
O părere
Nu dărui sentimente,
dacă știi că nu sunt coapte,
înfruntă-ți în miez de noapte
toate fricile latente!
Cu trăiri de suprafață
nu sudezi lanțul unirii,
că secretele IUBIRII
doar se simt, nu se învață.
Gânduri goale se răstoarnă
și-n a lor rostogolire
prind nimicu-n zvârcolire
când pustiul vor s-aștearnă.
Ia bucăți de suferință
din comoara omeniei,
dă crezare sărăciei,
în mărturii de căință!
Hotărât a stărui,
când vei face zi din noapte,
în dorința de-a-nțelege
care e-a IUBIRII lege,
sentimentele-or fi coapte
și-atunci, le poți dărui.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Am lăcrimat în miez de noapte
E prea târziu
ca-n gândul tău mlădiu
să mai trezesc, cumva, doar șoapte,
dar pun pariu,
pe ce? nici nu mai știu
și lăcrimez în miez de noapte.
La geamul tău
se strâng păreri de rău,
miros de grâu și gutui coapte,
mă simt ca-n hău,
lipsit de gândul tău,
și lăcrimez în miez de noapte.
Nu te-nțeleg,
parcă nu-s om întreg
și vina dau pe vântu-n șoapte,
nu știu s-aleg,
misterul să-ți dezleg
și lăcrimez în miez de noapte.
Îmi este dor
de-un gând cutezător
când ne-ndulceam cu mure coapte,
eu visător,
tu pasăre în zbor,
să lăcrimez în miez de noapte.
Deja-i târziu,
în gândul meu pustiu
nu mai găsesc nici fapte,
dar pun pariu
pe ce? acuma știu
să lăcrimez în miez de noapte!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșe coapte
Frumosul meu, să dormi si să mă uiți în noapte,
Dar când vin zorii să te-ntorci, te-aștept.
La mine în grădină, sunt cireșe coapte.
O să măncăm și-o să te strâng la piept.
Să te respir și să-mi încarc plămânii
Și ochii să mi-i spăl privindu-ți gura.
Ce o să spunem când ne-or întreba străinii?
Că stăm de vorbă sub cireș și admirăm natura.
Iar când nu trece nimeni, pe drum, ca să ne vadă,
Ne strângem mâinile și ne sorbim din ochi,
Că vine iarăși noaptea și dorul ca o pradă,
Ne tulbură, ne doare, zici că e deochi.
Și pot să ne tot stingă cărbuni, târziu în noapte,
Că leacul nu-i la ei și nici în alte cele,
E-n noi, și nu mâncând cireșe coapte,
Ci doar îmbrățișați scăpăm de chin și rele.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus

Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito! îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s -ajungă,
Vrăjitul și adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de -atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele -n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito, îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s-ajungă,
Vrăjitul și-adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de-atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele-n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță din Doar pentru tine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc de masochist
Cum poți iubi ceva cu adevărat
Când știi că nu poți dărui iubirea,
Când ochii tăi se varsă sacadat
Întunecându-ți veșnic glasul și privirea?
Cum poți zâmbi unui străin aparte,
Privindu-i sufletul în ultimul răgaz
Și-n fiecare zi... în fiecare noapte
Să îl săruți cu gând la alt obraz?
Și cum poți fi atât de iubitoare
În fiecare ceas ce este tot mai trist,
Iar când nici ceasul limbă nu mai are
Să-l lași în propriul joc de masochist?
poezie de Ovidiu Eugen Grama
Adăugat de Ovidiu Eugen Grama

Comentează! | Votează! | Copiază!

Perpetuum
Cu fiecare zi mă-ndrăgostesc mai tare,
chiar dacă doru-i greu și inima mă doare,
chiar dacă-mbătrânesc și lutul se dărâmă,
privesc la steaua mea, cu Dragostea, de mână.
Ce dacă visul nostru e amânat de timp?
Noi doi sorbim nectarul IUBIRII, în Olimp,
ne dăruim, flămânzi, în foșnet de Lumină,
sărut, în Răsărit, când sufletul se-nchină.
Tăcerile socot și împart Nemurire.
Ea rostuiește tot și ne va da de știre
când termenele-s coapte, în creuzet divin,
și ne-o uni-n Vecie, în crez diamantin.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu lăsa
Nu-mi lăsa tristețile pe umăr
Ia-mi povara, Isuse, din nou,
Ce mi-ar folosi să le mai număr
Când la toate m-am făcut ecou.
