Apocalipsa
Apocalipsa a cuprins
Pământ și soarele aprins
Dispare trist îin infinit
Viața fara de sfarsit
Iubitul meu nepamantean
Intinde-mi mana ca sa am
In vesnicii care nu mor
Tot ce am strans cu-atata dor
Misterul noptilor cu luna
Si florile de mar cununa
Marea albastra-n unda calda
Si tot ce am iubit odata
Sa duc cu mine-n univers
Si frumusetea unui vers
In alta lume, spirit viu
Voi fi ce n-am visat sa fiu
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Terra
Ce-ar fi Terra fără Soare
Fără raze de lumină
Fără râul ce în vale
După trupul tău suspină
Ce-ar fi Terra fără tine
Fără pasul tău ușor
Fără verzile coline
Fără unda mea de dor
Ce-ar fi Terra fără stele
Fără luna cea tăcută
Ce privește în fereastră
Gura ta ce mă sărută
Ce-ar fi Terra fără noi
O planetă-n amorțire
Chiar de vântul în trifoi
Ar cânta la mandoline
Terra, raiul cu iubire
Unica in univers
Un miracol.... nu-l cuprinde
Frumusetea unui vers
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Craiasa Noptii
Intr-o noapte neagra cu cer inorat
Nu pot adormi,ma ridic din pat
Ma duc la fereastra si prinvind in sus
Vad cum luna alba intre nori s-ascuns
Apoi iar apare,o zaresc departe
Si lumina-i calda dispare in noapte
Dar tot de departe,printr-o ceatza groasa
Vad printre gene o dulce craiasa
Are haine albe si chipui senin
Iar pe crestet poarta o cununa de crini
Pluteste spre mine,are-n mana o floare
Si pare ca-mi da o imbratisare
Ma uit lung la ea,la chipu-i ceresc
Si fara sa-mi dau seama ma indragostesc
Vreau s-o imbratisez,ai aintind mana
Apoi im dau seama,craiasa era LUNA.
poezie de Marius Vintilă
Adăugat de Marius Vintilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
RESPIR PRIN VERS
mi-alunecă creionul pe hârtie
ca florile de tei in poezie
e poleit tot ceru-n răsărit
cu raze aurii și albe de argint
mi se oprește pasul uneori
sub ploaia de lumină și culori
la margine de sat în câmp deschis
in galbenul de grâu ce s-a aprins
mă dor și ochii. inima mă doare
încerc în timp să caut alinare
și să zâmbesc în ziua care vine
mi-e dor de noi și mult prea dor de tine.
respir prin vers când cerul e senin
și tot prin vers când noaptea cade lin
mi-e timpul martor, n-am uitat o clipă
nici florile de tei, nici lunca înverzită
din depărtare glasul tău mă cheamă
cu lacrima din ploi și clopot de aramă
dar intre ieri și azi un zid s-a ridicat
la margine de lume, la margine de sat.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trist
iubirea ta in mintea mea
o ploaie -n luna lui Cuptor
sarutul tau de catifea
mister, enigma noptilor.
privirea ta in ochii mei
caldura-n noptile mai reci
ca o fantana de scantei
in jurul caruia petreci.
refuzul tau in gand mereu
prapastie spre infinit
ce-a fost odata doar al meu
azi m-a lasat m-a parasit
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Rămâi
te rog sa nu mai pleci... rămâi.
esti pana mea din călimară.
esti visul noptilor de vară.
te rog ca să rămâi...
in vântul care adie-n noapte
ești șoapta calda de iubire
tu nu poti fi o amăgire...
ești tot ce am... te rog rămâi...
cand stelele lucesc pe cer
si linistea-i deplină
pe mal de apa ma rasfeti
zâmbesc și-ți spun... rămâi...
cand zori se lasa-n dimineață
pe-albastrul cerului aprins
tu ma alinți pe parul nins
eu te iubesc... te rog rămâi...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dramaturgul și poeta
Un dramaturg cu pasul rar
Se-ntreabă: Câte piese am?
Din ele câte au succes
Și câte fără înțeles...?
Oricum, rămân apreciat
Și deseori aplaudat,
Infatuat nu pot a spune
Față de cei fără de nume
Privi spre mine la un vers
- Tu te cam plimbi prin univers.
- Adevărat, și Terra-i stea
În univers pe undeva.
- Tu nu ai înțeles deloc...
Vrei să te laud chiar pe loc?
- Nu... nici gând, maestre,
Eu iau viața așa cum este.
Și dacă mă gândesc un pic,
Pot să mă supăr din nimic?
Apocalipsa de-o să fie,
Desigur nu e poezie....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am cuprins misterul
Am cuprins misterul
Rugului aprins
Când din Taină, Cerul
Duhul mi-a cuprins
Și-un dor necuprins
Mi-a schimbat reperul
Într-un rug nestins.
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt jar
sunt jar aprins si ard in fiecare noapte
In dimineți cu soare mă trezesc
Iubesc poienile cu șoapte
Si tot ce- n jurul meu zăresc....
Iubesc viața, țin cu disperare
De clipa care mi- a rămas
Mă voi topi intr-un apus de soare
Când chipul meu rămâne fără glas
Dar nimeni nu- i iertat de timpul
Ce ține-n pumn intregul univers
Eu scriu si m-amăgesc cu visul
De a lăsa in urma mea un vers
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să cred
a fi sau nu.... să cred in ce?
in ursitoarele din cer?
să cred că undeva există
un alter ego? un Dumnezeu?
să cred in ce? in viața mea?
azi e... și mâine nu există
si rai si iad sunt pe pământ
si intrebarea mea persistă
să cred in soare? se va stinge
să cred in spirit renăscut?
să cred in viața fără moarte?
să cred in ce? tot e pierdut...
să cred in timp? el se contractă
să cred in spațiu? e infinit
să cred in ce? privesc spre stele
sus e un cer... si jos pământ
a fi sau nu... e o-ntrebare
cu multe secole in urmă
răspuns nu vom afla nicicând
și gândul meu se curmă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt jar
sunt jar aprins și ard în fiecare noapte
În dimineți cu soare mă trezesc
Iubesc poienile cu șoapte
Și tot ce- n jurul meu zăresc....
