Regina

inspirat de musacaua de ţânţari
făcuţi una cu plămânul în seara aceasta
nu pot să nu mă gândesc
la viaţa teribil de grea a mariei - regina
înconjurată de toţi
împungătorii ăştia bulgari plini de nerv
zumzăind
în coastele ei răspândite-n grădina
cu trandafiri şi căţărătoare terase şi ape-n mişcare
cu la revedere peste un secol de sugrumare
o inimă
de sare încă mai ţine pământul
să nu alunece-n valuri
tristeţea peste turiştii-nţepaţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musca sensibilă

s-a aşezat pe laptop, citeşte
zumzăind zumzăind zumzăind
fericită albastră lucioasă poemele mele
de ra
hat pe toate ea le citeşte, murind

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O simplă mişcare

de ce nu treci să vezi puişorii
de om cum mă bat peste coate cu ciocănele
(?!) – de ce
fiecare tremur al vocii pare că e
o simplă mişcare a mâinilor?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Allegretto

Pe ţărmul cu alge
Tot sezonul estival
Freamătă teribil
Iar cel hibernal
Şi mai acătării
Din valuri în valuri
Se transmite freamăt
Murmur din murmur
Fără de sfârşit
Ecou peste vremuri
Cu iz de zbucium
Peste ecouri suprapuse
Neastâmpăr duios
Cât permite oceanul

poezie de David Boia (26 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă viu

cu buzele ude u
de răsucind o ţigară
călăul de gâde u
cide puţin şi omoară
cu mână uşoară
o inimă grea
în pieptul de-odinioară - o stea
de cometă
l u c e f e r i n d (?!)
se coboară
în jos doar privind
pământ scormonind u
neori. după un muc
încă viu de ţigară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocând natura

Pregătiţi-vă să stăpâniţi
Voi, vanturi
Peste cei ce au fost părăsiţi
De gânduri
Aduceţii în adieri line
Pe ei
Să capete de la natură
Puteri de lei
În şoapte line să strige vântul
La noi
Ca toţi suntem blânzi ca o turmă
De oi
Toţi pomii ce-ndură furtunile
Grele
Ce încă ţin în viaţă păcatele
Mele.
Să vină, să strice cu crengile
Lor
Blestemul ce mă ţine legat
Până mor
Degeaba am în maini scripturile
Vietii
Degeaba urlă câini enumerând
Poeţii
Doar morţii îmi pot spune ce este
O viaţă
Doar ei îmi pot găsi scăparea
Prin ceaţă.
Dar ploaia stinge portalul
Dintre lumi
Ridicând zid peste înaltele
Culmi
Scăpându-mă de tot de tristul
Viitor
Transformându-mi jalnicul trecut
Într-un nor
Făcându-mă să văd Pământul
Ca un rai
Să cânt naturii ca îngerii
La nai
Făcând să dispară tristeţea
Pe vecie
Pământul să rămână de drept,
Numai mie.

poezie de Alin Ojog (1 decembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţine de mine

să schimbăm ceva ţine de tine
nimeni nu te aşteaptă
dacă tu stai şi priveşti tavanul
sau pereţii plini de igrasie
implică-te şi poţi să schimbi
nepăsarea este ca ploaia
care vine în exces
inundă seara care se lasă peste oraş
peste ţară şi trupurile devin
frustrate şi triste şi mohorâte
zorii nu se vor mai vedea
tu hotărăşti doar dacă te mişti din pat
să-i schimbi pe cei care te-au păcălit
şi plouă peste ţară cu pandemii
frică şi izolare şi simţi constrângerea
psihoza te blochează
în singurătate totul curge
realitatea va pronunţa sentinţe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că mă gândesc la ce nu am fost niciodată şi încă nu voi mai fi.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valuri de vacanţă

în timp ce el sparge valuri normale,
de vacanţă, la Isola d'Istria, ea
face valuri sintetice cu
coada ei de sirenă gonflabilă în timpanele
lui de suprafaţă... şi de aceea
el introduce un băţ ascuţit ascuţit
în urechea-lagună şi sparge
iubirea ei declarată – sărată – dar ea
încă nu, totuşi nu
îi obturează cu sânii în spume, ah, poli
uretanice mările şi oceanele! – nu
are încă etichetele necesare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

valuri valuri valuri
şi tot pământul peste val.

a trecut un soare
scăldat prea mult de raze.

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nestăpânită lumină

Nu e clipa căderii pleoapelor peste aşteptări
nici a frunzelor peste inimi,
e o sănătate în carnea flămândă
nerv prins în sinapse,
tot mai căutată starea de împăcare
cu sângele pornit să înverzească.

Vrea mai repede trupul să-l răsfeţe
sădindu-i în sămânţă fructului copt
nestăpânită lumină
mai adâncă decât sâmburele
din care se naşte vie fiinţarea
şi răzbare prin curgerea timpului.

