Priviri furișe
Ești dulcele care mă înfioară
Și gust de sare ce îți simt pe piele,
Ești universul unde gându-mi zboară,
Ca să-ți culeg în dar, buchet de stele.
Am să te rog să le așezi în glastră,
Să-ți lumineze drumul către mine,
Ca să putem, în nebunia noastră,
Să credem că tot cerul ne-aparține.
Nu se pot stinge, poate, niciodată
Atâta timp cât suntem împreună,
Fecior timid și-o preafrumoasă fată,
Ce se privesc în ochi, mână în mână.
Zâmbești din nou, sfioasă, preacurată
Și eu mai fur de pot, o sărutare,
Te fâstâcești, o clipă, dintr-o dată
Iar eu infricoșat îmi cer iertare.
Tu râzi și-ți spui... săracul.. mă iubește,
Dar e copil la suflet și e blând,
Iar gândul meu, în el, se ghemuiește
Ca inima să i-o ascult bătând.
Și uite-așa ne vom iubi de-a pururi,
Chiar dacă peste tot e disperare,
Eu fi-voi apa care-ți curge-n râuri,
Iar tu... fior de val la mal de mare.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Tu unde ești?
Tu unde ești în nopțile cu lună?
Pe unde zboară gândul tău mereu rebel?
Am învățat să simt emoțiile-altfel,
Dar niciodată nu vor... împreună.
Tu unde ești în zilele de vară?
Pe unde ochii tăi privesc înlăcrimați?
Eu nu mai știu dacă sunt aștrii vinovați
Sau genele udate-s o povară.
Tu unde ești când zorii se revarsă?
Pe unde pașii tăi adesea rătăcesc?
Eu am uitat să-ți spun că încă te iubesc,
Și am pe-obraz o lacrimă neștearsă.
poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri...
Când ești îndrăgostit,
Faci din sărut și-o îmbrățișare... un stup al fericirii!
Spargi și oglinda cerului
Ca stelele sa-ți cada-n palmă,
Formând izvorul nemuririi!
Iar gândurile se transformă-n haită...
Doar lupi ce vor să se hrănească cu sângele ce îți pulsează-n vene...
Iar inima își crește ritmul
Lăsând frica să te cuprindă
La gândul că ce azi este frumos
Mâine se poate dărâma ntr-o clipă!
Și chiar de se întâmplă,
Nu te lăsa cuprins de panică!
Nu trebuie să-ți pui blazon în suflet...
(Biet rug îndrăgostit de-o umbră...)
Căci, chiar si Dumnezeu,
De-ar fi îndrăgostit, ar arăta ca mine!
Un mugure abia-ncoltit
Si nu cenușă, atâta timp cat focul dragostei in mine mai mocnește!
Atâta timp, cât orizontul mai desparte cerul de pământ.
Te voi iubi chiar de vei fi departe
Așa cum il iubesc pe "Cel din Cer "
Ce-mi e mereu aproape-n suflet... dar departe.
Si din condei iubirii, i-aș da viață pe hartie.
Chiar fără voia ta,!
Ea să domnească pe vecie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praf de luceferi
Voi pune luna într-un lampadar,
Să ți-o ofer, dacă mă lași, în dar
Să-ți lumineze când e întuneric,
Când stelele îți strălucesc feeric.
Apoi, de-i zi, am să mă rog la soare
Să te sărute, unde te mai doare,
Căldura lui în suflet să te-aline,
Iubindu-te, cum mă iubești pe mine.
Am să alerg apoi pe malul mării,
Să fur din largul ei culoarea zării,
Atunci când răsăritul o atinge,
Ca tu să poți iubi, să poți învinge.
La poalele de munți am să fac rugă,
Puterea lor la tine să ajungă,
Să te ridici ca ei, să fii semeață,
Iubire să ne dai în astă viață.
Luceferi am să strâng să-ți pun în mână,
Ca ei să afle cât ne ești de bună,
Prin măreția lor să te renască,
Tu înger cu iubirea ta cerească.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulțumesc
Soarele apune
Pe nisipul fin
Noi stăm împreună
De mână te țin.
