Praf de luceferi
Voi pune luna într-un lampadar,
Să ți-o ofer, dacă mă lași, în dar
Să-ți lumineze când e întuneric,
Când stelele îți strălucesc feeric.
Apoi, de-i zi, am să mă rog la soare
Să te sărute, unde te mai doare,
Căldura lui în suflet să te-aline,
Iubindu-te, cum mă iubești pe mine.
Am să alerg apoi pe malul mării,
Să fur din largul ei culoarea zării,
Atunci când răsăritul o atinge,
Ca tu să poți iubi, să poți învinge.
La poalele de munți am să fac rugă,
Puterea lor la tine să ajungă,
Să te ridici ca ei, să fii semeață,
Iubire să ne dai în astă viață.
Luceferi am să strâng să-ți pun în mână,
Ca ei să afle cât ne ești de bună,
Prin măreția lor să te renască,
Tu înger cu iubirea ta cerească.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nuanțe de iubire
Te iubesc în nuanțe pale rătăcite într-o toamnă
Și în roșul tău de buze care mă încântă, Doamnă,
Te iubesc în aprig verde precum frunza de castan,
Vișinie mi-e iubirea și albastru de ocean.
Mi te dărui sentimente în culori ce nu există,
Te iubesc cum te iubește griul zilei când ești tristă,
Mă prefac în alb de suflet să te mângâi când mă lași,
Merg în urma ta iubito să-ți aștern turcoaz în pași.
Când tu îmi oferi sărutul, mă transform în curcubeu,
Mă agăț de-un colț de zare să mă poți vedea mereu,
Iar în boabele de rouă sunt o nuanță sidefată,
Să-ți fiu perlă a naturii, să-ți ofer iubirea toată.
Prin paletele de pictori mă amestecă de vrei,
Desenează-mă prin tine în culoarea dragostei,
Împreună să fim artă, s-o expunem doar în doi
Și să admirăm o viață dragostea ce curge-n noi.
poezie de Adi Conțu (25 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea noastră
Tu ai putea să fii și fără mine,
Însă nu poți să fii și fără noi,
Fără iubirea ce ne curge-n vine
Și ne menține-n viață pe-amândoi.
Eu aș putea să fiu un singuratic,
Dar singur doar cu tine vreau să fiu,
Să ne iubim cu patos și sălbatic,
Apoi să te iubesc așa cum știu.
Eu îmi doresc să-ți fiu orice dorință,
Nu trebuie decât ca tu să vrei,
Mă lasă să-ți alin din suferință,
Iubire să-ți ofer și tu s-o iei.
Tu m-ai făcut să fiu ce nu-s cu tine,
Un visător ce scrie fericit,
Iubirea ta m-a vindecat pe mine
Și tu-n a mea din nou te-ai regăsit.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi doi
Tu ai putea să fii și fără mine,
Însă nu poți să fii și fără noi,
Fără iubirea ce ne curge-n vine
Și ne menține-n viață pe-amândoi.
Eu aș putea să fiu un singuratic,
Dar singur, doar cu tine vreau să fiu,
Să ne iubim cu patos și sălbatic,
Apoi să te iubesc așa cum știu.
Eu îmi doresc să-ți fiu orice dorință,
Nu trebuie decât ca tu să vrei,
Mă lasă să-ți alin din suferință,
Iubire să-ți ofer și tu s-o iei.
Tu m-ai făcut să fiu ce nu-s cu tine,
Un visător ce scrie fericit,
Iubirea ta m-a vindecat pe mine
Și tu-n a mea din nou te-ai regăsit.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Da-mi viata
Dă-mi stelele pentru ați face o cunună
să ți le așez frumos la poalele tale
și să-ți arăt cât de frumos este
să iubești
Dă-mi luna și ți-o voi pune la capătul patului
ca în fiecare noapte să-ți lumineze visele
ce le ai, alături de mine.
