Te agăţai de inima mea

Admiram sedus picăturile ploii,
ca în suflet să mi te fixez;
ţipam prin ploaie, ne simţeam bine,
şi-mi venea să cânt, să dansez.

Vara sosea cu hohote de grâu,
cu cicori de ploaie cântând;
tu, cu rochia udă ca-n copilărie,
te agăţai de inima mea surâzând.

Şi fugeam către sat pe un drum,
ţinându-ne de mâini amândoi;
o, pământul era de apă acum,
şi-ţi vedeam sânii, aproape goi.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul fals al ploii

Ce ploaie, ce ploaie urâtă!
Ce vânt s-a pornit pe sub nori!
Ce vreme, ce vreme-amărâtă!
Ce... nu eşti când, încă, mă dori!

Mai vino, mai vino prin ploaie,
Nu am nici umbrelă prin gând,
Să facem, să facem o baie
Sub norii ce-aleargă, plângând.

Să râdem, să râdem pe rupte
De norii schimbaţi în poteci
De ape, de apele supte
‘n canale ca locuri de veci.

Mai uită, în suflet, de lupte,
Şi ploaie, şi vânt... până pleci!

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vibraţiile ploii

Vând insomnii
Şi turnuri de ploaie,
Eventual schimb pe un suflet uşor.
Te privesc de atâta vreme cu ochi tandri,
Ai venit
La marginea ploii
Să mă creşti ca pe o floare.

Mă văd zburând ca un miros
De pâine caldă
În emoţia toamnei.
Vibraţiile ploii
îneacă o floare.
În nori
Vine îmblânzitorul de furtuni.

Cei ce pierd încă o noapte în ploaie,
Răsfoiesc mica publicitate,
Frunzărind scheletele florilor uitate
în faţa gării.
Inventează un tren numit dorinţă
Până la următoarele flori rămase
În viaţă.

La sfârşitul ploii,
Am simţit în rugăciune soarele venind
Din ceruri curate.
Umbla sfios în rugăciune
Să nu se piardă de mine.
Am adormit cu noaptea la căpătâiul lui.
Mă vedeam zburând ca un miros de floare crudă
În emoţia primăverii,

poezie de Camelia Opriţa din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul ploii

Aş vrea să pot să-ţi cânt, să fiu cu tine
acolo unde ploaia se opreşte
şi soarele, în suflet, îmi zâmbeşte,
dar nu pot azi. Nu voi putea nici mâine.

Nici tu nu poţi. Te văd mergând prin ploaie
atât de tristă, dar atât de calmă,
încât prin mine, gândurile, valmă,
se-adună-n lacrimi ce se scurg, şiroaie.

Voi revărsa tristeţea pe-o chitară
atunci când mâinile vor fi în stare
şi nu vor tremura ca-n ziua-n care
am vrut să fac surâsul să-ţi apară.

Îţi voi cânta, cu lacrimi în cuvinte,
aşa cum simt acum, prin vocea ploii
ce-şi plânge stropii, răspunzând nevoii
acelor ce-o aşteaptă să-i alinte,

Căci ştiu că-ţi vei întoarce-atunci privirea
iar norii vor pleca spre zări, departe,
luând cu ei tot ceea ce împarte
în două, inimi ce-şi doresc iubirea.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victor Ponta Plagiatorul are de azi patalama şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că a plagiat la doctorat (pamflet)

Mama lui când l-a fătat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Filmul i s-a cam voalat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi-a ieşit cam ţigănos, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Cu obrazul foarte gros, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Ţigănos şi la culoare, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Ţigănos şi-n comportare, hei, ce ploaie şi ce vânt!
Pe măsură ce creştea, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Bădăran el devenea, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Când ruşinea s-a-mpărţit, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Victor Ponta a lipsit, hei, ce ploaie şi ce vânt;
N-a lipsit că n-a putut, hei, ce ploaie şi ce vânt,
A lipsit c-aşa a vrut, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Când a fost la doctorat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
El din plin a plagiat, hei, ce ploaie şi ce vânt!
Plagiatul evident, hei, ce ploaie şi ce vânt,
L-a negat impertinent, hei, ce ploaie şi ce vânt;

C-un tupeu fără egal, hei, ce ploaie şi ce vânt,
L-a negat şi-n tribunal, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Însă azi i s-a-nfundat, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Cu-n verdit de plagiat, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Cu obrazul gros cât palma, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi în gură cu sudalma, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi-ndurgând tot baliverne, hei, ce ploaie şi ce vânt,
El a răsturnat guverne, hei, ce ploaie şi ce vânt!

