Katarsis interzis

Am spart geamul
dar poemul tot
n-a părăsit
încăperea

Gratiile
vibrează
fără cuvinte

Va trebui
să folosesc iar
interjecţiile alea
demodate
Demodate şi eficiente

Hai sictir

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hainele demodate ale nopţii

Cad stele de pe sânii tăi femeie
firmamentul discret ţi-l descheie

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carcera nefiinţei
gratiile topite
poemul evadat

haiku de Costel Zăgan din Virtutea Haiku (25 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelinişti mici şi demodate

În bucătăria mea,
Mică şi demodată,
Zburdă neliniştile mele,
Mici şi demodate...

Capacul albastru,
Cu smalţul sărit,
De când l-a scăpat mama,
Pe gresia din bucătărie,
Ţopăie enervant,
Pe oala în care fierbe,
Ciorba noastră
Cea de toate zilele...

La fiecare mişcare,
A capacului albastru,
Se degajă în bucătărie,
Un norişor condimentat,
De abur consistent,
Aproape comestibil,
Care mă nelinişteşte profund:
Oare nu se va coji zugrăveala?

Ca să mă liniştesc
Arunc priviri, la întâmplare,
Şi văd firimiturile de pâine,
Din chiuvetă...
Le-a pus tata, cu grijă,
Căci el zice că pâinea e "sfântă",
Şi e păcat să fie aruncate,
La gunoi, firimiturile...

Neliniştea mea creşte,
La cote alarmante;
Şi mă întreb disperat:
Oare nu se va înfunda chiuveta?

Bătrânii ăştia,
Distrug totul!
Mai bine nu ar exista,
Căci dacă ei nu ar fi,
Nu ar fi nici neliniştile mele,
Mici şi demodate,
Din simplul motiv,
Că nici eu nu aşi fi...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşu

în poemul de faţă
lucrurile stau cam aşa

bărbaţii în negru
aruncă zarurile

femeile si(n)gure
mizează totul
pe roşu

într-al nouălea ceas
jokerul se sinucide
cu asul din mânecă

trucuri demodate
dintr-o crescătorie de fazani

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul sinucigaş (n-)are urmaş

Poemul
secretă
anticorpi
sinucigaşi

Lumea
se
retrage
din
cuvinte

O
sinucidere
amânată
e
orice
poem

În
zori
doar
tăcerea
va
supravieţui
tăcerii

poezie de Costel Zăgan (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii bun

Ni se cere mereu
să înţelegem punctele de vedere ale altor persoane
fără să conteze cât sunt de
demodate
de prosteşti sau
pline de ură.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aventuri cu poezia

Poezia sună deşteptarea
sar cuvinte din rastel
Doamne unde duce marea
dacă muntele mi-e ţel

Sar cuvinte din rastel
poemul e încărcat
să te văd zăgan costel
dacă eşti cu-adevărat

Poemul e încărcat
Doamne unde duce marea
dacă eşti mă rog bărbat
poezia sună deşteptarea

Sar cuvinte din rastel
deturnându-vă niţel

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iunie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este o concepţie greşită în America, potrivit căreia femeile de ştiinţă ar fi demodate.

citat din Chien-Shiung Wu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii parlamentari

Deşi-i animă ţeluri mari
Şi au năravuri demodate,
Păcat că sunt minoritari
Şi ne lucrează pe la spate!

epigramă de Gheorghe Bălăceanu din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecţionată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promisiuni electorale

Vorbe aruncate în vânt,
Nu crede omul un cuvânt,
Când toate astea-s demodate
Încă din... antchitate!

epigramă de David Boia din ziarul "Unirea" din Alba Iulia (20 noiembrie 2008)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia ca o pradă

Doamne ce stol imaginar
la gratiile ultimului hotar

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (13 august 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoica

Scrii cu degetul pe nisip cuvinte vechi, demodate.
Vântul spulberă greşelile – tristul tablou al expresiilor.

Scoţi apă cu o scoică, pentru că doreşti să goleşti marea.
Vântul, mereu împotriva ta – cad picături sărate.

Elementele se luptă alături: apa, aerul, focul.
Pământul pe toate le susţine.

Scoica arde la soare.

poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec, prin dreptul inimii, iluzii: oare mai locuieşte cineva dincolo de gratiile astea?

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet cu biografia crăpată de sete

Însetat
prin
pustiul

Clepsidrei de cuvinte

Poetul
ascultă
clipocitul
stelelor

Pe
epiderma
timpului

Câte-o
stea

Împinge
poemul

mai
departe

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (18 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecând să învăţ, am părăsit satul pentru totdeauna. Satul însă nu m-a părăsit niciodată.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (18 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii bun

ni se cere mereu
să înţelegem punctele altora de vedere
fără să conteze cât sunt de
demodate
de prosteşti sau de
pline de ură.

unora li se cere
să-şi vizualizeze
cu înţelegere
toate greşelile
viaţa lor irosită,
mai ales dacă-s
în vârstă.

dar vârsta este suma
tuturor întâmplărilor noastre.
ei au îmbătrânit
cum nu trebuie
pentru că au
trăit cică fără un scop
ei au refuzat
să vadă.

nu-i vina lor?
a cui e vina?
a mea?

poezie celebră de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Critica raţiunii estetice

Poemul e
o
clepsidră

În care
intri
modest
ca
un fir de nisip

Fără să ştii
la final
ce mască
vei purta
pe chip

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că istoria are formă, ordine şi semnificaţia că oamenii excepţionali pot produce o schimbare în aceeaşi măsură ca forţele economice, şi că abstracţiunile demodate, precum frumuseţea, generozitatea şi măreţia au o valabilitate schimbătoare, dar constantă.

citat din Camille Paglia
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cuvinte: urlaţi, vă rog!

aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eu îmbrac cuvintele
care ţi-au rămas mici
cuvintele uzate de tine
la guler
sau cele demodate
nu-mi mai pot permite iubito
niciun cuvânt nou
iar de la second m-am ales
cu o logoree mută nevindecabilă
nu-mi pasă că mă strâng
că sunt caraghios şi că prin unele
mi se vede sufletul
şi ce dacă lumea râde?
trăiesc...
mă îmbrac în literele tale
şi aştept să rămân mic
tot mai mic
să mă poţi încăpea
în două cuvinte

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!