Întâlnirea
eu vin la zece cu
o față rece rece rece
întoarsă spre salata de ton
poate că tu o
să comanzi pui de făină compactă (?!) cu brânză
de vacă nervoasă cu pene -
un fel
de dinozaur dând lapte pulverizat
cu găleata-n jurasic
și de aceea
grâul măcinat în sălbatic, genetic,
minte odată cu mine
spic cu spic cu spic in
sectă cu insectă cu
insectă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
SPIC BĂTUT DE ARȘIȚELE VERII-N LANUL DES DE GRÂNE
Spic bătut de arșițele verii-n lanul des de grâne
Din mirabilul tău snop se zămislește sfânta pâine,
Roagăte plugarule ca boabele întregi să crească,
Hrană să ne fie-n ziua cea de astăzi și de mâine.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rece
Și rece in jurul meu
Și aerul e rece.
Eu plâng de dorul tău,
E rece și nu-mi trece.
Dar tu îngheți
Și-ai sufletul rece.
Inima mea e caldă,
Dar căldura trece.
Și e gheață in jurul meu
Și e rece mâna ta.
Ingheață si mai tare
Atingându-ți inima.
poezie de Cristina Vâlcu
Adăugat de Cristina Vâlcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
SĂMÂNȚA PÂINII NOASTRE CREȘTE-N MAIESTOSUL SPIC DE GRÂU
Sămânța pâinii noastre crește-n maiestosul spic de grâu
Când ploile nu vin, c-a fost udat cu apă de la râu
De către truditorii gliei cu multă prevedere,
Să vadă holda naltă, peste cingătoarea de la brâu.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hrana rece
nu ne vom îngrășa doar
ciugulind coronamentul copacilor de carton
asfaltat trebuie
să descindem la sol
acolo
se dă adevărata luptă între
neamul meu de stăncuțe și neamul tău de stăncuțe
identice pentru re
sursele din canale
poate din galaxie
poate
din punga vidată și rece ca o
splină de ex
tremofilă în barba
lui dumnezeu hi
bernatul
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
An de an
An de an,
an de an,
bate vîntu-n grîu pe lan.
Spic de spic se ține-n vînt.
Cine-i singur cade frînt.
Dar alături n-au nimic.
Toate te privesc și zic:
Dar tu ai,
dar tu ai,
frate drag, un bob în spic?
Săptămîni,
săptămîni,
cearcă lupul pe la stîni.
Dă tîrcoale hăulind.
Ia să văd ce pot să prind.
Ba vrea oaie, ba vrea miel.
Nu le dă Emanuel.
Dar tu sai,
dar tu sai,
să pui pieptul lîngă El?
Ceas de ceas,
ceas de ceas,
n-au albinele popas.
Toate zboară și zoresc,
în cămară toate cresc.
Numai mierea-n jurul lui.
Tu zorești?
Tu zorești?
Ești albină sau ce ești?
În curînd,
În curînd,
vom da seama rînd pe rînd.
Tu păstor, tu ucenic,
unde-s boabele din spic?
Tu plugar, tu învățat,
cîtă miere-ai adunat?
Ce-ai făcut,
ce-ai făcut
cu talantul ce ți-am dat?
Doamne sfînt,
Doamne sfînt,
n-am fost mare pe pămînt.
Tu, Stăpînul meu prea 'nalt,
mi-ai dat mie un talant.
Eu, prin grijuri și nevoi,
ți-am adus acuma doi...
Așa da!
Așa da!
O cetate,-acum, e-a ta.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie rece...
E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n brațe tu nu stai
Și plâng, și plâng până târziu.
E o ploaie rece de mai...
Și-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...
E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îți amintești tu, oare?
E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat așa departe...
E o ploaie rece de mai...
Dar va veni și vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viață nu e doar furtună!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub ploaia rece
Sub ploaia rece ne-am întâlnit,
Sub ploaia rece cu multă patimă neam iubit
Și suflete noastre sub ploaia rece
În unul s-au unit.
