
Medic de recuperare
am plecat la marea mare...
cu un geamantan de haine
și cu inima în palme!
dar surpriză... marea nu-i...
a-ncuiat-o dumnealui...
medic de recuperare...
și mi-a dat.. bazin cu sare...
tens... magnetodiaflux
cadă cu namol și plus
o kinetoterapie...
și curenți galvanici scrie
pe o foaie de hârtie!!
ce să fac? Mă uit pe geam
de pe patul din spital!
și mă uit... mă uit la mare...
Doamne... cum sclipește-n soare...
când e verde... când albastră...
și eu stau într-o fereastră!
pescărușii au zburat...
valurile-n mal s-au spart!!!
lăcrimez... mă uit la soare...
medic de recuperare
lasă-mă să-not în mare!
și-am zburat de la fereastră
în rochița mea albastră!!!
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Medic de recuperare
Lasă-mă să-not în mare
E când verde, când albastră
Eu privesc dintr-o fereastră...
catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea
Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.
poezie de Dumitru Delcă (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima
Am plecat în lumea mare
Cu un geamantan de haine
Pix, hartie, telefon
Pregatita sunt de zbor..
Am plecat maini si picioare
Intr-un rasarit de soare
Aveam cap, urechi, palton
Dar uitat-am in balcon
In fereastra zambitoare
Inima.. ca si o floare!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră
Se spune că tauri albaștri colindă
Slobozi primăvara mării,
Că soarele-i nostrom acolo-întotdeauna,
Că voaluri sunt norii pe-a bolții oglindă,
Că ei stăpânesc și cheamă furtuna.
Se spune că tauri albaștri colindă
Slobozi primăvara mării.
Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră.
Spune-mi că-i adevărat
Tot ce se-aude despre ea.
Eu n-o pot vedea de la fereastră,
Marea nu se vede
De la fereastra mea.
Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră.
Spune-mi cum te simți
Când ești acolo, lângă ea.
Eu nu pot să știu asta
Privind pe fereastră,
Marea nu se vede
De la fereastra mea.
Se spune că vaporul navighează
Îndrăgostit de mare.
El caută sirene subțiri,
El caută tinere sirene
Care cântă cu voci fremătătoare.
Se spune că vaporul navighează
Îndrăgostit de mare.
Vorbește-mi, marinar, despre marea albastră.
Povestește-mi despre mare, povestește.
Rafael Alberti
Poemul "Hablame del mar, marinero", a fost pus pe muzica de Manuel Alejandro, rezultând un celebru cântec spaniol interpretat printre alții de: Marisol, Manolo Escobar, Isabel Pantoja, Herboso, Raphael etc
poezie clasică de Rafael Alberti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri din laguna albastră
vara a plecat, palmieri somnoroși
se leagănă în vântul calm și domol
țărmul e amprentat de albatroși
care au în lume un romantic rol.
valuri de smarald se sparg la mal
au adus din mare nisipul auriu
timpul iubirilor este monumental
m-a transformat incurabil candriu.
deja îmi este dor de laguna albastră
unde am visat că aripi mi-au crescut
unde am zburat ca pasărea măiastră
zile de poveste prin mine au trecut.
ploaia îmi pictează aripi pe fereastră
cu miros de mare oniric, plăcut.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o mare albastră
Lasă-ți gândul tot să zboare,
Inima sa-ti înconjoare,
Uită chiar si ce te doare
Zboară dincolo de zare!
Dincolo ce tot ce-i omenesc!
Pentru o clipă lasă-mă să te iubesc!
Stinge focul ce mă arde,
Sau ațâță-l tot mai tare!
Într-o mare albastră,
Tu dulce crăiasă,
Fii a mea mireasă
Într-o lume tot albastră!
Într-o lume fără lume,
Fără mine, fără tine!
Fii tot ce-mi doresc,
Tot ce încă pot să mai iubesc!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe fereastră pasărea a zburat
Pe fereastră pasărea a zburat,
coloratele-i pene au pavoazat pervazul;
numai moțul negru îl mai purta întreg pe cap.
Striga: "Vreau să mă zdrobesc, să scap!
De ce e aici atât de cald? De ce nu e frig?
De ce nu stau grăunțele risipite pe jos?
De ce trebuie din blid să le ridic?
De ce numai tu să mă iubești?
De ce numai pe tine sa te iubesc eu?
De ce să nu m-aplaude lumea-ntreagă când mă despoi
Și mă tăvălesc, dacă vreau, și-n noroi?"
"O, nu te lăuda atât", i-am spus, "nu te mai lăuda,
nu te crede nicio părticică din inima mea."
poezie clasică de Margareta Sterian din Poezii (2005)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorința de la malul mării
Aștept să-mi scrii la marea cea albastră,
Același loc pe unde am umblat,
Nisipul ne frigea și fuga noastră
Ne cuprindea în veșnicul păcat.
Aș vrea să-mi scrii dacă mai ești pe-acolo,
Nisipul umed a rămas la fel,
E verde și albastră marea noastră
Ca și destinul, unul paralel.
Și de mi-ai scrie voi citi finalul,
Ca un pastel necolorat pe mal
Și voi deschide cartea dintre valuri
Să-ți spun povestea... visul ilegal.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul mării
Mi-e dor de tine iar, mare albastră,
De țărmul ce-ți îmbrățișează valul,
Steluțe să așterni în calea noastră,
Aș vrea să te revăd călcându-ți malul.