Dă-mi viața, iar în schimb,
ți-o voi da pe a mea,
căci singur, nu vei putea trăi
niciodată.
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condițional
Gândesc.
Ar fi bine să-mi fii
De unde nu mi-e.
Să-mi aduni de unde scad
Și să-mi aprinzi din zbor
Ce sting...
Gândesc.
Aduc.
Ar fi simplu să-ți dau
De unde n-am.
Să-ți cânt de unde n-aud
Și să-ți strâng din suflet
Ce nu poți...
Aduc.
Simt.
Ar fi frumos să vii
De unde nu mergi.
Să poți de unde nu vrei
Și să iubești din mine
Ce nu am.
Simt.
Chem.
Ar fi tu să strigi,
De unde nu vin,
Ar fi eu să strâng de unde nu ești
Și să iau din tine
Ce nu sunt.
Chem.
poezie de Gabriela Chișcari (21 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Concedo...
Un plânset am oprit
Pe veci
De-atunci când ai vibrat în mine,
Un râs prostesc
Am îngropat
De-atunci când eu zâmbesc la tine...
În schimb și tu-ai făcut ceva
Cu timpul...
Timpului i-ai pus capac
O, tu, copil gingaș, frumos...
Ce florile-ți parfumă calea,
Iar soarele,
Cât e el de soare
Întoarce raza după tine...
Și luna,
Luna îți ia lumina
Să o răsfire-n jur...
Fluture m-aș face
Să-ți umblu din floare-n floare...
Florile,
Pe care le faci atunci când vorbești,
Când atingi,
Când respiri...
Și m-aș face o adiere de vânt
Să te port pe brațe lin
Acolo unde voiești
Să îți pot șopti
Lucruri nemaiauzite,
Să-ți arăt
Lucruri nemaiîntâlnite
Dar...
Ca-ntotdeauna este-un dar,
La fel pot fi un univers
Să poți cotrobăi prin el,
Prin toate colțurile
Doar de-ai da de mine,
Iubirea pe care ți-o port...
Și-atunci
Universul meu
Va fi universul tău
Sau invers...
Copil frumos și suav,
Eu am oprit, ce am oprit
Dar tu-ai dezlegat un suflet,
Un suflet iubitor
De tine!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinovat de iubire
Ce drept am eu să-ți pun în suflet fluturi
Și susur de izvoare în urechi
Să-ți dau fiori, de care să te scuturi,
Când buzele-ți își caută perechi
Ce drept am eu să îți ofer atingeri
Atunci când te mai mângâi doritor
Când auzim în jur glasuri de îngeri
Ce cantă într-un mod izbăvitor
Nu-i vina mea că tu ești prea frumoasă
Cu ochii de azur și trup sublim
Ce vină am, că te iubesc, aleasă
Și că alături eu aș vrea să-ți vin
De crezi că-s vinovat, mă izgonește,
Dar nu voi renunța la ce-mi doresc
Si chiar dacă îți pare o poveste
Mă lasă lângă tine s-o trăiesc
poezie de Adi Conțu (4 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurul motiv
Milion de motive-aș avea să te las
Însă doar pentru unul nu fac acest pas,
Te păstrez lângă mine atât cât trăiesc,
Ești iubire pe viață, ești tot ce-mi doresc
Îmi greșești repetat însă știu să te iert,
Te aștept să te mângâi, refuz să te cert,
Tu ești ceea ce ești, chiar nu vreau să te schimbi,
Ești marea-mi dorință ce-n emoții te plimbi
Poți să-mi zbori unde vrei, libertate poți fi,
Când te-ntorci sunt aici, pentru tine, o știi
Nu vreau aripi să-ți tai, ce frumoase-au crescut,
Fii un înger suav, să fii tot ce ai vrut
Însă-ți cer doar atât, nu-nceta să iubești,
Să exiști minunat și duios să trăiești,
Iar de vrei, dacă simți, poți să-mi spui: te iubesc
Eu atâta aștept, pentru asta trăiesc
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poți să ai o viață frumoasă atunci când gândurile tale sunt negative. Nu poți să ai succes atunci când nu ai încredere în tine că poți și că meriți asta. Nu poți să fii un învingător cu o mentalitate de victimă. Dacă tu nu crezi în tine, dacă nu crezi că poți și că vei reuși să-ți creezi viața pe care ți-o dorești, cum de mai aștepți vreun "miracol" ca viața ta să se schimbe? Succesul și reușita se construiesc pas cu pas. Primul pas este să-ți dorești, al doilea este să ai încredere în tine și în puterea ta de a-ți realiza visurile, al treilea este să acționezi și al patrulea este să fii perseverent în a-ți urmări obiectivele. Gândește pozitiv, focusează-ți atenția și energia pe ceea ce-ți dorești și acționează. Așa apar miracolele în viața ta!