Sub ploaia rece dragostea noastră
La cer ne-a ridicat, sub stropii reci
De mii de ori eu trupul tău l-ma sărutat,
O, tu, iubirea mea de altădat.
poezie de Vladimir Potlog (2 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsorile de vară ce vor veni
uite cum viscolește în noi
atât de parșiv
și cum ne troienesc amintirile
de-a valma peste timp
ne chircim zgribuliți
în starea lanului de grâu
grâul cel mare grâul dintâi
și țipă bobul în spic
și țipă în tâmpla mea
despicată de frig
ca un prunc nenăscut
cu pleoapele ude
cu părul ninsori
plete nebune
lovite de vântul rece
uscat și aprig
toate iubitele mele s-au adunat
sub umbra mea
repetă de zor scrâșnind
moartea
apoi învierea din morți
și toate astea
pentru un spectacol desuet
apocaliptic
despre care
se vorbește în cârciumi
că va veni
parcă și văd cum
pe sub duzii pitici
peste miriști arzând
zboară un cuc
și un guguștiuc perfid
în zig-zag și în amintiri
ninge subtil peste noi nostalgii
și vara ne frige de zor
sub tălpi
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte rece de toamnă
E o noapte rece de toamnă
Și eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist și cam sfios.
E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Și undeva departe,
Adoarme un pui de om.
E o noapte rece de toamnă
Și se aude cum latră un câine,
Un cocoș sprinten ne anunță
Că o nouă zi vine.
E o dimineață rece de toamnă
Și eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam și mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.
poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Logodna la rece
cu farmece e-terne bătrânul acesta își face din ne
vinovata copilă o pușculiță de porțelan: rafinat
piciorușele ei patinează pe polița
de asigurare a fericirii perverse a monstrului re
condiționat (?!) înainte cu o
oră la rece ca vremea finită de toamnă să-l bage
cu tot cu durerea din oasele craniului de scanat
după unele gratii subțiri: trase ca
printr-un inel de logodnă... de forță minoră
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram...
Eram și carne și pământ
Eram o șoaptă de pârâu,
Dar în contextul absolut
Rodisem într-un spic de grâu,
Eram iluzia compactă
A unui fapt redat în sine,
Eram renașterea la vatră
Și mai eram... gustul de pâine,
Eram probabil prin ispită,
-sub auspiciul de erată-
O viață tristă, risipită
În rame cu natură moartă.
poezie de Cristian Neagu din Academia de poezie (9 septembrie 2015)
Adăugat de Cristian Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Macii
Grâul e-n floare
Macii
Se chinuiau să îl țină-n picioare
Gemeau
Trăgeau de umeri
Mustățile din spic
Înc-un pic
Înc-un pic.
Și n-au crezut strămoșii
Cum nu credeți nici voi
Dar truda lor se vede și astăzi printre noi
Macii sunt roșii!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zece vieți
Zece vieți daca-aș avea
Toate zece mi le-aș da
La hotar în tara mea
De m-aș naște a doua oară
Vreau în plaiul cu mioară
Într-o zi caldă de vară
Cer albastru o să fie
Grâul galben pe câmpie
Roșu-aprins pictat pe ie
Dacă iarna va fi grea
Și vânt rece va sufla
Gândul meu nu-l va schimba
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața la rece
trăim mai sănătos în containerul
adânc îngropat pe un țurțure
trecuți printr-o selecție riguroasă
e rece în jurul nostru și ne ciupim
pentru a ne convinge că încă trăim
fiecare plânge fără lacrimi pe față
glumele cu înghețată sunt interzise
viața la rece între două lumi
copiii nu se dau pe gheață pe câmpia
de pudră de la marginea satului
totul e rece și cerul e plumburiu
joci șah pe patinoarele din care ies
crosele jucătorilor de hochei prinși
sub gheața transparentă cu gust
de vanilie și mentă și cireșe amare
viața la rece este mai sănătoasă
și toți se gândesc că lumea va sfârși
în flăcările iadului de pe pământ
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipuri de frescă
Ne rugăm să vină moartea,
Cum ne-am dori sărutarea
Iubitei cu patos noaptea...