Stau și mă frământ în miez de noapte,
Domnul meu și lacrimile curg,
Ce desprind din cerurile coapte
Luminând zadarnic în amurg.
Nu lăsa tristețea să m-atingă,
Nu lăsa-ntunericul în ea,
Nu-mi lăsa speranța să se stingă
Astăzi când ești Tu în viața mea.
Mă lovesc cu palmele de ceata,
Mă lovesc cu palmele de zid,
Când se face iarăși dimineață
Într-o altă noapte mă închid.
Vin atâtea, vin să mă frământe
Și le știu pe toate pe de rost
Nu lăsa, Isuse să te cânte
Doar ecoul celei care-am fost.
Vino și atinge-mă pe umăr,
Ia-mi povara, Isuse-ndrăznesc
Să Te rog, nu mă lăsa să număr
Când atâta, Doamne, Te iubesc...
Amin!
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Obiceiul de a dărui nu face altceva decât să intensifice dorința de a dărui.
citat clasic din Walt Whitman
Adăugat de Cristiana

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cobor și urc
Când toți ceilalți consultă ceasul,
Eu timpul mi-l măsor cu pasul,
În metri... de secunde îl parcurg,
Din zori de zi și până în amurg.
Eu somnul mi-l măsor în vise,
Ce-s după pleoapele-culise,
Și-ascund o noimă de povești,
În care simt cum mă iubești.
Dorința mi-o măsor prin fapte,
Și-n miez de zi, și-n miez de noapte.
Din toate, câte am râvnit,
Doar prea puține am reușit.
Eu gândul mi-l măsor prin riduri,
Și îl aștern pe filă-n rânduri,
Pășind pe strania mea cale
Cobor la deal și urc la vale.
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Erotică în miez de noapte
Miez de noapte, vise-n gene, dorurile-aleargă-n stele și prin mine treci, iubite, când te chem în joc de iele...
Și te las să-mi scotocești chiar prin gândurile toate, știi că-n toate doar tu ești, nimeni nu te poate scoate...
Și mă bântui prin câmpii, Elizee... bei din Lethe și te mântui de stihii când mă sorbi pe îndelete...
Mă adulmeci prin eter și-mi respiri mireasma mov, ca pe-un elixir-miracol din al sânilor meu crov...
Eu, minune de femeie, din amurg amăgitor, îți las trupul meu de zeie, să-i fii unic călător...
Umblă-n mine prin visecere, nu lăsa vreun tainic loc, sunt din două emisfere-n care numai tu ai loc...
Și când te resimt în mine, sunt întreagă cum n-am fost, un rotund din linii curbe, ce se-ntrepătrund c-un rost...
Miez de noapte cu tăcerea în euforii de-amor... luna e un pic geloasă... se retrage-n dormitor...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cu gust de fructe
Micuță și timidă și senină,
Mereu doreai să fii îmbrățișată,
Mă inunda o tainică lumină
Când te lăsai așa abandonată;
Simțeam cum multe doruri ți se-alină,
Știai c-un zâmbet să te dărui toată,
Păreai o preoteasă ce se-nchină
Pe un altar spre-a fi purificată;
Mi te topeai în brațe de plăcere
Și-mi transmiteai o sfântă bucurie
Când fiecare tandră mângâiere
Făcea din tine-un fulg de păpădie.
Și-mi pare rău c-a fost doar pentru-o noapte
Iubirea ta cu gust de fructe coapte
sonet de Marius Coge din Vis și armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Univers de sentimente
Un univers de sentimente
Inima o răvășește
Și flacăra iubirii o răspândește,
Dar se uimește și în lacrimi izbucnește,
Când gheața altei inimi tot nu se topește
Pentru că se ferește și nu înțelege
Că flacăra Iubirii nu rănește
Doar dorul lecuiește și rănile le oblojește,
Că Inima așa vorbește
Când, cu tandrețe, Universul de sentimente
Pline de flacăra Iubirii le dăruiește....
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustiul iubirii
Dincolo de tine nu-i nimic,
nici pomii, dragă, nu mai sunt,
orașul pare pustiit
și voci aud duse de vânt!
Și merg prin totul meu pustiu
în care tu domnești tăcută,
ești când pictată în granit
și uneori ești doar o umbră!
Din când în când brațe întind
și mă încurc în false-amoruri
și orice fac și-n orice gând
doar tu îmi ești legată-n doruri!