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă aștepți
Așteaptă-mă în clipa care-ți trece
Topindu-ți urme de sărut pe buze
Ce umezite, nu mai vor să sece,
Iubirea rătăcită printre scuze
Ridică voalul, inima deschide,
Să poți vedea cu ea albastrul zării
Din ochii unde zâmbete candide
Te scot de sub altarul supărării
Și lasă-mi mâna să-ți ofere visul
Ce-a fost cules cu grijă dintre stele
Să-ți lumineze sufletul și chipul
Ca tu să strălucești precum fac ele
Așteaptă-mă când redevii uitare
Aminte să-ți aduc prin mângâieri
Că nu ne-am risipit în clipe amare
Uitând iubirea care ne-a fost ieri
poezie de Adi Conțu (3 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-ți amintești
Când voi fi plecată să-ți amintești de mine,
Plecată-n lutul mut unde tăcerea e stăpână,
Când n-o să mă mai poți ține de mână,
Să știi că ceva din tot ce-am fost încă-ți aparține.
Să-ți amintești când vocea ta definitiv se va reține
De-a mai vorbi de viitorul nostru cândva la îndemână:
Să-ți amintești de mine,-atât. Atunci când voi fi țărână,
Va fi târziu pentru rugi sau sfaturi iar tu știi asta bine.
Totuși, dacă va fi nevoie să mă uiți o vreme,
Pentru-a-ți aminti apoi de mine iar, să nu regreți:
Atunci vor fi pierdute-n ruinele trecutei mele vieți
Toate gândurilor rele pe care le-am avut cândva. Insist:
E mult mai bine să uiți, ferit de regrete și blesteme,
Și să zâmbești, decât să-ți amintești și să fii trist.
poezie de Cristina Rossetti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hristos
"Hristos a înviat!", să nu fie o rutină
Cum "Ce faci?", "Bună ziua?, "Bine!", ori "Te salut!"...
E timp să stai pe gând, să-l pui într-un trecut,
Să devii un apostol, din alt tărâm... O să vină!
Este singurătatea de corp ce suflet poartă
Cu spiritul, întreg cu tot cu întuneric
Ce-așteptă o scânteie, apoi extaz feeric,
Că ești la fel... Ofranda de tine, cea deșartă!
Hristos e mai presus de un real-rutină,
E simbolul de mine, de tine... la perfect!
E cel ce nu vei fi de nu-ți impui proiect
Să ierți, să judeci mult, preluând... Nedând neghină!
E-o zi când poți să uiți tot ce-i în jur anost,
Să pleci în pelegrin ca să-ți inviți apoi
Ce-ai drag, mai drag de orice, să spui "Veniți și voi!"...
E zi când tot învie, din ce n-ar fi... De toast!
Eu vreau să fiu prezent lângă al-meu simbol, "EU",
Cu ale mele tare, cu gafele ce-mi știu...
Să le întind cu palme curate, zicând "Viu!