Când simți stihia că te miroasă,
Te rogi de ea să fie miloasă,
Ce utopie... nu si nebunie...
Să-ți rogi dragostea să te aline
Si când vine lângă tine...
Te răsucesti la ea cu spatele,
Nu poți face asa ceva cu moartea...
Nu o chema aiurea... degeaba...
Onorea, cinstea ta, decade...
In moarte si după ea,
Când ea te cheamă rece...
Sărut-o fierbinte si petrece,
Odată vine, nu de mai multe ori,
Atunci vei fi acoperit in flori,
Si tu... si eu... să murim cu zâmbetul unei flori...
Tăiată si pusă in vază, pe moarte...
E mult... mult... mai frumoasă
In doină ruginită de rece coasă...
Nu suntem datori doamnei negre
Ea vine, vine si te trece...
Din lumea.. prea gri si prea rece...
Unde te va duce ca o frescă...
Poate, poate... o fi cald si verde...
Mai gri si mai rece mai poate fi?
Decât in lumea mea... ce trece...
Pe lângă mine... prea gri... prea rece...
Aidoma unor mozaicuri si fresce...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omului cu privirile arse
de soare vântul îi zboară foițele
de țigare odată
cu ele se ridică și firele de tutun
din cutia neagră de tablă cândva
de parfum el
privește din balconul deschis peste mare
și aude cum fulgeră pescărușii în cerul
de scrum. și vede
și femeia ce trece spre rece acum
chiar acum: el
o strigă iar ea îl fumează...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spic de grâu
(Cameliei Rogojinaru)
Spic de grâu cu bobul mare,
Să vedeți ce întâmplare!
Mi-am dorit să am băiat,
Dumnezeu fată mi-a dat
Floare de mărgăritar.
Și din râuri de pe ie,
Mi-a dat lacrimă și mie,
Lacrimă de mulțumire
Pentru marea fericire
Floare de mărgăritar.
Și-am plesnit în zări cu biciul,
De pe fotă-am luat arniciul...
L-am pus foc, să ardă-n stele,
Semn al mulțumirii mele
Floare de mărgăritar.
Și-n oglindă de izvor,
Fata mea de ajutor,
Țese haină de lumină
Pentru-a mamei rădăcină
Floare de mărgăritar.
Câte-n viață s-au ivit,
Fata sprijin a venit
Doamne, Tu mi-ai dat în dar
Al iubirilor altar
Floare de mărgăritar.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sămânță de stele
Din nou să punem ordine în gânduri,
să mai gândim odată ce-am gândit
cu un cuvînt mai lin și-ncetinit,
dând loc priveliștei de printre rânduri.
Din tot ce inima mi-a dovedit un ram,
un spic să scot la vârf de cânturi.
mormane de păduri și de pământuri înalte-n urma mea
am cheltuit.
Să fie limpede acum foșnirea,
să fi înduplecat încremenirea
cu-o patimă, cu-o liniște, c-un dor?
Pe sus cocoarele urmându-și firea și-n
ceruri largi vâslind nemărginirea îmi par
și azi sămânța stelelor!
sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
lalele și maci
un spic de grâu răsărit
la capăt de drum
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omului cu privirile arse
de soare vântul îi zboară foițele
de țigare odată
cu ele se ridică și firele de tutun
din cutia neagră de tablă cândva
de parfum el
privește din balconul deschis peste mare
și aude cum fulgeră pescărușii în cerul
de scrum. și vede
și femeia ce trece spre rece chiar acum
chiar acum: el
o strigă iar ea îl fumează...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!