Adio, doamnă!
Trece vremea pe lângă mine, doamnă!
Ca trenul printr-o haltă de câmpie
Acum e primăvară și-acum toamnă
Și vară când a fost nici că se știe.
Doar iernile mi-au scos peri albi la tâmple
Secătuind pâraiele de forțe
Tot ele pregătind să mi se-ntâmple
Chiar și acea retragere cu torțe.
Sufletul meu prea mult n-o să rămâie
În gara ultimă, de-i vară, toamnă,
Doar cât s-aprinde bobul de tămâie
Și cât să-și ia rapid... adio, doamnă!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viteză
- poezii despre trenuri
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre primăvară
- poezii despre iarnă
- poezii despre gări
- poezii despre forță
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.