La Tine Doamne, pur! Mă renaște, al meu Zeu!!"
Iisus Hristos 'mi fi lângă... Nealteratul "MEU"...
Luați-vă timp, scurs gol, ușurați suflet greu
Singuri, sau în lăcaș și n-așteptați... Mereu!!!
Îl veți întâlni într-o zi... Îți va spune "Tu, ești EU!!!....................
08.04.2018
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 aprilie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonii de flaut
Înalț din mine către mine,
O rugă pentru vindecare,
Apoi o rugă către Tine,
Să ne ajuți pe fiecare
Să nu-mi lași grijile s-apese
Pe unde răni nu-s vindecate,
Sunt prea adânci și mult prea dese
Și încă mai zvâcnesc în noapte
Sub pleoapa existenței sfinte,
Un ochi închis ar vrea să vadă,
Te rog frumos adu-mi aminte,
Ce mintea nu mai vrea să creadă
Și mă întreb unde să caut,
Într-un ecou sau înlăuntru?
În armonia unui flaut
Ce cântă-n suflet... dinăuntru?
Înalț din mine către mine,
O rugă pentru vindecare,
Apoi o rugă către Tine,
Să ne ajuți pe fiecare
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă poți iubi, copilul meu? (sonet)
Mă poți iubi, copilul meu?
(sonet copilului-părinte)
Mă poți iubi și tu, copilul meu drag,
Așa cum te-am iubit și eu pe tine?
Te îmbrățișam ca să-ți fie bine,
Mereu, când plecai și apăreai în prag.
Când vrei iubire, vino pe la mine,
Să înnodăm amintiri pe un șirag!
Că anii mei în tristețe se retrag
Și în locul lor abundă suspine.
M-ai lecui de dor, cu-mbrățișare
Din când în când, alungând suferință
Și gândul că m-ai lăsat în uitare.
Un sărut pe frunte, de-i cu putință,
Ar merita prea lungă așteptare,
Că m-ar revigora din neputință.
*1 iunie - Ziua Copilului
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Copilărie (1 iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă doare...
Mă doare să văd oameni plângând
Mă doare să văd pe cineva suferind,
Mă doare când nu ești lângă mine
Mă doare să știu că nu-ți este bine.
Mă doare atunci când nu mă iubești,
Mă doare atunci când mă umilești
Mă doare când știu cât te iubesc
Mă doare să văd că nu te recunosc...
Mă doare tăcerea rece și grea,
Mă doare durerea din inima mea
Mă doare ș-o lacrimă ce curge pe obraz
Mă doare când știu de-al tău necaz.
Mă doare de-o frunză ce se leagănă-n vânt
Mă doare de oricine și orice cuvânt,
Mă doare că TU nu poți să-nțelegi
Mă doare... dar tu ai vrut să alegi.
poezie de Mariana Simionescu (25 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era vis, era iubire
Singură, pe malul mării,
La iubire eu visam.
Mă pierdeam în largul zării,
Ba eram, ba nu eram.
La marginea depărtării
O nălucă mă vedeam.
Sau eram sirena mării
Și iubitul așteptam.
Ruptă de realitate
Alergam ca o nebună.
Când, pe neașteptate
M-am simțit prinsă de mână.
M-am lăsat ușor pe spate,
Tu m-ai cuprins de mijloc,
Intram în realitate,
Doi într-unul, la un loc.
Iubirea era cu noi,
Dragostea ne-învăluia,
Stele se uitau la noi,
De sus luna ne privea.
Era vis, era iubire,
Era tot ce mi-am dorit.
Nu era doar amăgire.
Era visul împlinit.
poezie de Dumitru Delcă (august 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Să nu lași...
Să nu lași luna să te aștepte
Ti-am făcut din razele ei,.. trepte
Să urci cu buzele pe tâmple
Să nu lași soarele să te cheme..
