Aievea
Fii binevenită, doamnă!
Ai răspuns chemării mele,
Eu sunt îngerul de noapte
Și n-am coborât din stele.
Sunt aievea tot ca tine,
Doar c-am luna-n noaptea mea,
Nu-i lumina ei de vină,
De timid te-oi săruta.
Tot ce e în jurul nostru,
Negura foșnind prin pomi,
Florile și iarba lungă,
Îmi șoptesc că poți s-adormi.
Pune-ți deci pe al meu umăr,
Părul tău înmiresmat,
Am să te cuprind de mijloc,
Prinde-mă și tu de braț.
Fii binevenită, doamnă,
Doamna mea, cât te-am visat!
Ai venit acum în toamnă,
De-astă vară, te-am strigat.
Draga mea, dorită doamnă,
Crinul meu înmiresmat,
Știu că pașii ne condamnă
Obosiți cât au umblat.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
E toamnă, doamnă...
de-ai știi ce repede aleargă timpul
și cât de repede și noi,
acum, acum, ne este drumul,
topit în cruci și în noroi
topit în cerul plin cu sfinți,
iubita mea, iubită doamnă,
e dusă vremea de povești cu prinți,
e toamnă, doamnă, este toamnă
ne-a mai rămas, un an, o oră,
ne-a mai rămas, dar cine știe,
iubită doamnă, hai la horă,
să ne jucăm și ce-o să fie
privește, în perete ai oglindă
și chipul tău e tot frumos
dar e albit și toată truda
s-a pus pe părul arătos
iubită doamnă, mai e timpul
să ne avem, să ne iubim,
să ne furăm în noapte chinul,
de-a adormi prin flori de crin
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te-am iubit
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Iar păru-ți mirosea a mere coapte,
Îți respiram în ziua aceea, doamnă,
Sărutul cald intersectat cu șoapte.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Stele cădeau în tainice priviri,
Îți mângâiam în ziua aceea, doamnă,
Cordul trezit de valuri și simțiri.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Din noi plecau pierdute trenuri,
Plângeau în ziua aceea, doamnă,
Îmbrățișări ieșite printre sternuri.
Când te-am iubit era atâta toamnă
Și-n gândul meu deschide-voi o nișă,
Să-nmormântez în ziua asta, doamnă,
Iubirea toamnei noastre... interzisă.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te ocolesc...
pun pe mine ca o haină
amintirea de demult,
te-am iubit frumoasă doamnă
dar la timpul cel trecut
acum las în pace visul
ce-l avut de-atâtea ori,
sunt acum cum e proscrisul
care ți-aducea doar flori
pun pe mine și uitarea
ochilor nemărginiți,
care îmi furară zărea
și mă scoaseră din minți
trec acum pustiu pe stradă,
strada ta cu-al tău parfum,
furișat să nu mă vadă
un vecin, cel taciturn
nu mai știu ce e cu mine,
mă trezesc pe drumul tău,
știu că asta nu-i de bine
încă am păreri de rău
te-am iubit frumoasă doamnă,
poate încă te iubesc,
dar nu vreau să-mi fac iar rană,
furișat te ocolesc
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te ocolesc...
pun pe mine ca o haină
amintirea de demult,
te-am iubit frumoasă doamnă
dar la timpul cel trecut
acum las în pace visul
ce-l avut de-atâtea ori,
sunt acum cum e proscrisul
care ți-aducea doar flori
pun pe mine și uitarea
ochilor nemărginiți,
care îmi furară zărea
și mă scoaseră din minți
trec acum pustiu pe stradă,
strada ta cu-al tău parfum,
furișat să nu mă vadă
un vecin, cel taciturn
nu mai știu ce e cu mine,
mă trezesc pe drumul tău,
știu că asta nu-i de bine,
încă am păreri de rău
te-am iubit frumoasă doamnă,
poate încă te iubesc,
dar nu vreau să-mi fac iar rană,
furișat te ocolesc
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar trăire
Sunt rănit de dorul tău
și de ochii tăi de toamnă
simt că pic, că-mi vine rău
că nu-mi ești de mână doamnă
Fug de tine cât mai pot
și tu vii cu foc și gheață
și topit eu te provoc
c-o câmpie de verdeață
Mă îmbăt cu așteptări
și-mi las visele de noapte
și te-aruncă-n gândul meu
tot ca ziua ce mă arde
N-aș fi vrut să te cunosc
să trăiesc iar o iubire
soarta mea iar vrea să fiu
amețit de a ta fire
Ninge de când te-am zărit
cu petale peste iarbă
firul ei a înflorit
pentru tine doamnă dragă
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna mea, iubită doamnă...