Te caut cu ochii mei doar triști
și nu văd drumul care duce,
spre răsuflarea ta vibrând
ce-o simt în ceafă până-n sânge!
Privesc în gol, poate aprinzi
acea lumină pentru mine,
să pot s-o văd, să te aud
și să ajung cumva la tine!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Citește-mă
Citește-mă încet, în noapte,
Filă cu filă mă deschide,
Păstrează-mă pe buze coapte
Și-n unduirile-ți avide.
Citește-mă în gânduri, taine,
Când felinare se vor stinge
Și trupurile făr-de haine,
Atâtea vise vor atinge.
Citește-mă și în regrete,
Fă-mi lângă inimă... un loc,
Când umbre dănțuie-n perete
Și când privirile iau foc.
Citește-mă și mă învață,
Să pot oricând a recunoaște
Cuvântul care îmi dă viață,
Oglinda-n care voi renaște.
Citește-mă... fără sfială,
Prejudecăți, de vrei, aruncă,
Nimeni nu-ți cere socoteală
Și nici măcar... nu te încurcă.
Citește-mă... apoi mă vinde
La orice călător... ce știe,
Sintagma care va pretinde,
Că tu-mi ești dragă... poezie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Citește-mă
Citește-mă încet, în noapte,
Filă cu filă mă deschide,
Păstrează-mă pe buze coapte
Și-n unduirile-ți avide.
Citește-mă în gânduri, taine,
Când felinare se vor stinge
Și trupurile... făr-de haine,
Atâtea vise vor atinge.
Citește-mă... și în regrete
Fă-mi lângă inimă un loc,
Când umbre dănțuie-n perete
Și când privirile iau foc.
Citește-mă și mă învață,
Să pot oricând a recunoaște,
Cuvântul... care îmi dă viață,
Oglinda-n care voi renaște.
Citește-mă... fără sfială,
Prejudecăți, de vrei, aruncă,
Nimeni nu-ți cere socoteală
Și nici măcar nu te încurcă.
Citește-mă... apoi mă vinde
La orice călător... ce știe,
Sintagma care va pretinde
Că tu-mi ești dragă... poezie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
A-i dărui inima ei este cel mai mare dar pe care o femeie iubită i-l poate dărui iubitului ei. Al doilea mare dar este să-i dăruiască un copil, ca rod și mărturie a iubirii lor.
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (30 decembrie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Poem aiurea
Sunt zile când am inspirație cruntă
Și hăul din mine dispare
Sunt zile când picură ploaie măruntă
Și lacrima-i albă de sare
Mai sunt și senine cu cerul albastru
Și eu- lângă propriul soare
Dar sunt și în care mă simt un sihastru
Surpând albăstrime de floare
Și nopți încă sunt sfâșiate de lună
Și nopți fără ea, dar cu stele
Și sunt liniștite și sunt cu furtună
Și toate le știu ale mele
Din starea suavă de zi și de noapte
Din gri de nuanță nocivă
Se naște poemul cireșelor coapte
Și lirica mea cognitivă...
poezie de Iurie Osoianu (20 februarie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum de lapte...
Miez de noapte,
Vânt de șoapte,
Stele coapte
Și răscoapte...
Trăiesc fapte!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 martie 2014)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinile suspendate
Grădini suspendate în mine te-așteaptă,
Prin ochi răzbat nalbe în mii de culori,
Ești singur prin visuri și treaptă cu treaptă
Adâncul din mine surprins îl cobori,
Iar sângele-ți arde dus de biciuitori...
Nu sunt labirinturi și nu este cheie,
Palatul sunt eu, mă deschid unui vers,
Sunt lemne aduse, așteaptă scânteie,
Iar stihul își caută propriul demers
Ce poate rămâne în carne, neșters.
Să vină o noapte, să treacă o noapte!
Ai dreptul să pleci, sau stăpân să rămâi,
Secretul iubirii stă-n merele coapte,
În palma-ncleștată pe albul călcâi
Și-n brațul ce-mi stă răsucit căpătâi.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele coapte
Eu sunt ploia din cuvinte
Tu ești portativ de curcubeu
Unde stropii mi ritmezi în note
Pe culori..
Să cânt prelins pe filă
Ce-mi esti tu de curcubeu
În zgomotul rostogolirii mele
Într-un cântec ce-mi arde stropii
In fantasme aburinde
De gutui coapte în cuptor
Stropite cu mierea șoaptelor
Pudrate cu atingeri ușor
În cântecul îmbietor
Al stelelor coapte
În priviri în noapte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!