Cipriana Tanu

Cele nevăzute

Revăd fericirea ce-a fost
- plecată-i pe chipul albului din zăpezi
irosire!
irosire!
Îmi surâde veninul în spate,
ultimele ploi, sângerările noi,
în veșnicia mea cu capul în oase stau înecate
ca și cum mi-au părăsit fluturii duhul
pentru un Rai de fum
pentru o talpă invizibilă
de răcoare pe un drum
spre Nicăieri

Ridică-te, Evo, și umblă!
piaptănă-ți părul coadă de galaxie,
înjugată-te la vecie,
poartă-ți rochiile deasupra genunchilor norilor
debarasează sânii de punțile de suspine
- ca de-o durere, rana lui,
i-ai plămânii cer și aer cu totul în vine...
- Allez, mon petit, tu peux!
Dumnezeu era francez?
delirez
în vulturul iubirii mă reîncarnez!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cipriana Tanu

* * *

minciunile tale mă vânează
îmi surâde veninul în spate
îți gust sarea și-mi lăcrimează
celulele toate

îmi surâde veninul în spate
arc încordat să pocnească
duh, carne, armia îngerească
agoniile toate

îți gust sarea și-mi lăcrimează
geniul văzului pelinuri uscate
minciunile tale mă vânează
cu literele toate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cipriana Tanu

Sațul în ape

Îmi umblă în sânge
tăcere de miei
Iaduri pun rânjet
călăilor mei

Îmi umblă tăciune
năvală în oase
Sfinți falși fac pândă
genelor somnoroase

Îmi cântă în piept
rafale de cuci
Dumnezeu leagă
sori la răscruci

Îmi cântă în piept
pulsuri de nuci
Dumnezeu vine
să pună nume la cruci

Îmi umblă în piept
corăbii destine
Te sărută pe gură
ardori de stupine

Îmi umblă pe stele
duhuri de pleoape
Dumnezeu pune
sațul în ape.

poezie de din Te iubesc altfel
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Parodie

Am ajuns azi o biată colonie
Deci nu mai stați pasivi ca un chibiț
Pentru a noastră scumpă Românie,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!

Pentru pădurea noastră strămoșească
În care v-ați deschis mereu la șliț,
Ce-o taie hoții să se-mbogățească,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!

Pentru preabunii sfinți bătuți de soartă
În timp ce-aleșii noștri stau la șpriț,
Și ca să nu cerșim din poartă-n poartă,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!

Demni descendenți ai Daciei Romane,
(O, Doamne Sfinte, îmi vine să sughiț),
Voi ați răpus oștirile-otomane,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!

poezie de (28 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericirea mea are chipul tău

zâmbetul acela sincer și curat care vindecă totul...
asta vreau de la tine...
nu mă întreb, dar fericirea mea are chipul tău...
trebuie să ne bucurăm de lucrurile mărunte din viața noastră...
stau și mă gândesc ce frumos poate fi totul...
am nevoie de-o îmbrățișare și-o mângâiere caldă.

poezie de (23 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cipriana Tanu

Cu fluturul zâmbirii-mi săruți macii pe trup
Din arderi de pământ teii uscați erup
Nu-i vară blândă de arșițe-i sunt colții
Cum vulturul iubirii arzând în gheara morții.

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cipriana Tanu

Pentru cei "florivori"...

Iubirea
vine la cină
ca s-o mâncăm!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,
pentru cântecul tău țintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău, pus în lanțuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,
ci ca s-aduni chiuind pe tăpșane
o claie de cer și-o căciulă de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Așa, ca să bei libertatea din ciuturi
și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
și zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Așa, ca să-ți pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,
pe toate ce slobote-ți ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri și funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Și sus, ca lumina din urma furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Marin Moscu

Lebede înecate în otrava prezentului

Rana conștiinței s-a îmbrăcat
În mantie sângerie.

Apa liniștii nu-i suficientă
Pentru a săpa fântâna vieții.

Pomii au brațele ciuntite
De amprentele noastre.

Pâinea se dumică în gura cerului
Cu duhul cuvintelor.

Birjarul, care mâna caii Domnului,
Înjură haosul din Piața Sfântului Duh.

Lacrimile copiilor limpezesc
Lebedele înecate în otrava prezentului.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, pentru că în suflet-care este partea cea mai bună a omului, mai degrabă care este omul însuși-au fost chipul și asemănarea. Chipul după rațiune, asemănarea după iubire;chipul după cunoașterea adevărului, asemănarea după iubirea virtuții. Chipul după știință, asemănarea, după substanță. Chipul pentru că totul este în el după înțelepciune;asemănarea pentru că este una și simplă după esență. Chipul, pentru că este rațional, asemănarea, pentru că este spirituală; chipul corespunde figurii, asemănarea naturii.

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare plăcută, ton ponderat

Distribuie
cumpărăturiCartea "Canon of Medicine Hardcover" de Avicenna este disponibilă pentru comandă online la 451.99 lei.
Cipriana Tanu

îmi cântă în piept
pulsuri de nuci
dumnezeu vine să
pună nume la cruci

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cipriana Tanu

Când lumina grăiește

Nu mai știu cum arăt în carne și oase
De când mă miruie splendoarea ta în atrii și gleznă
Nu mai văd chipul meu, de când pielițele-i luminoase
Au orbit totul în jur, subliniez apăsat, corola-mi de beznă.