doamna mea, iubită doamnă,
m-amăgești cu ochii tăi,
porți în ei culori de toamnă,
mă cufund în ei ca-n văi,
porți în ei culoarea frunzei,
în ei verde maroniu,
dăruiesc un foc al muzei
cu sclipiri de argintiu
doamna mea, iubită doamnă,
mă dor toate când privesc,
trupul tău sculptat de-o daltă,
m-a făcut să-nebunesc,
m-a făcut să-mi piară somnul,
m-a făcut un aiurit,
rog în seară Tatăl Domnul,
doar puțin să-ți fiu iubit
doamna mea, iubită doamnă,
cred că-mi dai atâta dor,
de nu pot să-l car de-odată,
pe-al meu trup rătăcitor,
dar mi-e bine sub povara,
ce mi-ai pus-o peste trup,
nu mă plâng dar doare seara,
când de tine eu mă rup
doamna mea, iubită doamnă,
prinde-te de dorul meu,
mângâie-l și ia-l în seamă,
să nu-mi fie așa greu,
să nu-mi fie noaptea albă,
să nu-mi țină ochi deschiși,
mult aș vrea, în mare grabă,
de o viață să fim prinși
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie...
Scuzați doamnă
doamnă toamnă
că nu știu a vă primi
cu plâns rece
față gri
cu machiaj
și anturaj
de cer vânăt
plumburiu...
scuzați doamnă
că nu știu
și nu pot
ca să mă port
cum mi se cere
când tu speri
la revedere...
Scuzați doamnă
doamnă toamnă
că mă port
ca un hapsân
însă tu
cu-al tău elan
mă faci doamnă
mai bătrân
cu încă-un an!
poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.Persuasiv
Persuasiv, gândul întreabă:
-Sunt pașii tăi, sau frunze-n iarbă?
Iubirea îmi răspunde-n șoaptă:
-Sunt eu, mi-e dor de tine Doamnă!
Știam că gândul nu mă-nșală,
Dar mai întreb a doua oară:
-Ești tu acela de departe,
Venit acum, în miez de noapte?
-Sunt eu, cu inima în palmă,
Nu te-am uitat o clipă, Doamnă,
Aștept o-mbrățișare caldă
Sub frunze care stau să cadă.
poezie din Efemer, lumini și umbre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine ai venit frumoasă toamnă
Bine ai venit din nou, frumoasă toamnă,
Pe meleagul meu cel drag.
Te-am așteptat cum așteaptă,
Un domn pe o doamnă,
Ca să-i sărute obrazul alb.
Te-am așteptat cu brațele deschise,
Te-am văzut venind pe drum.
Îmbrăcată în culori aprinse
Și parfumată cu cel mai frumos parfum.
Vreau să te cuprind în brațe
Și să îți zic bine ai venit.
Pe glia mea frumoasă,
Pe pământul meu iubit!
poezie de Vladimir Potlog (7 septembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partenerii paradisului
- Bună seara, doamnă.
- Bună seara, domnule.
- Vă privesc până sub inimă, doamnă.
- Știu; dar și eu vă privesc, domnule.
- Vă cunosc și urna de veci, doamnă.
- Nicio grijă, și eu vi-o cunosc
pe-a dumneavoastră, domnule.
- Mă enervați cumplit, doamnă.
- Și dumneavoatră, nu mai puțin, domnule.
- Înseamnă că nu se mai poate face
nimic, doamnă.
