Suie
Din tot ce trăieș,
Că-i înger sau peș,
Albină sau floa,
Doar omul se roa
De moarte să sca,
Și-și face o ca,
Săpându-și o groa,
Mai mult pentru oa
Decât pentru su;
Că sufletul su
Spre cer, nu coboa
Cu oasele-n groa.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mergeau
cu viteză mare pe drumul
cel bun către crucea de fier
sau una
de lemn
tancul prinse viteză spre glorie
soldatul e-n groa
pa comună (!?)
iubita în patul alt
cuiva îi convine
mitraliera răpăie - un rap
modern cu improvi
zație și moarte -
misiune specială:
să supraviețuiescă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bun de durut
Mi-e frică de iubire ca de moarte,
Căci m-a ucis de mult prea multe dăți,
În timp ce moartea, nu că-i țin eu parte,
Dar m-a lăsat să scriu atâtea cărți...
Despre iubire, bineînțeles,
Despre puterea sa copleșitoare,
Chiar dacă de la ea nu m-am ales
Decât cu sufletul acesta care,
Bun de durut, mă doare tot mai des,
În timp ce de murit, ce rar mai moare!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul meu - Cal priponit în soare
La marginea unui sat
Cai priponiți la soare
Un singur om
Străin
Tăcere.
M-am apropiat de el pe furiș
Un ochi îi plângea
Iar celălalt nu vedea
De ce îți plânge doar un ochi
L-am întrebat ca un copil.
Pentru că nu mai am decât un suflet, mi-a răspuns.
Pe celălalt l-am dăruit unei femei
Care nu avea
Și pe care am iubit-o doar pe jumătate.
Acum rătăcesc prin lume și caut Să vindec sufletul rămas călător
De sufletul nepăsător
Al Ei.
A adăugat străinul ciudat
Cu două suflete, dar singur.
Până atunci eram convins
Că lucrul cel mai grav pentru un om
Este să-și piardă sufletul.
De fapt, e mult mai grav să pierzi
Perechea lui
Rămânând ca un cal priponit în soare
La marginea unei lumi
Nicăieri.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața casc mai mult decât seara, ca dovadă că sufletul meu e mai obosit ca trupul meu.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Prea mult puțin
Sunt prea mult pentru ce am,
Am prea mult pentru ce sunt;
Ochii mei, cernuți prin geam,
Te iubesc mărunt, mărunt...
Și ce mic mă văd când pasul
Mă trimite-n depărtare;
Numai sufletul, rămasul,
Te iubește mare, mare...
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu ar putea absolvi omul de moarte, făcându-l nemuritor. Însă n-o face, pentru că-i vrea binele.
aforism de George Geafir din Strigătul tăcerii (2009)
Adăugat de Cristina Paula Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
De când e lumea și pământul, există o categorie sufletească de oameni puși pe capătuială, pentru care banul e mai presus de orice, e singura valoare în care cred și căreia i se închină, pentru că banul e cel mai bun prieten, cel mai bun protector, el n-are miros și deschide toate ușile. Și cum omul, spre deosebire de animale, mănâncă mai mult decât pentru a-și astâmpăra foamea, bea mai mult decât pentru a-și astâmpăra setea, face amor nu numai pentru a-și reproduce specia, ucide cu premeditare, fără să-și mănânce prada, acumulează mai mult decât ar avea nevoie chiar pentru un trai îmbelșugat, e rapace, pentru că acumularea îi dă senzația de siguranță și de superioritate asupra altuia. Asta dovedește cât de puțin evoluează mentalitatea oamenilor.
Ileana Vulpescu în Arta conversației
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Viata viata legata cu ata" de Ileana Vulpescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Condițional-optativ
Despărțirile de mine au fost grele totdeauna,
Însă, dintre toate cele, numai una-i ca niciuna,
Dar nu pentru că aceasta cea mai grea e dintre toate,
Ci pentru că, pur și simplu, nu se poate, nu se poate.
Despărțirile de mine au avut ceva-n comun:
S-au soldat cu suferință până la sfârșit de drum,
Însă celei ce mă paște, scris i-a fost să aibă parte,
De va fi să se petreacă, doar de moarte, doar de moarte.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (17 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul, ce alb sângerează!
Afară e iarnă și nin,
Pământul e, parcă, o țin,
Iar cerul e arcul încor
Ce tace, nu scoate o vor.
Săgețile-s fulgii ce zboa,
Din tolbe de nori când coboa.