Pune stâlpi la porţile nesfârşitului,
drumuri căutând să le treacă
până la împărăţia cea fără de veste
de la care se aşteaptă întregirea.

Închis cu zăvoare între ziduri de piatră
privesc la ardezii cum ard
cu flăcări peste ape-n colind.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mâine

Mâine voi face şi eu o baie fierbinte
cu spumă şi săruri
şi cu un praf de-oseminte.
Voi stă întins cu anafură pe măsele
şi îmi voi înmuia pielea de un secol
crăpată. Am să mă gândesc la o fată
cum toarnă vin din carafă
peste coastele mele...
Mâine voi face o baie
cu aburi şi tălpi scrijelite
şi patriotic o să-mi rad partea bărbătească
De-Ardeal
Moldova
şi Ţara Românească!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum?

cum să arunci în zile mai proaste
poduri de flori peste râuri secate
şi peste
artere uscate bucăţite cu drujba
rusească până în oasele noastre?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrie

aşa cum ar bea: dacă ea
dă peste cap un deget
ar cu tărie, cu manichiura făcută

şfâşie ca fiara,-n poezie, la sol

partea bărbătească abia
culcată pe-o ureche - de...
si(n)gur de protocol -

în aer tot plămânul este vaier (?!) - gol

cu o plachetă sub bărbie, prin
oraşul de câmpie şi gablonţuri arhi
plin umblă poetu longilin: aşa

cum bea iubita sa, cum ea, sub salbe

deschide un caiet cu pătrăţele
deschide un caiet cu linii paralele
deschide un caiet. cu buze albe

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Bucureştiului

Când seara se lasă peste Bucureşti
Tu iar te plimbi c-o sticlă de vin
Un dor nebun te loveşte-n plin
Şi pe străzile lăturalnice rătăceşti.

Mintea-ţi zboară la tot ce iubeşti
Şi te cuprinde un imens suspin
Când seara se lasă peste Bucureşti
Tu iar te plimbi c-o sticlă de vin.

Şi-ai uitat cum e din inimă să zâmbeşti
De când acum îi eşti ca un străin,
Iar sufletul ţi-a devenit amar ca un pelin
Şi plângi, la ea mereu te gândeşti
Când seara se lasă peste Bucureşti.

rondel de Alina-Georgiana Drosu (4 iunie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaje din flori

Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopţii râde spre apus

E prinţ în câmpuri vara macul roşu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Şi ne îmbatã seara pe-amândoi

În dans de gladiole prea măreţe
Sunt paşi de ghiocei mici şi stingheri
Sorbind nectarul clipelor măreţe
Ne scufundăm în valuri de plăceri

Şi peste toate rege, trandafirul
Deschide uşa marilor iubiri
Rămâne falnic să ne-ncânte viaţa
Şi ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacovialuchian

încă nu ninge
decembre în an centenar.
încă nu
se arată vreun fulg
de îngeraş preşcolar.
nu ninge
peste noi nici cu ane
monele lui
bacovialuchian –
cu femeile bune
în rugăciune
...
nu ninge:
potopul aşteaptă bătaia
de tobă –
cu flori la şosea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea mea de joi seara

tristeţea mea de joi seara
mi-a intrat adânc
în măduva oaselor
de prea mult timp -
o simt în fiecare dimineaţă
când mă trezesc
şi apoi în fiecare seară
când mă chinui să adorm

tristeţea mea de joi seara
nu este nici măcar
a mea

este tristeţea omului
postmodern
de pretutindeni
pe care o aud
o simt
şi o miros
în orice atom de materie
şi particulă de praf
oriunde fug prin lume
încercând să tot scap de ea

atât de plictisit
din cauza rutinei
a alergăturii
şi al inutilului instalat implacabil
în cele mai mărunte
lucruri pe care le fac
şi chinuit să ţin pasul
cu ritmul tot mai rapid
al acestui secol minune
în care unii zic
că sunt norocos să exist
sunt nevoit să mă întorc
zi de zi
la nenorocita mea de tristeţe
de joi seara
care nici măcar nu este a mea

poezie de Adrian Creţu
Adăugat de cretumadrian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presiunea votivă

ştii că nu te iubesc
şi totuşi pui capul de femeie cu fa
cultăţi terminate la zi
seara pe umărul meu ca o pernă cu epoleţi
(?!) - peste nară
mai strecori şi genunchiul cu aripioară
între tapetul de casă şi halatul de masă
corporală puţin deplasată
spre roşul votiv al dezvirginării

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La revedere

La revedere, cuibuşor
La revedere, balansor
La revedere, drag zăvoi
Ne va fi dor, mult dor de voi.

La revedere, apă lină
La revedere, lună plină
La revedere, cântătoare
Până la vara viitoare.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădina bunicii

am trecut prin grădina
bunicii şi-am gu
stat o salată-asortată (?!) – pe
etichetă scria: nu, să n
u mai mănânc niciodată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!