- Desigur, domnule. Acesta e și rostul
egalității dintre noi, dragă domnule.
- Nici să trăim, doamnă?
- Nici. La ce bun, domnule?
- Nici să murim, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Nici să vă las să trăiți, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Atunci... vă ucid, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Dar eu sunt un geniu, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Vă asigur că sunt nebun, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Dați-mi un "Do" de jos, doamnă...
- Aveți un "Do" de jos; muriți liniștit,
domnule!
poezie de Ion Crânguleanu din Riscul certitudinii (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, doamnă!
Trece vremea pe lângă mine, doamnă!
Ca trenul printr-o haltă de câmpie
Acum e primăvară și-acum toamnă
Și vară când a fost nici că se știe.
Doar iernile mi-au scos peri albi la tâmple
Secătuind pâraiele de forțe
Tot ele pregătind să mi se-ntâmple
Chiar și acea retragere cu torțe.
Sufletul meu prea mult n-o să rămâie
În gara ultimă, de-i vară, toamnă,
Doar cât s-aprinde bobul de tămâie
Și cât să-și ia rapid... adio, doamnă!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt lacom, Doamnă ( Parodie după Sunt tânăr, Doamnă de Mircea Dinescu)
Sunt lacom, Doamnă, vinul nu curge fără rost
Și ochiu-mi hulpav cată fripturile în sânge.
Nu-mi pasă și-orice cumpăr, nu mă mai uit la cost.
După mai noi rețete, inima de dor plânge.
Sunt lacom, Doamnă, lacom și am visat destul
La ciorba de potroace, la borșul meu de miel.
Cum nu mai am vreo treabă, măcar să mor sătul.
Nu fac rabat la banii ce-i am în portofel.
Sunt lacom, Doamnă, lacom și chiar mă țin semeț
Și-mi place să beau vinul alături de-o cochetă,
Dar când se-aduc platouri cu carne de mistreț,
Mă salt și-mi tai o halcă, mânjit pân' la manșetă.
Sunt lacom, Doamnă, lacom, curelele mă țin.
Mănânc cu-nfrigurare claponi, curcani, berbeci
Și lăutarii-mi cântă până ce eu termin,
Stacanele umplute cu vin de soi, din beci.
Sunt lacom, Doamnă, lacom, ca uliul mă reped;
În loc să îți fac curte, să nu te indispună,
Că îmi sticliră ochii la pulpele de ied.
Iertare, scumpă Doamnă! Sunt lacom... Noapte bună!
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vacanța mea de vară a fost o toamnă
Vacanța mea de vară a fost... o toamnă,
Lumini multicolore ce-au lunecat în timp
Și te-ai purtat în ceasuri ca o doamnă
Un mod ciudat în care n-am făcut nimic.
Eu n-am știut acum că fără tine
Nu semăn nici un bob din suferința noastră
Și-aștept o vară care numai vine
Sau mă condamn tăcerii care e sihastră.
Ochii-mi lucesc unei întregi pleiade
De frunze și iubiri purtate-n jalnic vânt
Și amăgire-apare-n acoladă
De sunt o mică toamnă cu greu deznodământ.
Vacanța mea de vară a fost o toamnă
Și toamnă va ramâne întreagă în timpuri
Învolburate ceruri mă condamnă
Dispar și-apar, m-ascund printre nisipuri.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Siempre: Te-am invocat, doamnă a lumii vechi!
Elena: Foarte bine! Am venit! Acum sunt a ta! Ia-mă! Poți să mă invoci în orice poziție!
replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
La mulți ani, Doamnă, Ție!
La mulți ani, Doamnă,
Ție
pentru că știi să desprinzi ușor
cămășile aurii ale cepei.
La mulți ani
pentru că pui în balanță mereu
sarea și piperul
dragostei.
La mulți ani, Ție,
Doamnă
pentru că treci zilnic
prin centrul orașului
ducând pe umăr o geantă plină
cu vise, pilule și facturi neplătite.
La mulți ani, Doamnă
pentru că poți înmuguri
ca pomul roditor.