Luna cu strălucirea ei măiastră
Se-nalță și ridică nopții voalul,
Mi-e dor de tine iar, mare albastră,
De țărmul ce-ți îmbrățișează valul.
Tandră, aduci iubirii ritualul,
Ușor deschizi a inimii fereastră,
Tu faci să râdă florile în glastră,
Azurul tău deschide-n larg regalul,
Mi-e dor de tine iar, mare albastră.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâna din vis
Orhidee cu argint...
Părul tău a-mpodobit!
Imi apari pe inserat
La o margine de sat.
Si pe zi ce trece-n timp
Tot mai mult vreau să te-alint
Să-ti văd ochii, mâna-n scris
Imi esti zână, imi esti vis.
Pică zorii in fereastră
Marea cerului albastră
Sub privirea fermecată...
Zâna mea, frumoasă fată!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru infinit
Tu ești iubirea mea albastră!
Marea mea albastră!
Visul meu albastru!
În dimineața albastră!
În noaptea tot albastră!
Lumina din fereastra albastră!
Steaua mea albastră!
Pătrunzi în tot albastru!
În gândul meu albastru!
În versul meu albastru!
În viața mea albastră!
În moartea mea albastră!
Noi suntem albastrul,
Într-un... cer albastru!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare de sare
Soarele nu răsare...
Luna nu-mi apare
Marea nu este mare
Codrul nu-i răcoare
Inima-mi tresare
Tălpile mi-s goale
Ochii m-au părăsit
Pletele au ruginit
Dorul taie si leagă
Te aruncă bucată
Cu bucată... in zare
In ocne cu mercure
Rana-mi e prăpastie
Săpată din dragoste
Presar un pumn de sare
Azi iar nu-i soare...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea e toată albastră
Marea e toată albastră.
Marea e toată calmă.
Doar inima mea toată urlă
de bucurie. Și totul e calm.
poezie clasică de Sandro Penna din Antologia Poeți italieni din secolul XX (1939), traducere de Marin Mincu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui medic
Am știut de la-nceput
Că-i un medic priceput:
Mare lucru nu mi-a dat,
Dar mă simt mai... ușurat!
epigramă de Mihai Danielescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastră fereastră
Știe să uite
cum moare în fiecare clipă
plină de iubire neîmplinită,
așteptare de clopot spart
să-i plângă sunetele.
Cuvintele lăcrimează-n silabe
cu arome de mirt
fumegă printre buze dorințe.
Privirea din unghi ascuțit
umbră în sângele inimii,
albastră fereastră
și zbor,
atât cât poate să poarte
crucea pe umerii goi.
Învață să-și macine tristețea
în noapte prin gânduri
când se luminează de ziuă
și înfloresc merii,
păsările să intre în cânt.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea de soare
O mare de soare mângâie amurg
plecând la culcare și razele-i curg
pe-ntinsuri de ape și creste de munți
cu cețuri mioape în ochii cărunți
în patul cu stele și zdrențe de nori
ca viața de grele- ca moartea ușori
plecând la culcare cu raze ce curg
o mare dispare în tainic amurg...
poezie de Iurie Osoianu (3 iunie 2020)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu porumbeii la fereastră, marea bucuriei devine mai cristalină, mai albastră, iar viața e de mii de ori mai frumoasă!
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

La greci
am plecat la mare toți,
tata, mama, frați, nepoți
și-am mai luat într-o mașină
o cumnată și-o vecină
încă zece verișori
Si-am plecat la mare-n zori
zdup în mare la grămadă
unul caută sub apă
pe cel mic luat de-un val,
ce s-avântă către mal
în șezlonguri așezați.
toată ceata la povești
ai uitat și unde ești
a da... la greci!
seara la o masă mare,
pe-o terasa oarecare
unul vrea cafea cu lapte,
altul vrea platouri late
toate fructele de mare
și salate orientale
și când ziua se încheie
ne-nșirăm pe o alee
care ajunge întâi la kart.
cerul e debusolat!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai otravă în sărut
Repetabila greșeală... să te chem în gândul meu,
Să-mi inunzi iar cu iuțeală, inima cu dorul greu,
Să-mi pui lacăt la fereastră și la pas un plumb dospit...
Geana nopții prea albastră ochii iar mi i-a stropit.
Nu te vreau, deși în zare peste câmpul pustiit
Te văd alergând sub soare și cu părul despletit,
Ești nălucă azi în gânduri, un blestem în haine roz
Ascunzându-te sub scânduri, răsfățându-te-n moloz.
Repetabila greșeală... să te chem în nopți târzii
Într-o lume ireală și sperând că n-ai să vii,
Lasă-mă la malul mării să te știu cum te-aș fi vrut...
Dar să nu-mi răspunzi chemării... ai otravă în sărut.
poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea
Marea mea, cu valuri repezi,
Și cu pescăruși în zbor
Într-o clipă efemeră,
Mă înalț, și-apoi cobor...
Marea mea, un vis albastru,
Cu catargele spre cer
În paharul plin cu apă,
Văd furtunile cum pier...
Marea mea, în plină vară
Pe nisipul ars de dor,
Trec doar pașii amintirii
Și mă răscolesc ușor...
Marea mea, verde -albastră,
Mă petrec prin valul tău,
Vreau să-ți fiu talaz și soare,
Când e zbuciumul mai greu..
Camelia Cristea
Camelia Cristea
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!