Iubesc viața, țin cu disperare
De clipa care mi-a rămas
Mă voi topi într-un apus de soare
Când chipul meu rămâne fără glas
Dar nimeni nu-i iertat de timpul
Ce ține-n pumn întregul univers
Eu scriu și m-amăgesc cu visul
De a lăsa în urma mea un vers
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vers aprins
Din depărtari spre mine vin
Mici bucurii sau un suspin
Le-adun din spații ancestrale
Le risipesc apoi în vale
Voi duce mai departe-n timp
Fără să cer nimic în schimb
Izvor de gând fără oprire
În vers aprins de poezie
Strălucitoare nestemate
La ușa ta cândva vor bate
Voi fi poate demult plecată
Lumina cerului uitată.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Eu te-am iubit fără să sper
Iubirea ta curata
Dar lacrimile azi iti cer
Sá-mi dai, ce-mi dadeai odata
Eu te-am iubit fara sá cred
Cá inima n-o sá bata
In piept la mine-n incet
Doar pentru o fata
Eu te-am iubit si nu regret
Iubirea mea ciudata
Dar azi pentru ca-s poet
Iubirea n-are durata.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sepală
Senina boltă e albastră
E luna mai, într-un delir
Se-mbată florile cu raza
Și roua rece în potir
Nuanțelor din alb de cală
Spre roșu, roz și violet
Le-adaug vers ca o sepală
Scris cu migală în caiet.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa
Unii spun: Apocalipsa
aduce sfârșitul lumii.
Alți care nu duc lipsa
rațiunii-înțelepciunii,
spun că viața nu dispare
cât pe lume va fi soare.
Apocalipsă e atunci
când moartea îți face brânci,
în groapa întunecată
cu zăbrele ferecată.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Dumnezeu toate le-așează
Când verdele planetei dispare,
Dispare și viața pe pământ.
Soarele nu mai răsare,
Nu mai e ploaie, nici vânt.
Când apocalipsa vine,
Pământul se face scrum.
Din el nimic nu mai rămâne.
Totul e negru și fum.
Universul nu ne reciclează.
Clonă, nu ne poate face.
Dumnezeu toate le-așează,
În fața lui, lumea tace.
Nimic nu ne luminează,
Moartea viață, nu se face.
Chiar dacă pământul moare,
Galaxia nu dispare.
Altă stea pe cer apare,
Cu timpul și ea dispare
Fiindcă e tot căzătoare.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Hai-hui
hai-hui prin gândul tău alerg
fără să strig, fără să chem.
te urmăresc și noaptea-n vis
în zori când ochii ai deschis
în raza soarelui apar
ca floare de mărgăritar
ca mine-n lume alta nu-i
și-alerg în gândul tău hai-hui.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, ce frumos am mai iubit eu...
O, ce frumos am mai iubit eu, Doamne,
Ce fericit a fost acel bărbat
Pentru care bolta cea înaltă
Și norii, și vântul, și luna a cântat...
Eu am iubit cum el nici n-a visat...
Să curgă cerul o noapte toată
Și eu să văd cum inima ia foc -
Hai, dați-mi, cel puțin un om în stat
Să fi avut așa noroc...
Eu am iubit cum el nici n-a visat
Cândva, s-alunece sărutul de pe stele
Pe fiecare geană, uimit și separat,
Și el, bărbat în toată firea, - îmbrățișat,
Să uite că conduce-un stat...
Eu am iubit cum el nici n-a visat...
Și-acum pe umerii lui mândri, și înalți
Stau brațele-mi ca două păsări, care
Și să iubească-ar vrea, dar și să zboare...
Eu am iubit cum voi nici n-ați visat...
poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi să treci
De-ar fi să treci pe lângă mine
Și vremea s-ar opri în loc...
Aș frânge razele senine,
În diminețile cu foc!
Și le-aș sădi la mine-n curte
Ca să răsară, mai aprins,
Un soare ce-n lumină pune
Amurgul stins al unui vis.
Și astfel noaptea care vine,
O voi preface a fi zi...
De-ar fi să treci pe lângă mine
O clipă ochii mi-ar zâmbi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem lavabil
Un vers coagulat mi-apasa
Pe crucea visurilor moarte
Si epitetele pe coasa,
Se zbat sa intre intr-o carte.
Ma simt ca un imponderabil
Ce nu mai poate sa aleaga
Cucernicul cuvant, lavabil,
Din opereta geofala.
Nu mi-a ramas acum pe harta
Decat o tara fara nume,
Cu vajnica pecete sparta
Si ani voalati fara pronume.
Sarac de sange si de verde,
Ca un burete sterp si orb,
Sunt jocul care vesnic pierde
Din fabula cu-eternul corb.
Si carnavalul s-a sfarsit,
Arunca-ti mastile de ceara,
Te pierzi usor in infinit
Prin aripa crepusculara.
poezie de Stefan Al. Sasa din Polaroid (2001)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cândva
și discretă si cochetă
si cu anii impliniți..
in a timpului clepsidră
caut urma unui vis
pe a timpului cărare
nicio urmă nu găsesc
totul e pierdut in zare...
mi-a rămas numai un vers
și incerc cu el să-nvălui
zâmbetul amar si trist...
a fost cândva o poveste
peste care timpu-a nins
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!