Blând ne luăm în brațe
Și-n ochi te privesc
Mă întreb de ești
Un înger ceresc.
Mă strângi cu putere
Sunt la adăpost
Brusc am și uitat
Durerea ce-a fost.
Te sărut pe buze
Tu nu te ferești
Nici nu mai știam
Cum e să iubești.
Pe sus tu mă duci
În camera ta
Iubirea-nflorește
Inima și ea.
Atingerea-i blândă
Deși mâna-i grea
O așa iubire
Nu va eșua.
Inima mea bate
Pulsu-i ridicat
Fiindcă tu iubite
În ea ai intrat.
Toată noaptea simt
Că îmi dai fiori
Ne strângem în brațe
Ne sculăm în zori.
Te privesc în ochi
Vreau să-ți mulțumesc
Că m-ai învățat
Iarăși să iubesc.
poezie de Jody Perrin, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești tu
Ai apărut în ziua care,
Eu nu credeam că încă pot
Să pot privi o altă zare
Tu mi-ai redat iubirea-n loc.
Din zări apuse-ndepartate
Ai apărut chiar ca o stea;
Eu nu credeam că peste noapte
Vei lumina privirea mea.
Imaginea care în noapte
Se proiectează pe-al meu chip,
Mă urmărește azi în toate
Aceasta vreau acum să-ți zic.
Doi ochi pe fața ta senină
Ca două stele de pe cer,
Și buzele ca luna plină
Să te atrag, din nou încerc.
Când am vazut eu pe cer luna
Mi-am spus că-n lume e doar una!
Când eu privesc acel astru divin
La tine, gândul mă-ndeamnă să vin.
Și dacă! Dacă măcar tu ai ști
Când îmi zâmbești in fiecare zi,
Cum simt că am tot ce aș vrea
Aș vrea ca tu să fii a mea
Aș vrea o zi măcar din viață
Să pot ieși din astă ceață,
Să pot să-ți spun deschis, în grabă:
Tu fată cât îmi ești de dragă!
Din lipsa multelor cuvinte
Scriu vorbele ce-mi trec prin minte
În schimbul lor, eu de la tine-aștept:
Un simplu, sincer te iubesc.
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei ce suntem
Sunt momente multe-n care, te mai pierzi, ești abătut
Și devii un gând, o boare, doar un suflet neștiut
Lacrimile stau să-ți curgă și surâsul l-ai uitat
Nu mai ești decât suspine adunate-ntr-un oftat
Te tot duci înspre niciunde, nici acolo nu ajungi,
Urmele vor să-ți dispară, clipele-ți sunt foarte lungi,
Poți să speri... dar și speranța mi te-a părăsit cumva
Stai tăcut în așteptare, crezi că nu te poți salva
Și atunci, din umbra zilei, vezi o mână cum se-ntinde
N-ai idee a cui este dar de umeri te cuprinde
Și un glas ce-i blând îți spune... Hai ridică-te ușor!
Și eu am căzut o dată și credeam că nu mai zbor
Tu te miri, necunoscutul îți zâmbește liniștit,
E un om precum sunt ceilalți, însă pare diferit,
Vezi pe chipul lui iubire și nu vrea nimic în schimb
Poate doar o mulțumire... tu te uiți de are nimb
Pare om, nu pare înger, înapoi tu îi zâmbești
Bunătatea lui îți place și în el te regăsești
Te ridici și pleci cu dânsul, pașii nu-ți mai sunt greoi,
Și-nțelegi cu-nfrigurare... îngerii suntem chiar noi
poezie de Adi Conțu (6 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea noastră n-o să știe
Orb de aș fi tot aș vedea
Cu ochii sufletului care,
De mine te-ar apropia,
Să-ți simt iubirea în suflare.
Mut de aș fi, ți-aș recita,
Doar din atingeri peste piele,
Tu le-ai primi și ai ofta,
Cuprinsă de brațele mele.
Chiar dacă nu aș auzi,
Îmi ești mereu alin de șoapte,
Să mi le faci cadou când vii,
Ca să-mi devii o stea în noapte.
