Efemeritate: sic transit gloria mundi, dinspre Nicăieri către Oriunde!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moda mereu în schimbare: Şic transit gloria mundi.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Sic transit gloria mundi" se traduce, adaptată la România: "Sâc! Tranziţia te-a lecuit de orice glorie".

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cub de zahăr
În ceaşca de ceai -
Sic transit gloria mundi

haiku de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linguşitorul traduce "Pereat gloria mundi" astfel: "Să-i perii pe şefi, pe cei ce deţin gloria".

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de bătrân misogin

La Judecata de Apoi, Doamne,
rogu-Te să nu fiu inclus
pe lista scurtă a vinovaţilor,
iar dacă oricărui condamnat i se
îngăduie o ultimă dorinţă
iartă-Mi îndrăzneala de a-Ţi cere
o oaste de hetaire(pe care în
mărinimia-Ţi infinită
le-ai declarat Sfinte),
spre a le da comanda să
adune toate iubitele mele
frugale, care mi-au întors
spatele, provocator, nu erotic,
pentru a le avertiza suveran:
Sic transit pulchritudo gloria mundi,
Rotofeielor, sictir...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ică Sălişteanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşcăriaşilor Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Gigi Becali, George Copos, Relu Fenechiu, Sorin Pantiş, Cătălin Voicu ş.a.: Sic transit gloria mundi!

Mari corupţi, mari prădători,
Deputaţi sau senatori,
Ori miniştri sau moguli
(Cei mai mulţi din ei masculi),
Toţi se duc pe rând, pe rând,
Puşcăria înfundând.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire, Politică şi politicieni (8 august 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efemeritate: până şi acel "terrible amour" a... murit.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei vedete pretendente la "Miss"

Să nu uiţi chestia cu " a fi sau a nu fi"
Fiindcă azi poţi "a fi", iar mâine "a nu fi",
Nici chestia mai veche, cu "sic transit gloria"...
Că vei rata din imprudenţă victoria!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

efemeritate

Efemeritate. În rotunjimea ochiului, absoluta schimbare de forme.

definiţie aforistică de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnule om

domnule om
zarea e stinsă

într-o zi de glorie
marele meşter te-a făurit
într-o inspiraţie de moment
sau
într-o zi de plictiseală
suflând peste umerii tăi de lut
existenţă

domnule om
zorii se nasc otrăviţi

încotro te îndrepţi
în dumnezeiasca ta înţelepciune
dacă aviditatea din tine
preface în cenuşă albă castelul
în care
vietăţile cerului şi ale pământului
vulturii
şi leii de mare
şi caprele
îşi potolesc foamea
cât să mai prindă o zi de seninătate
înainte de marea întâlnire
cu orizontul

domnule om unde mai este graţia divină
capodopera
misterul luminii
dacă în lăcomia ta ai stins zarea
sub pleoape de granit
cu fumul înecăcios
al viselor arse?

domnule om
domnule meteor
domnule atomic
-sic transit gloria mundi
prefă-te pentru o clipă în uitare

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un 7 noiembrie...

Sic transit gloria mundi
-----------

Mitrea Cocor, zboară cocorii
Hai să-i lăudăm cât se mai poartă
Că dacă o cârmesc spre marea moartă
O să fie vai de noi, datórii!

Datoríí au cunoscut şi ceilalţi
Însă cu ce-aveau în colivie
Au convins că nu e, ce-o să fie
Cu cât s-cazi, cu-atâta te înalţi!

Poate n-aveau cotizaţia la zi
De când cu Hitchcok păsările-aceste
Tot mai ciudate, manifest e
Că dialectic, toţi putem greşi.

Kaza-ciocul e destul
Ştiţi voi cine avea cioc
Eu nu-l pomenesc deloc
Că m-am fript şi sunt sătul!

Ciocuri ne puneau cu toţii
Nu vă place cum cânta fanfara?
Kara-kum şi cât de cara-
ghios: Fanarioţii!

Poartă nu era o alta
Ca a lor, una vopsită
Că de-atâta stalinită
S-a cutremurat şi Malta!

Vin cocori, se duc cocori
Cu speranţă şi regrete
C-aveam tenişi, n-aveam ghete
Dar puteai cu ei să zbori!

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă gloria este un calvar, atunci anonimatul ce mai e?

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinspre Vistula un aforism-flash las: nu există leş laş.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde există bani apar şi bănuielile.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câtă confuzie în chemarea dinspre patul muribundului: moartea vie?!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tranziţie: până şi dinspre mare venea un aer de briză aducător de criză.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Procesiune şi succesiune. Bătrânii către tineri: seduceţi-vă! Tinerii către bătrâni: duceţi-vă!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea e o legitimaţie cu care pătrunzi oriunde; cu inteligenţa, doar în bibliotecă.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceste ploi

Dinspre nicăieri, aceste ploi
Cad frenetic în tăcerea mea
Lăsând consecinţe de noroi
Peste amintiri de catifea.

Îmi e dor şi îmi e fără tine
Toamna asta, ca un adăpost,
Unde zace frigul în ruine
Divulgând capricii fără rost.

Picătură lângă picătură
Se aşază între nori - prăvale,
Ochiul le stă paj la cotitură,
Într-o scurtă schiţă de furoare.

Dinspre nicăieri, pe-o scurtătură
Cad aceste ploi - colimatoare...

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul Bacchus bolnav (autoportret Caravaggio)

se născuse în patria fruntariilor,
tâlharilor şi asasinilor
un suflet pururea chinuit,
pândit de pericole neştiute
venea de departe,
venea dintr-o lume pierdută,
din timpul diez al simţurilor sale rănite,
deschise, acutizate,
venise încă din copilăria sa,
gata să se ascundă şi să fugă
oriunde din lumea asta strâmbă
frecventa cârciumi,
medii rău famate
şi aducea în pictura sa religioasă
personaje îndoielnice
ori îşi lua libertăţi obscure...
demonii săi nu erau niciodată adormiţi
torturat de obsesia pentru pictură,
în combinaţie cu mutilarea emoţională
şi boala mintală.
el a venit de nicăieri
şi s-au dus nicăieri,
toţi au zis câte de nicăieri,
către nicăieri, aşa s-a întâmplat...
înger şi demon pe pânzele sale
totdeauna demon în viaţă.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!