O, vino iar Lumină! La suprafața-mi vie
Căci îmi zâmbește el și-mi este de-al negurii clar
Trece cu mâna frunte și mă învie iar
Minune-n fir de praf, prin nopțile-mi întunecoase, far!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cipriana Tanu

* * *

Dumnezeu nu mă uitase
Era doar o umbră a mea trecând
O moarte albă-mi lăsase
Vânt a pulbere de oase șuierând

Nu mă uitase Dumnezeu
Era doar un gând
Negru din îngerul meu
Cel care fluiera, bătăile inimii tulburând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Atâta vreme cât nu conștientizezi adevărul despre tine însuți, nu-l poți recunoaște nicicum la cei din jur; depărtarea de adevăr duce la o existență de întunecime și somn, care se mai poate traduce și irosire a scopului pentru care ai fost creat în această viață.

aforism de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Traian Abruda

Coadă plăcută

la coadă la carne femeia nu
mai oase locuiește de-o vreme
tăcută.
coadă plăcută! aude o voce cusută
cu sârmă la râtul pe roz al porcului netranșat.
abruptă
ridică a spută un supliment de bordură: trimite
proiectile în abatorul
de peste
coridorul unu european – ki
lele de energie îi provin din diaspora! tri
lurile di
n coadă se-aud chiar din coadă iar sexul
inexistent îi vine din obligații
cu vene
învinse la maxim și răsucite
în tubul încheieturilor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cipriana Tanu

* * *

se preumblă
în cârje lumina
îi rupsesem
cândva fericirea
de a fi un cuvânt suspinat...
un cântec cântat
de privighetorile
noastre neoarbe

se preumblă
în cârje iubirea
fără vulturii ei flămânzi
fără oase

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ridică-te!

Ne-am săturat să fim o biată colonie,
Nu mai dorim stăpâni străini și cu fasoane,
Pentru a noastră preaiubită Românie,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru pădurea asta verde, strămoșească,
Tăiată nemilos și dusă în vagoane
Ca hoții ticăloși să se îmbogățească,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru preabunii sfinți năpăstuiți de soartă,
Pentru biserici și frumoasele icoane,
Să vadă lumea că credința nu e moartă,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Să ne mai strângem iar și s-alungăm dușmanii
Să-i scoatem chiar de s-ar ascunde în cotloane,
Fiindcă pe-acest meleag noi suntem suveranii,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

poezie de (28 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Stratul de sferă

Să nu te uiți în urmă
când te paște fiara
Să nu te uiți în ochii tăi
când se desprind pereți din cer
să îți iei capul în mâini
și să urli cu degetele
ultimele tale străfulgerări de oase.
Să nu te miroși
Să nu te uiți în urmă
Să nu plăngi ca un prost după tine
Să îți închizi ultimele suspine
Și să zici:
Eu nu mă uit în urmă
În urmă
eu mă uit!
Ce bine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mario Postizzi

Ideea de irosire vine de departe. Cine nu este convins poate cere părerea tuturor spermatozoizilor care au alergat în zadar și s-au pierdut fără a găsi firul sau ghemul existenței.

aforism de din Aforismul în Italia. Antologia Premiului "Torino in Sintesi" (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton amuzant

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în italiană.
Cipriana Tanu

Everest la ceruri

Îmi pare de rodire părul meu,
Se desolzește ochiul de ninsori,
Și scriu cu numai fără ploi,
Duminică și clopot, laolaltă.

Între stupină și lăptuci de slavă,
Măcar că începui limba iubirei
S-o iubesc, "târziul lanurilor mele
Stele", zidesc un Everest de tu la cer.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Casa părintească

Primul meu rai s-a prefăcut în scrum,
Nu pot uita căsuța mea cea dragă,
Spre locul casei, gol, privesc din drum:
-Cât mi-aș dori s-o mai revăd întreagă!

Mama demult la ceruri e plecată,
N-a fost de față să mai vadă focul,
Ne-a părăsit cu inima-mpăcată:
Casa-și păstrează-n liniștea ei locul.

Tata-împietrit de jale și durere
Neputincios privea cum arde totul,
Cu brațele spre cer, fără putere,
Ruga pe Dumnezeu să stingă focul.

S-au mistuit în flăcări lucruri sfinte:
Pozele-n ramă, neșterse amintiri,
Icoana casei o revăd ca mai-nainte,
Mă-nchin în gând la ea, în rătăciri.

Am încercat s-o construiesc în minte,
Am refăcut odaie cu odaie,
Nimic nu seamănă ca înainte:
-Ți-e tare dor de casa ta, Culaie!

Lampa din cuiul din perete-o pregăteam,
Și-o aprindeam pe la amurg de seară,
În podul casei zvârlugă mă suiam
Urcând ușor pe treptele de scară.

Prin geamul de la drum îl văd pe tata,
Mă-ncearcă amintiri și doruri multe,
Aștept să mai deschid-odată poarta,
Să intre, să mă mângâie pe frunte.

Plouă... Ulița Morii tristă plânge,
Un loc viran pe suflet mă apasă,
La poartă plâng și inima-mi se frânge,
Sunt trist... N-am unde să mai trag acasă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook