Pasc zimbrii în Siberia

Apa Prutului e amară
Miere a fost odată
Lacrimi de zimbri zac îngheţate in Siberia
Mihai, Ştefan, Cuza-şi mai sapă încă odată groapa

La Oituz şi Mărăşesti piepturile s-au dezvelit degeaba
Lupul dacic numai urlă e mut ca o biserică fără cloptniţă
Caută zimbri gropi de oase cu copita
Vânaţi de o roşie ciumă

Doinesc cu jale după Ştefan, Tighina, Cetatea Albă
Papagali noştri se cred vulturi
Se pricep doar să pupe....
Pasc zimbrii în Siberia Basarabiei iarbă amară

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradă de umbră

Armie Română parada ţi-e o umbră
Carne, corbilor cu o dorinţă sumbră
Ascunsă în Siberia neagră-ndepărtă
De gorunul lui Iancu jelită şi doinită..

De Ştefan, Mircea in cruci ager lovită
De fugeau duşmani cerând Dunării
Aripi.., precum măiastrei păsării!
Acvila cu urlet de lup nemaiauzită

Ce acum priveşte încătuşată-n zale
De ai noştri conducători, haimanele
Ce calcă poporul pentru bani- n picioare
Dând din coadă la dusmani-n javre ordinare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viermi în lup şi zimbru

Nu vor ajunge cruci smulte
Din străbunele-mi morminte
De nu luaţi bine aminte
După Marele zid stau arme mute

Ce vor fi de sânge-nfometate
Să-si facă furiei locuinţe
Peste ţară şi morminte
Neavând armată gloanţe

Bazându-ne pe alianţe
Ce-şi vor apăra trupul
Simtind noi iar jugul
De lagăre fără clanţe

La uşile şi geamuri, tării
Ce sunt acum prea deschise
Fără falnicele armii
Ce lăsau-n urmă răpuse

Cadavre de corbi în codrii
Cosminului, la Călugăreni
De schiorlăiau duşmanii
Când lupii, zimbri erau oştenii

Sigur mă veţi pomeni
De staţi mâinile-n sân
Sub lanţul comunist spân
"Divide et Impera" în răni

Ce nu se văd acum în gropi
Camflate de ăsti casapi
Ce sapă pe dedesubt ţării
Groapa înmormântării

Ca niste viermi in lup şi zimbru
Tăindu-i si scutul ce ne e codru
Unde de hoarde ne refăceam
Reinviam si iar luptam...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine nebunul

Nu mă ştiţi, dar o să mă întâlniţi
Căci şi eu odată printre nenumiţi
Am fost pe plajă lângă Prut, uniţi
Şi dintr-o dată apa mi-e tulburată
Cu tatuaje din Siberia adevărată
Urlând că sunt viaţă căutată
S-atunci am aruncat tricoul
Să vadă bolşevicul răzeşul
Ce cântă la Putna tare
Trăiască România Mare

Si toţi miraţi stăteau cuminţi
Vine nebunul Dac, fugiţi!

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zimbri

în rezervaţia de zimbri
un negustor vinde mătase neagră

durerea
strigătul
resemnarea

mărunţişuri

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupul dacic şi Stăpânul lumii

Piatra sfântă stă în gură cu istoria,
Lupul dacic urlă pe Columna romană,
Lumea se adună printre flori
Şi sângele la rădăcini îl toarnă.

Fiecare pâine are eroul ei,
Inima pulsează izvoare de lumină,
În biblie s-azvârle cu scântei
Şi istoria devine mai senină.