Te asteptă căldura palmelor
să-ți împletească in bucle, diademe..
Să nu-mi lași marea cu plaja goală
In scoicile ochilor,.. ești perlă
Să nu lași pădurea să-ți strige ecoul
In poiana inimii, unde ești izvorul..
Să nu lași dorul să mă ucidă
Sub soare și lună
Prin valuri și codri
Căutându-ți ochii...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu să nu mă însoțești
Astăzi plec din astă lume.
Tu să nu mă însoțești!
Aici ție-ți este bine.
Aici tu poți să iubești.
Să nu fii trist! Nu-ți pară rău!
Atunci când vii cu flori la mine
să-ți amintești c-am fost și eu,
o viață-întreagă lângă tine.
Acuma plec la Dumnezeu,
dar nu te-am părăsit.
Port în suflet chipul tău
ca și atunci când te-am iubit.
De sus, în fiecare noapte
te voi privi la infinit.
În vis îți voi trimite șoapte,
în timpul fără de sfârșit.
Când steaua mea va străluci
să mă privești seară de seară.
De tine îmi voi aminti
cum ne iubeam în nopți de vară.
Pe pământ am fost o floare
bătută uneori de vânt.
De-acuma voi fi steaua care,
zace sub al tău pământ.
Când vei bea apă din izvor,
de mine tu să-ți amintești.
Acolo ne-am iubit cu dor
și mi-ai promis că mă iubești.
Dacă de mine-ți va fi dor,
sus, în cer mă vei găsi.
Escaladează orice nor
și sigur ne vom întâlni.
Voi fi stea în carul mare,
tu luceafăr lângă mine.
Vom lumina ca un soare,
vom simți c-am fost pe lume.
poezie de Dumitru Delcă (8 aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Lângă tine dragul meu...
Lângă tine am învățat ce-nseamnă să iubești
Căci tu ești totul pentru mine și nimic mai mult
Și vreau mereu să-ți spun cât de drag imi ești
Căci tu ești unicul meu sprijin pe acest pământ,
Lângă tine am învățat prin ploaie să alerg
Să fug de tot ce-nseamnă rău în viața mea,
Când toți mă evitau pentru că te iubesc,
Eu am crezut în tine și în iubirea ta.
Lângă tine am învățat cu lacrimi reci, să plâng
Să scriu cuvinte pe care mulți nu le-nțeleg,
Pe tine te-am păstrat mereu în al meu gând,
Căci tu ești fericirea ce nu vreau s-o pierd.
Lângă tine am renăscut ținându-ne de mână
Descoperind mereu noi taine ale iubirii,
Cu tine am trecut prin ploi și prin furtună
Și nimic nu poate sta, în calea fericirii.
Lângă tine sunt mereu plină de fericire,
Căci tu ești talisman ce viața-mi ocrotești
Sunt cea mai fericită de pe această lume,
Când văd câtă iubire poți să-mi dăruiești.
Lângă tine sunt alt om, mă simt mai specială
Căci tu-mi aduci lumina fericirii în viață,
Când necazuri grele apar în calea mea socială
Tu-mi redai mereu visul și zămbetul pe față.
poezie de Eugenia Calancea (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte
când realitatea se retrage
și când răsar stelele
vin din toate ungherele
visele
sufletul se zbănțuie
fără opreliști
în jocuri copilărești
poți fi vânt care stârnește valuri
apoi le călărești
și le domolești
poți vorbi cu algele
învățând de la ele
dansurile verzi
poți elibera multicolorele zmeie
tăindu-le sforile
poți zbura cu păsările
fără să-ți pese că nu ai aripi
poți dărâma cu o suflare
castelele de nisip
și le poți reclădi mai frumoase
apoi poți lega luna la ochi
cu o eșafră de spumă albă
invitând-o să intre la bal
și câte și mai câte poți face
doar până răsar zorii
izbind în poarta realității...
poezie de Argentina Stanciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!