Pământul, ce alb sângerea!
Războiul, o iarnă durea.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul singur e mut
În zilele în care n-am ce fa,
Sufletul meu, părând că se răsfa,
Mă dă pe mâna minții și mă la
Să mă gândesc de-a lungul și de-a la
Celor la care omul se gândeș
Când, provizoriu, sufletu-i lipseș;
Că, sufletul, dacă n-are pere,
Stă-ntors mai mult cu fața la pere,
În timp ce ochii, fără să clipeas,
Din pur instinct, mă duc lângă fereas,
Ținându-mă cu spatele spre min,
Să nu gândesc, să nu-mi aduc amin
De sufletul care se relaxea
De dimineață până către sea,
Când, fără niciun fel de explica,
Se-ntoarce, mut, în mine, ca aca.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireș aș fi
Sufletul meu e vinovat
Că n-a iubit cât a uitat
Și-a mers mai mult decât a stat
Și ce-a găsit n-a căutat.
Sufletul meu de n-ar mai fi
Când anotimpul mi-ar veni
Cu trupul tot aș înflori
Cireș aș fi de n-aș iubi.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promoție de post
Suntem în postul mare,
Dar eu îl țin mai mic:
Mi-am dat o dezlegare
La tot și la nimic.
Mi-am cumpărat iertarea
Când nu s-a căutat;
Să vină Sărbătoarea,
Eu n-am niciun păcat!
Spunea, pe vremuri, mama
Că omul gospodar
Nu dă cu gloata iama
Și-și face iarna car...
Nu vă mai spun ce zise
Și tata, ca bărbat;
Promoția de vise
Deja s-a terminat.
poezie de Marius Robu (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promoție de post
Suntem în postul mare,
Dar eu îl țin mai mic:
Mi-am dat o dezlegare
La tot și la nimic.
Mi-am cumpărat iertarea
Când nu s-a căutat;
Să vină Sărbătoarea,
Eu n-am niciun păcat!
Spunea, pe vremuri, mama
Că omul gospodar
Nu dă cu gloata iama
Și-și face iarna car...
Nu vă mai spun ce zise
Și tata, ca bărbat;
Promoția de vise
Deja s-a terminat.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, pentru a fi cea mai frumoasă femeie de pe pământ, ar trebui doar să fii mai frumoasă decât tine însăți.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lele Floare
Mi-e dor de picioa
Rele tale goa,
Le-aș privi cu foa
Me de lup. Târcoa
Le-aș da la mioa
Rele de sub poa
Lele tale, Floa!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durere
Mā rog în fiecare searā,
Să-mi dai putere, sānătate,
Dar nu doar mie ci și lor
Acelor ce-au nevoie de ajutor.
Se pare că durerea e adâncă
Și sufletul te cheamă zi și noapte,
De vrei să îmi răspunzi e bine
De nu, eu tot mă-nchin la tine.
Știu că tot omul e plin de păcate
Și nu stă în puterea lui să aibe,
Mai mult decât ce-i dai tu, Doamne,
O zi cu soare sau un spin în carne.
Dar și atunci întind spre tine brațe
Să nu îmi dai mai mult decât pot duce,
Mă rog și pentru aceia care,
Sunt slabi în cuget și în fapte.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul a inventat scrisul pentru a nu mai uita... Eu scriu pentru a mai uita.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii sunt iubiți până la moarte, alții, doar la moarte, alții, după moarte, alții... niciodată.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce oare cad copiii mai des din pat decât adulții? Pentru că din cer se cade mai ușor decât din iad.
Marius Robu în Degeaba (13 octombrie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
SUNT DOAR UN ZVON DE ÎNGER
Eram un zvon de înger, care-n zbor,
Prin Rai plutea, pe fulgii mari de nor,
Deși din lut eram, de Cer făcut
Și nu din Duh, ca înger blând născut.
Și azi sunt zvon de înger mult visat
De-un glod banal, deci om banal creat,
Dar fără zbor, cu zborul însă-n gând,
Când chiar din Cer m-am tot văzut căzând.
Sunt doar un zvon de înger, încă-n vers,
Ce-ncearcă-a trece-al lui hotar advers,
De dincolo de el și de pământ,
Spre-a deveni ce nu a fost: un sfânt.
Nicicând în viață, sigur n-o să fiu,
Mai mult decât un zvon de înger viu,
Care-a primit, în dar, poemul scris,
Ca aripă de zbor spre Paradis!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!