Oricum nu mai speram nimic,
Atunci când mi-ai ieșit în cale,
Eram un trup prea chinuit
Ce aștepta visele tale.
Așa că lasă-mă să-ți fiu
Sărutul tandru pe vecie,
Ce dacă pare prea târziu?
Iubirea noastră n-o să știe.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să iubești femeia
Femeia trebuie iubită
În fiecare clipită
Fără întrerupere
Ca-ntr-un perpetuu mobile
Chiar înainte de a se trezi
La tine-n brațe să o ții
Să îi vorbești în șoapte
S-o strângi în brațe
Să-i spui că ai visat-o
În somn ai savurat-o
Ca-ntr-o poveste de amor
De ea îți este tot mai dor
Visurile sunt stări ce le trăiești în noapte
Sunt amintiri ce nu se vor uitate
De vrei femeia s-o iubești cu voluptate
Poți să-i vorbești de vise, iubește-o în realitate
Să o iubești la mic dejun
Spune-i că fără ea ești un nebun
Să-i amintești că e frumoasă
Să o săruți când pleacă de acasă
La ea întreaga zi să te gândești
La prânz și seara doar de iubire să-i vorbești
S-o rogi de ea să îți vorbească
Cuvintele ce-i spui, să nu o plictisească
Să-i amintești, când tristă este
Că viața-i o poveste
Ce niciodată nu se va sfârși
Atâta timp cât ea te va iubi
Câte un buchet de flori
Să-i dai în fiecare zi
Și dacă romantic vrei să fi
Să-i scrii și poezii
Să o privești în ochi
În mână capul să îl ții
Să o săruți pe obrăjori
De dorul ei să-i spui că mori
Să nu îi spui c-ai obosit
Să nu-i arăți, dacă ești plictisit
Să îi vorbești de viitor
De ea mereu îți va fi dor
Să-i amintești de prima întâlnire
Chiar dacă uneori a existat și-o despărțire
Să îi spui că-n lumea astă
Ea va rămâne o pasăre măiastră
Și seara când acasă stați la masă
Să îi mai spui o dată cât este de frumoasă
Și dacă îmbrățișați mai beți un par cu vin
Să-i spui că viața lângă ea este un vis divin
Chiar dacă anii au trecut
Să o iubești la fel de mult
Și fiecare zi să fie un început
Pentru iubirea voastră
Cum să iubești femeia, rămâne
Pentru mulți bărbați un fel de-a spune
Doar pentru mine a te iubi
E unicul motiv, pe lumea asta, de a mai trăi
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucovină, dulce fată
Bucovină, dulce fată,
Tu, copilă-a țării mele,
Cât mai ești înstrăinată
Mi te-apasă lanțuri grele.
Trasă pe a vremii roată,
Lacrimi grele-ai strâns în barbă.
Înlemnind, chemata gloată,
A rămas de-a pururi oarbă.
Cât e bolta înstelată,
Gândul către tine zboară.
Parcă fost-ai blestemată,
Toți râvnind a ta comoară.
Cât e cerul și pământul
Ți-oi purta în zări cuvântul,
Că inima n-are pace,
Nu mai rabdă, nici nu tace.
Sfânta noastră Bucovină
Smulsă-adânc din rădăcină,
Sufletul mi-e prins sub brume
Când rostesc falnicu-ți nume,
Stă chircit printre suspine,
Ochiu-mi plânge pentru tine;
Cel-lalt ochi spre tine cată,
Că ai fost altora dată,
Tu, cea mai frumoasă fată.
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte
Ești ca o pată de culoare
Un fulger roșu-nmiresmat
Pictat cu grijă pe o floare
Într-un tablou adevărat
Ai adunat în tine timpul
Sfidând zâmbind, trecerea lui,
Chiar dacă îți reflectă chipul
Amprenta lui, a timpului,
Tu ai rămas la fel, frumoasă,
Icoana mea, cum te privesc!
Cum te aștept să-mi vii acasă
Să te alint, să te iubesc,
Dar câteodată uiți și-s lacrimi
De te-ai vedea cum te văd eu!
