Urlet căprui

Îmi era atât de sete încât am băut o şoaptă.
Urlet căprui...
Urlet căprui...
Ce lume nedreaptă
să-ţi fie sete de setea nimănui.
Ce-ncurcătură!
Ce şoaptă venită ca râul de sus
Urlet căprui...
Urlet căprui...
iar şoapta a trecut şi s-a dus!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secret caprui

Ai un zâmbet căprui
Şi un mers luminos
Corpul mult prea frumos
Chipul unei statui

În cuvinte căprui
Te descrie pios
Un verset mlădios
Dintr-o poză hai-hui

Pe trotuarul căprui
Te întinzi languros
Într-un gest abanos
Cu miros de gutui

Eşti o lume căprui
Dintr-un cântec ploios
Obicei ruşinos
Cu ecou amărui

Şi ce suflet căprui
Carapace de os
Ce cuvânt lunecos
Nu rosteşti nimănui?

poezie de Alexandra Ciochia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urlet de mine

un urlet de mine mă cuprinde
un urlet de toate măruntaiele arzânde
printre care
tăcut
sufletul se plimbă căutându-mă
în pacea dintre două paranteze
urletul cântă frumos şi agaţă în forma lui
voinţa
un urlet de sine aşteaptă la poartă alt urlet de sine
să-i rostească
primul şi ultimul cuvânt
cu o mică diferenţă purtată demn
în sensul verbului
a iubi

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întristare

Mă uitam la tine
şi inima mă striga pe sânge
şi ochii mă strigau pe căprui
şi eu mă strigam pe strigăt
şi tu te uitai nimănui.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să îmi doresc ochi verzi, când natura m-a înzestrat cu ochi căprui, iar ochii mei căprui pot vedea verdele naturii.

citat celebru din Bob Marley
Adăugat de Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoaptă de lună

O şoaptă de lună
ma învăluit în rază
de lună plină
şi ardea sublim de divină
sângele în maree căprui
cu briză ca nimănui..

Hai vino cu braţul sfeştnic
Să fermentezi sângele
Demonizat şi netrebnic
Din vin în izvoarele

In fluturi de sudori
Ucişi-n perle de rouă-n zori
Culegând din gene flori
Cu care, zi de zi mă adori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Prin ochiul meu
cerul
se vede căprui

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât...

Frumoasa mea, cu ochi căprui
O dulce eşti, cum alta nu-i
Şi lasă ca un vers pios
Să te alinte mlădios....
Veni-vor mulţi să-ţi spuie-n versuri
Că te iubesc, şi cum, şi cât:
Vor spune-o mai frumos ca mine,
Dar nu te vor iubi atât!...
Atât?... să-ncerc o-nşiruire!
Spre graţie, spre nesfârşire,
Inalt şi larg şi cât se poate
În paşnic fel, înspre dreptate,
Să vin cu zilnica iubire
În dimineţi, pe scăpătate....

Frumoasa mea, cu ochi căprui,
Tu eşti un înger... eu, hai-hui...

poezie de Vasile Zamolxeanu (2 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârâit de urlet

împarte corpul
multor tentacule
şi când acesta
va fi neputincios
cărat de suflet
vei zări în jurul tău un abis
cu dorul pentru ce-i
ce te-au dorit pentru a lui cântec
nu pentru al cărnii
sfârâit de urlet

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E linişte apăsătoare şi căprui
şi-mi spui atât de multe
când nimic nu spui
tăcere vorbitoare de vedere

catren de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îmi necheza potcoava un cuvânt dezdoit
şi se-auzea un urlet de cal din îngerul golit
Ce vremuri mai erau de nefiinţă...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hanul

O să deschid un han micuţ
Sub dealul acesta ca o cască,
Unde toţi oamenii cu ochi căprui
Vor putea veni să se-odihnească.

Vor fi pe mese străchini cu mâncare
Şi căni pline cu vin să ostoiască frigul
Tuturor oamenilor cu ochi căprui
Pe care-i va chema năpasta sau câştigul.

Somn bun şi lin dormi-va călătorul
Şi cu noroc se va visa ajuns acasă.
Mă voi scula la miez de noapte
Să ţin treaz focul şi odaia călduroasă.

Oh, am acest vis tandru şi nebun pentru că
Tot binele de care-am avut parte
L-am trăit alături de un om cu ochi căprui
Demult, în tinereţe – şi departe.

poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neadormire

Sorbind cafeaua adormit
Câtă as bea tot nu-s trezit
Ca atunci când am sorbit
In ceştile ochilor căprui
Trezirea-n in visul uimit
In abur de şoaptă ca a nimănui
Cu aromă ce-o aştept amărui
Intr-un zaţ de dor
Ghicind rune zărilor
Adormit în neadormire
De tine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin

Copilul ei cu ochi căprui
Venit pe lume din amor,
E astăzi fiul nimănui,
Că ea a fost a tuturor.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia din mine

Pe sub pielea-mi de copilă, ţin ascunsă o femeie,
Cu privirea de felină şi cu-n ruj ciudat pe buze.
Pregătită să atace viaţa când va fii nedreaptă,
Să ucidă şi să moară, să renască-n a mea şoaptă.