Iarăşi urlă lupul pe columnă,
Timpul s-a zvântat în trupul său,
Din Ceahlău aude o chemare,
Îl cheamă-n nemurire Dumnezeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niki Ursei a gustat "MIere amară"

Deliberat şi cu plăcere,
Eu "cartea" am lăsat afară,
Şi ursul a venit la Miere...
Însă era... "Miere amară"!

epigramă de Constantin Păun (2006)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan cel Mare: Tineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe... că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a noastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor!...

replică celebră din piesa de teatru Apus de soare, scenariu de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova lui Ştefan

Lui Ştefan îi curg lacrimi reci, amare
Pentru regiunea ce a fost separată.
Şi-a apărat-o decenii cu determinare,
Dar mai târziu, de graniţă-a fost trasată.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (18 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan cel Mare către moldoveni

- Zimbrii mei, vă spun aşa:
Că Moldova nu-i a mea.
- Ştim, Mărite, asta-i bre,
Nici a noastră nu mai e...

epigramă de Mircea Constanda din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan cel Viu (Valea Albă)

scenariu de teatru, dramă istorică într-un act

• Descarcă/citeşte în format PDF (Portable Document Format)

Această lucrare a fost pusă la dispoziţie de autor.

carte de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminăm lacrimi

Să nu uităm că odată
într-un fir de nisip
a avut mai multă lumină
decât în toţii
ochii
oamenilor
şi-o lacrimă
a fost strop tuturor
râurilor
alinând setea
şi arşiţa buzelor
şi noi o mână de nisip
cu lacrimi modelată
luminăm lacrimi
şi ne ostoim buzele cu fire nisip

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul lui Ştefan

Şi plânge Ştefan la Cetate
Pentru Moldova lui iubită
Ce-a fost abuziv despărţită,
Iar mii de familii separate.

Destine-ntregi rapid curmate
Şi mândra sa ţară asuprită.
Şi plânge Ştefan la Cetate
Pentru Moldova lui iubită

A apărat-o pân' la moarte
N-a fost de rivali cotropită.
Noi nu i-am păstrat-o unită
Tot sperăm la o dreptate
Şi plânge Ştefan la Cetate.

rondel de Alina-Georgiana Drosu (21 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de ţară

Motto:"Ego Zenovius votum posui."

Îmi curge Bucovina în sângele zilei
Iar noaptea tot nordul stă la taifas,
Peste Prut, peste ceţuri, o limba învie
Din visul letargic, în al doişpelea ceas.

Din Putna-miracol, înalt se ridică:
Zimbri de bronz şi răzeşi de oţel
Şi-apucă de Nistru fără de frică
Ca să tragă încet, Bucovina la el.

Sub astre aprinse Siretul se mută,
Îşi dansează uşor unduirea pe cer,
Să treacă prin vad o nemaivăzută
Şi bucovineană oaste de fier.

Ţara se mişcă prin aerul tare,
Vorbele tac, înţelese din vis,
Lângă Hotin, Ştefan cel Mare
Priveşte zâmbind, orizontul deschis.

poezie de Petru Hobincu (28 octombrie 2016, Bucureşti)
Adăugat de Petru H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare

La Putna, mă căznesc avan,
Bătând mătănii cu temei,
Căci vreau să fiu precum Ştefan...
Când este vorba de femei.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina Prutului

Hotar de ţară te-au făcut,
Că stăpânii aşa au vrut.
Prutule - apă amară,
Treci prin inimă de ţară.
Desparţi fraţi de surioară.
Desparţi mamă de copii.
Prutule, dar tu nu ştii,
Tu nu ai avut copii.
Că pe tine nu te doare,
Tu eşti apă curgătoare.
Şi-ţi aduni apele toate,
De pe maluri-ţi surate.
Ele sunt lacrimi de jale
De la fraţi şi surioare.
Tu le duci, le duci la vale
Doinind cântecul de jale.
Şi ai pus în versul lui
Lacrima românului!
Şi durerea lui amară
Pentru neam şi pentru ţară.
Iar la şapte ani, o dată
Vii cu apa-nvolburată,
Peste câmpii şi peste sate.
Distrugi malurile surate.
Parc-ai vrea să faci dreptate.
Dar dreptate cum să faci?
Tu când apele-ţi retragi
Respecţi albia ta sfântă
Şi o sapi, o sapi adâncă

poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei (2015)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amară

amară amară cât de amară
poate fi poate
fi dragostea dragostea rect
angulară (?!) poate mult
mai amară mai aspră mai criminală decât
a iubi într-o seară – în gură –
brună
o rădăcină de mătrăgună