De mi-ai simți aceste patimi
Ai știi... te voi iubi mereu
Eu nu ascult ce spune lumea
Ea nu te va vedea așa
Ea nu-mi va înțelege foamea
De-a te dori, de-a te avea,
Hai vino-n brațe-mi, mă răsfață,
Vreau inima să-ți simt cum bate
Vom adormi și-n dimineață
Te voi trezi ușor, în șoapte
poezie de Adi Conțu (5 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte
Ești ca o pată de culoare,
Un fulger roșu-nmiresmat,
Pictat cu grijă pe o floare,
Într-un tablou adevărat.
Ai adunat în tine timpul
Sfidând zâmbind, trecerea lui,
Chiar dacă îți reflectă chipul,
Amprenta lui, a timpului.
Tu ai rămas la fel, frumoasă,
Icoana mea, cum te privesc!
Cum te aștept să-mi vii acasă,
Să te alint, să te iubesc.
Dar câteodată uiți și-s lacrimi,
De te-ai vedea cum te văd eu!
De mi-ai simți aceste patimi,
Ai știi!... te voi iubi mereu.
Eu nu ascult ce spune lumea,
Ea nu te va vedea așa,
Ea nu-mi va înțelege foamea,
De-a te dori, de-a te avea.
Hai vino-n brațe-mi, mă răsfață,
Vreau inima să-ți simt cum bate,
Vom adormi și-n dimineață,
Te voi trezi ușor, în șoapte.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu și sufletul meu
Azi, mi-am ăntrebat sufletul ce îl doare
De ce se închide în mine și tace...?
Mi-a răspuns într-un târziu, plin de candoare:
-Nimic nu mă doare, gândul la tine nu îmi dă pace!
Ești tristă mereu și pe gânduri
De parcă tot cerul pe tine-a căzut,
Pe fața ta tristă văd astăzi noi riduri
Și ochii îți sunt triști, și gâdul pierdut
Pe rana cea nouă, pansament vreau să-ți pun
Alinare să-ți dau, durerea să-ți iau
Să te fac să alegi din toate ce-i bun
Să fim trup și suflet, iubire să-ți dau.
Ridică privirea și ia-mă de mână,
Putere voi pune în inima ta
Vom porni la drum lung împreună
Frumoasă e viața, profită de ea!
Autor: Elena Bulancea
poezie de Elena Bulancea (8 ianuarie 2019)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promisiuni pe veci...
Și chiar de trece timpul
În minte îți am chipul
Simt că într-adevăr trăiesc
Doar dacă pot să te privesc
Când te-am văzut întâia dată
M-am întrebat dacă ești adevărată
Și ce am făcut în astă viață
Să merit să cunosc așa o fată
Trecut-au clipe și zile în van
Fără să pot în brațe să te am
Să te privesc adânc în ochii-ți triști
Să-ți mulțumesc doar pentru că exiști
Ce pot să fac cu timpul care trece
Când e așa de trist și rece
Aș aduna puterea din întregul univers
Să fac pământul să se-nvârtă în alt sens
Să îl oprim ca-ntr-o fotografie
Iar în fundal de-ai vrea să fie
Doar două siluete-mbrățișate
Noi doi prin timp, către eternitate
Am alergat în viață după mirajuri efemere
Un singur lucru îmi mai dă putere
Un vis ce vrea să fie realitate
Mână în mână să mergem mai departe
De par cam desuet și prea poet...
Că te iubesc este un lucru cert
Nu îți vorbesc în termeni seci
Sunt... promisiuni pe veci...
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Motănel (poezii pentru copii)
Am în cas', un motănel
Și mi-e tare drag de el:
Toată ziua el se joacă
N-are nimeni ce să-i facă.
Motănelul meu isteț
Se numește Pufuleț:
Are blana parfumată
Și-i iubit, precum o fată!
Toată ziulica joacă!
Prostioare, tot să facă:
Sare, din pat sus pe masă
Nici un lucru... nu îl lasă!
-Pufuleața mea frumoasă:
De ce miauni mami-n casă?
