
Omul nu își poate prelungi viața. Doar umbra. Doar umbra...
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Umbra
Umbra nu e un decor,
Umbra-i înger păzitor.
distih de Marius Robu (2 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- om (vezi și ființă umană)
- Umbra lui Dumnezeu, omul.
definiție aforistică de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă mir de umbra ta, văzând-o; se pare că habar nu are Că-i umbra celei mai frumoase femei ce s-a născut sub soare.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este umbra iubirii lui. Punct.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La umbra harului
La umbra harului găsim
Substanța dulce a iertării
Ființa mult o întărim
Cu starea binecuvântării.
La umbra harului gustăm
Ce poate Cerul să trimită
Ne bucurăm să ascultăm
Povața Lui neprihănită.
La umbra harului primim
Și viziuni și încântare
Atât de mult îl prețuim
Pentru a Lui manifestare.
La umbra-i deasă intonăm
Sublimul cânt al izbăvirii
Și-apoi cu drag încununăm
Avântul dulce al sjujirii.
La umbra harului vestim
Ce toți ar trebui să știe:
Că doar prin jertfă împlinim
A noastră sfântă datorie.
Ne răcorim la umbra Ta
O, har ce-aduci înviorare
Și niciodată n-om uita
Că doar prin Tine-avem salvare.
poezie de George Cornici (13 februarie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra
Sunt doar o umbră pe pămînt
Sunt adierea caldă de la mare
Îmi plimbă umbra pe pămînt
Ce așteaptă luna pe înserare
Frunză verde cândva am fost
Si umbră eu făceam la umbră
Căci toate-n viață au un cost
Azi ferice mâine poate sumbră
Ieri mi-a fost dor de tine suflet, da
Azi, ziua-n care te doresc doar eu
Mine o să-mi fie dor de umbra ta
De umbra pașilor călcând mereu
Spun înălțimii cerului si sufletului
Pe umbră acum nu o mai doare
Este puternică, rezistă vântului
Ea poate să privească si la soare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul umbrelor
Pe umbra ta prelung-armonioasă,
Am așezat cu grijă umbra mea,
Și ne-am iubit, cât umbra mea dorea,
Și-am construit pe umbra ta o casă.
Veneam cu brațele deschise-n ea,
Mă așteptai în ușă, drăgăstoasă,
Cu umbra pâinii, aromind pe masă,
Și umbra ta stătea lângă perdea.
Și-acum, aud că umbra ta aleasă
A conspirat nemeritat ceva
Și a vândut, pe-un fel de cacealma,
Umbrarul unde ne simțeam acasă.
Lumina, astăzi, nu ne mai apasă
Și s-a închis în tine umbra ta.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Mariana Albu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele tău
Îi cer luminii albe
Umbra de doliu
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Regal
Eu sunt doar umbra unui vis,
Sunt un cuvânt rănit mortal,
O piatră stinsă de opal,
Eu îți sunt visul interzis.
Ce este drept, ce mi-e permis,
Când cercul s-a făcut oval?
Eu sunt doar umbra unui vis,
Sunt un cuvânt rănit mortal.
Și totuși ușa ți-am deschis,
Azi te invit la un regal,
Cuvintele ce ți le-am scris
Au îmbrăcat rochii de bal,
Eu sunt doar umbra unui vis...
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La umbra Pământului
I
Când pe Lună e eclipsă de Soare
Pe Pământ e eclipsă de Lună
E noapte și colo și colo
Stă Luna în umbra Pământului.
Când e pe tine eclipsă de mine
Pe mine-i eclipsă de tine
Și noaptea ne vineri
Să facem copii mi-ai răspuns
Te-am trimis la culcare
II
Și-am venit după tine
La umbra Pământului
Căreia-i spunem noapte
Să facem dragoste
Și ce vrei tu.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Încolțit de Înviere
Crește frunza, crește iarba,
Crește umbra-n umbra lor,
Adumbrindu-mă degeaba,
Cresc în sens descrescător.
Pe răboj nu-mi număr pașii,
Ce rămân tot mai puțini,
Cresc în umbra mea urmașii,
Tot mai grei și tot mai plini.
Crește ziua, scade noaptea,
Glasuri tot mai ascuțite,
Cântă, prohodindu-i moartea,
Învierii încolțite.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra Ta
Și dacă umbra ta
și azi m-ar apăra
de ploaia grea,
de vorbe rele
și de lumea rea,
eu iarăși te-aș chema
și ea să-mi fie haina
ce m-acoperă
în iarna grea...