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn pentru fraţii români

Să nu uiţi de-ai noştri eroi
Ce au luptat în război
Să avem acum o ţară
Au ales timpuriu să moară
Iar până la ultima suflare
S-au zbătut cu determinare.
Au vărsat lacrimi şi sânge,
Dar Ştefan la Cetate plânge
Fiindcă Moldova lui iubită
De duşmani e cotropită.
Regiunea lui, averea toată
A fost de graniţă trasată
Şi plânge Ştefan la Cetate
Pentru destinele curmate.
Plâng străbunii în mormânt
Pentru plaiul lor cel sfânt.
Dragi români... să nu uităm
Mândria-n piept s-o purtăm
Uniţi întotdeauna să fim
Ţara cu ardoare s-o iubim.
Căci noi numai împreună
Putem aduce vremea bună
Şi să-l rugăm pe Dumnezeu
Să nu ne lase acum, la greu!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (25 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe toţi?

De trecem Prutul cu flori
O să ne împuşte pe toţi
Acesti cretini şi mafioţi
Doar ei pot fi patrioţi

Bolşevici ce stau-n cucuvea
Peste Basarabia ce nu e a mea
E a nepotilor noştri Români
Ce vom fi pomeniţi divini

De trupul tării-l reîntregim
Să dansăm hora să zâmbim
Hai să trecem Prutul încă odată
Eternitatea cu flori asteaptă

Să ne cinstească in eroi
Scrişi cu curcubeu in veci

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luaţi aminte

O stâncă odată sfărmată
Nu v-a-vea niciodată
Puterea ei de dinainte
De va fi-n braţe călite

Să schimbăm vulturii noştri
Ce o apară de fiare
Să fim neînfrânţi-n zare
Noi spartani albaştri

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan este vatra mamă şi-al duşmanilor ecou...

În cumplitele mizerii care sunt aşa greoaie,
Bate astăzi orologiul cu ardoare, mai cu jale.
Se înalţă-n nemurire un luceafăr trist şi rece,
Stele ciunte, învechite, trebui împinse ca să plece.

Să ne lase nouă vrerea unde-s zilele voioase,
Să ne dregem iarăşi vatra în măririle făloase.
Au trecut în nepăsare peste sângele murind,
Mai mizeră este lumea, numai intrigi auzind!...

Ce averi ne luară dânşii, ducă-se-n pustiuri negre!
Vrem să vieţuim cu limba, cu eroii, după lege.
Nici ferestrele înguste nu ne sunt de trebuinţă,
Nici o ţară osândită doar la jaf şi suferinţă!

Unde falşii intonează imnuri mult prea zgomotoase,
Să confişte nouă mintea printre vorbele mieroase.
Nu va străluci în dânşii nici scânteia pentru ţară,
Doar păcatul de-a ne vinde ca pe-o umbră mult amară.

Din granituri vom desface, ridicându-l din mormânt
Pe acela care simte ce e drept şi ce e sfânt.
Ştefan cel ce nu se-apleacă, după Decebal – străbunul,
Că icoanele nu-s sfinte, Dumnezeu e numai unul...

Cum vreţi voi să piară aceia care-n glasuri ne îmbracă
Doar cu intrigi şi minciună şi-ncercarea lor de parcă
Ne sunt cuşme sau icoane după cazuri şi nevoie?
Să-i zvârlim sub piatra rece,
Să ne făurim destinul şi mărirea după voie.

Ştefan este vatra mamă şi-al duşmanilor ecou,
Imnul care nalţă-n glasuri braţe drepte de erou.
Nu să trecem mai umili prin puteri întunecate,
Că scânteia este una când ni-i soarele pe moarte.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Exerciţiu de Patriotism (Constelaţii Diamantine - ian 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!