De ce te uiți pe fereastră
Și-mi săruți florile-n glastră?
Ia vino la min' pe burtă
Și spune-mi ce te frământă:
Ia vin-o să-mi povestești
La fereastră ce-mi privești?
Pufuleață mititel
S-a gândit cam mult nițel
Și cu mare sforăit
Pe burta mea a sărit:
Îl iubește mami lui
Că e și el, pisi pui!
Îl iubesc, și mă iubește
Îi vorbesc, și îmi vorbește!
-Mă uit, lung pe la fereastră
Și-ți sărut florile-n glastră:
Că mai am un mami meu
Dăruit de Dumnezeu,
Avea, glasul mai subțire
Arăta, altfel ca tine:
În botic, mă săruta
Și blănița, mi-o spăla:
De-aia, privesc pe fereastră
Și-ți sărut florile-n glastră:
Poate-l văd venind acasă
Să mâncăm cu el la masă,
Sa-u-u, poate mi s-a părut...
Niciodată n-am avut:
N-am avut un mami meu
Dăruit de Dumnezeu,
Ce să-ți spun eu altceva:
Mă joc, poate... l-oi uita!
Și mă duc... iar, la fereastră:
Să-ți mai pup: florile-n glastră
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Draga mea Lola...
Dacă așa a fost dat să fie
Atunci așa să fie.
Draga mea Lola,
Nu am avut curajul niciodată să-ți spun cât te iubesc,
Și mai știu că niciodată nu te voi uita,
Chiar de vor trece ani, decenii, poate vieți,
Cu mare foc te voi păstra în suflet și în inima mea...
De-atâtea nopți la tine mă gândesc,
Și mă trezesc plângând de-atâtea dimineți,
Dar crește inima în mine și zâmbesc,
Că te iubesc pe tine și am uitat de ea,
Tu îmi ești inceputul, te rog sa fii a mea,
Vreau tu să mă iubești, nu vreau nimic în plus,
Păstrează pentru mine sărutul tau de rai,
Și -ți jur că te iubesc chiar dacă nu ți-am spus,
Căci tu când mă privești, si dulce îmi zâmbești
Rămân fără de grai...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Te simt și te am...
Te simt în lacrima ce curge din iubire,
În liniștea copacilor, ce stau triști pe-alei.
Te simt în ploaia, ce plânge în mine,
Și în pământul gârbovit, de durerea anilor grei.
Te simt pe cerul de dor, fericit că ești bine,
În zile de toamnă, ce cad peste noi,
Te simt că, de-a pururi, vei fi doar în mine,
Te simt... și te am, căci de-acum suntem doi.
poezie de Lusiana Drăgușin (7 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre infinit
Orga stelelor îmi cântă pe clape
Alergăm prin nesfârșirea de lumină,
Inima ta de inima mea e aproape
Lumea-i a noastră de iubire plină.
Îngeri cu aripi de argint
Ne duc spre catedrala iubirii,
Așezată-n locul cel sfânt
Pe catafalcul nemuririi.
Îmi zâmbești cu gura o floare
Se aprind luminile din stele,
Cât ești de încântătoare,
Cu șuvițele-ți rebele!
În curgerea timpului, divină,
Pășim înainte sub bolta cerească,
Contopiți mână în mână
Ne pierdem în fericirea noastră.
Drumul e lung, e nesfârșit,
Dar cine stă să-l măsoare?
Noi ne iubim. Spre infinit
Suntem fericiți. E sărbătoare.
poezie de Mihai Leonte (mai 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alte învățături ale cuiva către fiul său
I
Fiule, stinge lumina când dormi, iar dacă luna te
bate, scoate-i cu mâna dreapta umbra de sub pernă.
Nu te răsuci mult. Dacă e să-ți amorțească ceva,
oricum îți amorțește.
Dacă dormi dus și cu vise ; - coșmarul tău e viața
mea. Nu încerca să fii cuviincios când dormi, fiule,
încearcă să nu visezi.
ÎI
Cel mai mult, fiule, eu nu am iubit-o pe mama ta.