și dacă umbra ta
în sumbre nopți m-ar apăra
de gânduri ce îmi tulbură
și liniștea
și de tristețea ce-mi provoacă
depărtarea ta,
eu, pe perete și pe cerul meu
aș desena
în ochi mereu
eu aș păstra
doar chipul tău și
umbra ta
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!

La umbra pomului oprit
Vei mai rămâne-n gândurile mele
chiar dacă astăzi ai decis să pleci,
în urma ta doar vechile poteci
vor mai păstra privirile-ți rebele.
Din umbrele-amintirilor lăsate
pe muchie de troc deficitar
voi înțelege umbletu-ți hoinar
pe căile ducând înspre păcate.
Iar de ar fi să mai rămân cu tine,
n-ar însemna decât un lung regret
rămas până acum doar un secret
în umbra lungilor tăceri divine.
Nu mai privi în urmă..., neuitato,
ci caută ce poate ți-ai dorit,
popas la umbra pomului oprit
a cărui poamă încă n-ai gustat-o!
poezie de Corneliu Neagu din revista Confluențe Literare, ediția din 22.03.2021
Adăugat de ugalen

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupta tacerii
E doar umbra cuvintelor nespuse
Ador sa ma imbrac in tacerea ta,
Mi-e dor sa-ti aud ecoul ascuns in soapte
Dacă umbra ta ar avea voce, doamne, ce urlet, ce dorinta!!!
Doar buzele noastre se vor transforma-n litere...
Sa ascultam vocile!
poezie de Raluca Alexandra Pasăre
Adăugat de Raluca Alexandra Pasăre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre
nu călcați pe umbre, umbra
e a voastră temporar
umbra-ți șade la picioare
cât ești viu prin calendar
credincioasă ca un câine
stă în lanțul nevăzut
cine ne-a legat de umbre
niciodată n-am știut
caii și stejarii-au umbre
florile de pe mormânt
gâzele, copiii, dorul
stau la umbra unui sfânt
umbra Lunii - șarlatană
tăinuie poeți și hoți
și-n eclipsele-i arare
ea ne dă umbră la toți
marea, cât e ea de mare
poartă umbre-n orice val
uneori prin naufragii
strigăm umbra unui mal
umbre, umbre infinite
ce ne pasc nedomoliți
iar de supărăm destinul
stăm la umbra lui umbriți
doar Hristosul n-are umbră
umbra lui și-a nimănuia
dar creștinii-i cerșim umbra
în amin și aleluia
poezie de George Filip
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
În umbra dorului
Ajung deodat' cu spatele la soare,
Iar umbra mea apare, și-i doar ea,
Mă dau în stânga și în dreapta, nu dispare,
S-a atasat de mine de parcă știe ea ceva.
Pare că -i doar nuanța ei predominantă,
Nimic să nu răsară de sub ea,
Eu stau și plâng, și nu se simte importantă,
De un' să știe ea durerea mea?
O amintire mă sufocă, o amintire sumbră,
Tânjesc la ce-am iubit cândva în viața mea,
Și parcă nu mai înțeleg nimic din umbră,
Când dorul se așează peste ea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că doar sudoarea frunții poate șterge ce ți-a fost scris în frunte.
Marius Robu în Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lungimea viselor de fată
Modestă, o frumoasă de pe plajă,
Gândea, la umbra unui palmier:
"Aș vrea să pot să am, făcând o vrajă,
Picioare lungi... măcar până la cer!"
epigramă de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcuta-mi umbră
Mă simt al meu ca un copac
Al nimănui, doar cresc și tac,
Iar cei pe care-i adumbresc,
N-aud că tac, nu văd cum cresc...
Mă simt al meu ca o pădure
A tuturor; nicio secure
Pe toată nu mă pune jos,
Păstrând măcar un loc umbros,
La care vine tăietorul
Să-și pună capul și ulciorul,
Ca un călău setos de sânge,
La un călău ce-n laț îl strânge.
La umbra mea, de dorul tău,
Mă simt al meu tăcut călău.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra
Mărturisesc fără sfială
Că-mi place umbra răcoroasă,
Misterul, vraja-i anxioasă,
Dar nu și... umbra de-ndoială!
epigramă de Constantin Monea din t (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!