasă că atunci când te uiți la ea, îți tremură picioarele, inima ți se topește și atunci știi că există ordine și că universul ăsta are sens.
Buzz: Deci arată foarte bine.
Pacey: Da, da.
replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina

Comentează! | Votează! | Copiază!

Exorcism
Cântai atât de bine!
O, Doamne, cum cântai!
Se deștepta în mine
Tot ce-i frumos în Rai.
În baru-acela magic,
La masa mea, pierdut,
Simțeam un iz de tragic
Ce se cerea băut.
Dar vocea ta ce voce!
M-a tras, cumva, la sorți,
Dorind să mă disloce
Din lumea celor morți.
Resuscitat pe bune
Și chiar extaziat,
Vedeam perfecțiune
În tot ce-ai arătat.
Dar, cum să spun, efectul
La tot ce îmi cântai,
Se difuza. Cu-aspectul,
Clienții atrăgeai.
Privirea ta blajină,
Îi mângâia pe toți,
Iar barul din grădină
A devenit... de hoți.
De hoți de inimi, sigur,
De-o inimă: a ta.
Eram puțin nesigur:
Cui, oare, o cânta?
Ceva țipa în mine
Mai rău ca-n exorcism
Când te-am privit mai bine
În ochi: aveai strabism.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna mea de-acum
Toamnă ruginie, toamnă încărcată
Cu prinosul verii, cu al viei rod,
Adu bunăstarea mult prea așteptată
De-o întreagă țară, de-un întreg norod.
Vino cu blândețe, fără întristare,
Vino cu căldura serilor de mai
Și alină-n codru frunza care moare
Cu o doină-n care să-i șoptești: "Mai stai!".
Dacă norii negri vin să te-nsoțească,
Fă-i să plângă iute lacrimi ca un cânt
Care să mai spele, să mai limpezească
Tot ce întinează viața pe Pământ.
Mie, toamnă blândă, toamnă ruginie,
Lasă-mi neschimbată calea pe un drum
Care-mi e plăcere, pace, bucurie,
Toamna mea de aur, toamna mea de-acum.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea deznădejdii
Cu ochii-nchiși, cu fața-n vântul rece,
pe țărmul unei lumi atât de rea,
te rogi ca, dintre-ai tăi, să nu mai plece,
chiar dacă sunt sătui de viață grea.
Au tot plecat: la cer, în țări străine,
s-au înrobit, cumva, pe la oraș,
au vrut mai mult, au vrut să fie bine,
și v-au lăsat icoana lor chezaș.
Iar tu și frații tăi rămași acasă
în grija celor aplecați de ani,
aveți o pâine-n plus, acum, pe masă,
și un pustiu în jur, ca la orfani.
Te rogi, nu să se-ntoarcă, să rămână
măcar aceștia care, încă, sunt,
iar vocea ta abia de mai îngână:
"... și dă-mi putere, Doamne, să te-nfrunt!"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai tare
Of, ce mai vară! Doamne, ce căldură!
Îmi las regina-n casă, dau o tură!
Mișcări premeditate, joc de șah?
De unde?! vreau s-aud cuvântul "ah".
Era, azi-noapte, la televizor,
Un film cu "oh" și "ah" credeam că mor!
Dar uite c-am scăpat și am trăit
Să văd, la mare, înc-un răsărit.
Nu-l văd prea bine, fără ochelari
Căci am luat la mine doar dolari
Să am și eu, acolo, de-o cafea
Și, poate - cine știe? de-altceva.
Mergeam, la malul mării, pe nisip,
Cu crăițarii cocoloș în slip,
Și-a apărut... atât de singurea!
Mai poți să zici că viața este rea?
Cum am văzut-o, am simțit în gât
Un fel de nod, dar, pasu-mi hotărât
M-a îndreptat spre ea și... am ajuns
La capătul puterii. Chiar am plâns,
Că-n tot ce-a fost, ce este și va fi
Ceva mai tare, nu știu de-oi găsi:
Atât de liniștită și bălaie,
Sirena mea... clădită din pietroaie!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna asta
Miroasea rod bogat și-a must de stele...
Dau iar în pârg aducerile-aminte...
Cad frunze peste gândurile mele,
Pe tălpi s-au prins speranțe nămolite...
S-a scris pe cer o nouă partitură...
Miroase a gutuie, în cuptor...
Ne-acoperă o pătură de brumă.
Copacii dezveliți de vis, ne dor.
Trăim în universuri paralele,
Într-un uitat și veșnic celibat,
Când între noi tăcerea se așterne...
Și plouă, plouă, plouă rod bogat.
Vezi?! Plouă-n noi atâta amintire...
La gura sobei, coapsele-și arată,
Oh altă toamnă... Toamă în iubire...
O toamnă parfumată și bogată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi
Erai atât de fericită
pe malul mării la apus!
Păreai o pasăre grăbită
să se înalțe tot mai sus.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât limba este mai bogată în expresii și locuțiuni, cu atât mai bine pentru scriitorul iscusit.
citat celebru din Pușkin
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare de toamnă
Dă-mi mâna și vino cu mine
să vezi un decor ca de vis,
cu raze scâldând în rubine
covorul de toamnă promis!
Vom merge să facem cărare
prin frunze, cu pașii foșnind,
în lumea cu raze de soare
ce roșul pădurii aprind.
De vrei, stăm pe-o bancă o vreme,
aceea ce-așteaptă mereu
și pare, din nou, să ne cheme
pe vechiul, al nostru, traseu.
Hai, vino! E-o zi-n care eu
te vreau lângă sufletul meu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus
E toamnă, seară, noi și un apus
în care ne privim, ne așteptăm,
și ne-am dori ca înapoi să dăm
un timp ce-aleargă liber, nesupus.
Să facem să dispar-o depărtare
ca și apusul ce, spre noapte, moare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima Lunii
Tainic, neștiută-n lumea-ntunecată
Din poieni ascunse-n codri-ndepărtați,
Lacrima de Lună, floarea fără frați,
Îi arată nopții fața-ndurerată.
Doar în miez de toamnă poate să apară,
Doar în miez de noapte, doar în nopți de dor
Și durere mută-a frunzelor ce mor
C-o speranță-n suflet: să renască, iară.
Nimeni n-o cunoaște, nimeni nu o știe,
Totuși, ea apare într-un vechi hrisov
Dată ca o plată pentru o moșie.
Din străvechea floare, într-un vechi ceaslov,
A rămas o urmă ce-ar părea să fie
Ultima dovadă: o petală mov.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, Doamne
Când patima ne ispitește,
Dar și necazul ne lovește,
Mai bine, Doamne, ferește!
Când speranța e pierdută,
Dar și viața-i decăzută,
Mai bine, Doamne, ajută!
Când cele rele avansează
Și traiul zilnic ne stresează,
Doamne, ne binecuvântează!
Când avem griji și nevoi,
Aici și-n lumea de apoi,
Doamne, ai grijă de noi!
rugăciune de David Boia (19 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mi-ar plăcea ca cineva să se uite la pantofii mei și să spună: "O, Doamne, arată atât de confortabili!"
citat din Christian Louboutin
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorințe
Îți mulțumesc, dar n-ai vrea tu să-mi dai
iubirea din priviri și doar atât?
Iar eu, iubito, vreau ca să mă ai
mereu în inimă. Aș sta... oricât.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!