La mulți ani,
pentru că duminică de duminică
îți pleci ochii-mprejurul mesei -
boabe de rouă
în care se răsfrânge dimineața.
La mulți ani, Doamnă,
Ție!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamnă iarbă
Doamna mea dinspre câmpii
Bate vânt de reci securi
Plâng amiezile în fructe
Și lumina în păduri.
Doamnă iarbă, eu mai sunt
Cântecul de sub pământ
Murmurat în lacrimi line
Peste hohotul din tine.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În așteptare
În seara asta doamna mea
ne vom plimba prin toamnă
și-ți voi ghici în luna stea
și-n multe frunze doamnă.
Ne vom plimba răpuși de noi
sub crengile pletoase,
vom număra din doi în doi
săruturi furtunoase.
În seara asta doamna mea
am să te strâng în brațe
și rochia ta de catifea
se va lipi de toate.
Să vii cu pasul legănat
grăbindu-te pe drumul,
unde voi fi îmbujorat
cu florile duiumul.
Îmi număr clipele ce trec
cu greutatea nudă
și orele mi le petrec
visând la tine crudă.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă în mine...
s-a cuibărit toamnă în mine,
uscate veri petrec de-acum,
mai înfloresc în noapte rime
doar amintiri prin nori de fum
îmi trec o mână peste păr,
e-atât de rar și de puțin
și trupul mi-e bătrân și-l car,
peste alei, printre salcâmi
pe ochii mei puțin închiși
port o pereche, de-ochelari,
cu ei mai văd câte-un tufiș,
de mure și mărgăritar
fac pașii foarte obosiți,
prin parcul ce îl știu de-o viață,
teii de-acuma sunt înfloriți,
împrăștie parfum ce iartă
mă port în spate prea de mult,
sunt obosit de nopți de veghe,
nici nu mai știu de-al meu trecut,
mă strâng atâția ani în zeghe
pe tine cred că te-am uitat
nici nu mai știu de-ai fost iubită,
de trupul meu beteag și slab,
de toamnele gonitei clipă
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă în mine...
s-a cuibărit toamnă în mine,
uscate veri petrec de-acum,
mai înfloresc în noapte rime,
doar amintiri prin nori de fum
îmi trec o mână peste păr,
e-atât de rar și de puțin
și trupul mi-e bătrân și-l car,
peste alei, printre salcâmi
pe ochii mei puțin închiși,
port o pereche de-ochelari,
cu ei mai văd câte-un tufiș,
de mure și mărgăritar
fac pașii foarte obosiți,
prin parcul ce îl știu de-o viață,
teii de-acuma sunt înfloriți,
împrăștie parfum ce iartă
mă port în spate prea de mult,
sunt obosit de nopți de veghe,
nici nu mai știu de-al meu trecut,
mă strâng atâția ani în zeghe
pe tine cred că te-am uitat,
nici nu mai știu de-ai fost iubită,
de trupul meu beteag și slab,
de toamnele gonitei clipă
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngheț de-atâta dor...
pe sub haina mea de piele intră frig și îmi e frig,
nu mai ești să-mi fii acolo, îmi e dor și-n gând te strig,
tu-mi erai căldura verii, erai focul arzător,
nu-mi păsa de am pe mine, haina mea de călător...
acum vântul mă pătrunde și îngheț de-atâta dor,
mă simt mort în trup cu sânge, curge parcă-i stătător,
mă simt trist și mi-aud pașii, pașii tăi nu-i mai aud,
pomii, florile mă-ntreabă, unde ești, ce ți-am făcut?
ce răspuns să le dau, doamnă, nici nu știu de ce-ai plecat?
ai stat prea puțin, o toamnă, și-acum sunt un disperat
când credeam că-mi ești jumatea inimii din pieptul meu,
te-ai topind cu tot cu noaptea și-acum tremur, tremur rău
mă petrec cu tot cu luna și constat că haina mea
mi-e iubită totdeauna și mă strânge cum vrea ea,
o bate vântul și ploaia dar nu pleacă undeva,
mă urmează răzuită, pe la gât e mucava
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!