E atât de rafinată că aproape nu exista,
Uneori îi sunt nedreaptă, şi devine atât de tristă.
O lipsesc de mângâiere, de amor, şi ochii căprui,
Şi o-ngheţ cumva în mine pentru moartea nu ştiu cui.

E un vis erotic parcă când în mine se arată,
Nu mai ştiu de sunt copilă, de-s soţie sau amantă.
Mă tot ceartă ca o mamă, dar mă-ndeamnă la păcat,
E un demon într-o rană, ori sunt eu cu-adevarat?

Mă ucid în orice clipă, dar revin cu ea la viaţă,
O tot ţin înlănţuită şi lipsită de speranţă.
Prea puternică-i femeia ce o ţin ascunsă-n mine,
Totodată prea firavă, să o las liberă-n lume!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colivie plutind pe nori

Cum o fi... la tine pe cer?
La mine furtuni de dor
Fulgeră-n piept răvăşitor
In hăul căprui temnicer

Cu zăbrelele de gene
Prea greoaie şi groase
Cu lanţuri de sinapse
Topite de dor din pene

Ce zburau prin fantele
Căprui de feerii senine
Sub curcubeiele bucle
In adieri calde tanine..

Ahh, ce dor îmi este de tine
Cum îi e de zbor unei păsări
Închisă într-o colivie în mine
Plutind pe valurile de nori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La plecare cu care

Mi-am luat pălăria de pe patul de carne
din tine doar ochii mai îngrămădeau
un căprui gest
la plecare am vrut să te fascinez cu o scamatorie
şi am scos cu o baghetă de os din pălărie
corpul meu întors pe dos
de bună venire...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sclipăt...

Urlet din grotă
Grota posacă,
Grota din suflet,
Iubirea săracă...
Cauta geniul,
Caută-n grotă,
Cu ce s-a ales
Iubirea din flotă...
Bezna lăuntră
Şi aburindă,
Urlet însemne
Iubirea murindă?!...
Stâncă pe stâncă,
Firea senilă,
Goală iubirea
E fără de milă...
Nu se zăreşte
Din grotă nimic,
Să reinvie
Iubirea pe dric?!...
Cad câte una
Din trezele părţi,
Plânge iubirea
Între tainice hărţi...
Ia cutezanţă
Posibila grotă,
Din simplul reflex
Iubirea–i dă notă...?!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde

Se uita pe cer întrebătoare..
"Unde va pleca albastru
când Pământul nu v-a mai fi aici?"
I-am răspuns c-un fluture de şoaptă
la ureche:
"In toate lumile în care ne vom întâlni
tu zarea mi-o colora cu ochii tăi,
si uită-te prin ai mei ce-s ai tăi
e căprui verzui nu albăstrui
cerul meu"

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salcâmul nimănui

Erau pe deal copaci destui,
Dar unul, cel al nimănui,
Foşnea din frunze cu-nţeles
Când mă rupeam de-un drum de şes.

Se întâmpla atât de rar,
Încât mă întrebam: "El chiar
Îşi aminteşte mersul meu
Ori chipul? Ştie că sunt eu?"

Sunt ani de când n-am mai trecut
Prin locuri care mi-au plăcut
Şi-au fost, în tinereţea mea,
Decor spre ce mă atrăgea.

Mă-ntreb şi-acum, pe-acelaşi drum:
Salcâmul dintr-un vechi album,
Mai pune-n margini de cărare
O umbră binefăcătoare?

M-apropii şi o adiere
Şopteşte-n clipa de plăcere
De sub salcâmul nimănui:
"Iubeşti aceiaşi ochi căprui?"

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

tu
o săgeată pornită
din lumi doar de tine ştiute
eu
altă săgeată plecată
din ochiul verde căprui
spre zidul care
iată
reverberează
în fereastra cetăţii care ştie
că azi
săgeata are gust de trădare

zeii sunt obosiţi de prea multe amurguri
şi se ascund
în spatele oglinzilor ovale

la mine ajunge un dinte
din vârful de stea
tu eşti cel care mânuieşti arcul
ţii degetul strâns pe săgeată
de ce ne condamni pe-amândoi
la o singură viaţă
eu verde căprui
tu înveşmântat în zăpadă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!