A iubi nu înseamnă a suge lapte, fiule. A iubi nu înseamnă a fi fericit, fiule.
Noi doi, uită-te și tu la noi, ne asemănăm numai
prin faptul că ne sărutăm. Aerul care iese din tine intră
în mine. Să facem economie de aer, fiule, și risipă de timp.
III
Tu ai să pleci și ai să mă părăsești și o să ți se
facă dor și o să te reîntorci.
De căldura mea o să ți se facă dor și de răceală
ta o să ți se facă piatră.
IV
Atâta, fiule, îți zic, caută și tu de spune străinilor
că ești rudă cu firul ierbii verzi, nepot de ciocârlie
și văr primar cu ciupercile. Nu te simți străin oriunde
ai fi! Eu, tatăl tău, pretutindenea sunt risipit și bag
rubedenie sub formă razei între tine și stea.
V
Fiule, să nu-ți pese prea tare de maică-ta. Să știi,
fiule, că ea, aidoma norilor care plouă și aidoma vedeniilor
colorate de la pol, a fost fericită să se schimbe născându-te.
VI
Nu te sfii să-ți mărturisești ție însuți, fiule,
propria ta nemernicie ; - și nu te sfii să te miri că exiști
și să binecuvântezi pentru aceasta tot ceea ce ți se pare ție a-ți fi timp.
VII
Însoțește-te și caută să uiți.
VIII
Nu ridica privire la cer pentru că s-ar putea dintr-o
săltare întâmplătoare să te spulberi.
IX
Mai aproape de tine în afară trupului tău este dragostea
mea.
Când ești foarte obosit, culcă-te pe dânsa ca pe un
pat odihnitor și înveselește-te cu melancolia pe care ți-am
dăruit-o la naștere.
X
Fiule, eu te-am făcut pe tine să fii ; liniștește-te
și blând stai și încearcă la rândul tău să nu mai faci pe
altcineva să fie.
Pe mine te poți sprijini și în mine poți plînge.
Eu sunt mort când tu ești viu.
XI
Fiule, dacă ai mâini ține o mână în mâini iar dacă
ai ochi ține un ochi în ochi. Nu te obosi prea mult, fiule,
murind.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Ne unește
Te strig în suflet și mă tem
Nu mă auzi si tu mă chemi
Rupți de așteptare suntem
Înalt muniții și gândul pe culmi
Unde ești când vii să-mi spui
Să-ți pregătesc patul din stele
Și perna moale din fulg de pui
Mărgăritare să te-nvelesc în ele
În noaptea noastră cea dintâi
Și visul este cu luna cea nouă
Eu îmi doresc în suflet să rămâi
Icoana pură spălată cu rouă
Aud un foșnet tu oare-mi răspunzi
Prin glasul frunzei bătută de vânt
Șoptește ecoul mâna mi-o întinzi
Oare exiști sau tot o frunză eu sunt
Mă doare gândul că ești departe
Un munte o mare se întâlnește
Timpul e scurt, pe noi ne desparte
E soarta, doar ea, care ne uimește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uită-mă
Uită-mă, precum o pană, uită aripa ce-o zboară
Uită-mă, precum arcușul, uită coarda de vioară
Ce vibrând așteaptă iarăși mângâierea lui cuminte
Uită-mă te rog, ca astfel, să-ți aduc din nou aminte
Cum te mângâi cu privirea chiar de mâna te atinge
Cum sărutul meu, iubito, te alintă și te frige
Atingându-ți pielea fină de pe gâtul tău suav
Așternând fiorii clipei peste trupul tău firav
Dacă vrei, mă uită-n noapte, ca aminte să-ți aduc
Alipindu-mă de tine, încercând să te seduc,
Trupul meu să te respire, împreună să plutim,
Uită-mă, dar fii-mi alături, să-ncercăm să ne-amintim
Amnezii să te cuprindă, însă toate temporare,
Să mă uiți de te mai supăr, dăruiește-mi iar iertare,
Uită-mă, dar mă iubește, inima să-ți fie a mea
Să-ți aducă ea aminte că de fapt nu poți uita
poezie de Adi Conțu (27 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!