Vai, sărmană-a noastră ţară, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Te-a condus această fiară, hei, ce ploaie şi ce vânt;
Te-a condus ăst impostor, hei, ce ploaie şi ce vânt,
Necioplit, plagiator, hei, ce ploaie şi ce vânt!

pamflet de George Budoi din Plagiere şi Plagiatori: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (13 iulie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de veşnicie

stropi de veşnicie

ploaie de luni şi stele
în cerurile mele
eterne
ploaie de sori şi comete
în universurile mele
concrete
ploaie de planete şi culoare
în inima mea
iubitoare
ploaie de lumină divină
în fiinţa mea
deplină
ploaie de iubire infinită
în sufletul meu
care-ntruna palpită

poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi în ploaie

Aş vrea să te ţin în braţe într-o zi de luni
Când ascultăm picăturile reci de ploaie
Stând sub o umbrelă... noi... doi nebuni,
Să te sărut, să-ţi simt a inimii bătaie.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (4 aprilie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troc

Să-ţi dau ca să îmi dai,
Ce sens!
Îţi dau din timp, din aripi, mers
Ca-n suflet să îmi stai:
Intens!

Să-ţi spun ca să îmi spui,
Ce greu!
Îţi spun din dor, din vină, eu,
Ca-n braţe să îmi cazi:
Al meu!

Să-ţi cânt ca să îmi cânţi,
Ce joc!
Îţi cânt din mâini, din buze, foc,
Ca-n versuri să m-alinţi
În troc.

Să vin ca să îmi vii,
Ce mers!
Îţi vin din ochi, din paşi, divers,
Ca-n goană să mă scrii:
Imens.

Să te iubesc să-mi fii
Ce jar!
Te iubesc des, uşor, stupid, arar,
Ca-n toate să m-alegi
În dar.

poezie de Gabriela Chişcari (24 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur în ploaie

Aş vrea să fiu singur, singur,
Să-mi aud gândurile cum ţipă la mine,
Sufocate de greaua mea indiferenţă,
Să-mi aud bătăile inimii nebune
Ce mă-ntreabă idilic: vrei să trăieşti?
Să-mi ascult sângele
Cum se scurge printre vene,
Cu aripile luate dintr-un fir de vânt
Purtând cu ele purpura vieţii,
Desprinsă din amurgul unui cer.
Aş vrea să fiu singur, să fiu al ploii
Al ploii din mine, al ploii din noi,
Să gândesc în picuri de rouă
Să respir picuri de ploaie
Să m-ascund într-un picur de ploaie.
Aş vrea să mă numesc fiu al ploii şi să cad:
Să plutesc adesea peste însetate simţuri,
Să răscolesc setea cu un cârlig de argint
Şi să dau tuturor un moment de respiro.
Aş vrea să fiu singur, în ploaie:
S-ascult cum cade peste sufletul
Ce nici măcar umbrelă n-are.
Să mă visez un strop de ploaie:
Căci e mai simplu, mult mai simplu
Să simt şi să vibrez,
Să le desprind înţelesurile,
Să le ascult muzica,
Să fiu eu însumi harpa lor de vis.
N-am reuşit, trăiesc încă un eşec:
Nu pot să fiu picurii ploii,
Nu pot să m-ascund într-un bob de rouă
Căci nici ploaia nu m-ar crede.
N-am reuşit să fiu decât... o ploaie,
O ploaia searbădă şi tăcută,
O ploaie insipidă de cuvinte.

poezie de Gheorghe A. Stroia (25 august 2010)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă prin ploaie

Mersul tău prin ploaie
Rai sau iad văpaie?
Mersu-ţi ca prin vis
Iad sau paradis?

Mersul tău pe drum
Flacără sau scrum?
Drumul tău prin mine
Pleacă sau mai vine?

Pasul tău prin sânge
Râde sau se plânge?
Ochiul meu privindu-l
Sufletu-i sau gândul?

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această ploaie

îţi stă bine cu
această ploaie -
să o porţi şi data viitoare
când ne vom întâlni în respiraţia
timpului.
îţi stă bine şi ştii asta, te înfăşori în ploaie ca
într-un zâmbet de bună regăsire.
te-aş săruta dar dispari între siluete,
mişcătoare zăbrele grăbind umeda amiază.

câteva bătăi de inimă se mai aud
în locul unde ai fost

şi ploaia care îmi cade în suflet.

poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de fulgi

Ninge ninge ca-n copilărie
flori de fulgi prin aer zboară
ca dalbi fluturi pe câmpie
când fiinţa-ţi împresoară

ninge ninge acuma iar
cu o floare de ninsoare
pe un drum în calendar
făr' vreo rază azi de soare

ca o ploaie de cântări
fulgii albi azi se revarsă
albind gingaşele zări
peste a iernii albă casă

dar la geam fulgii nu cad
ci atâţia iată suie
înspre ceruri parcă ard
după naşterea lor vie

iată cât e de frumos
chipul fulgilor ce zboară
înspre cer şi nu în jos
pe-a privirii ulicioară

cât de scumpă este iarna
tot ce Isus a creat
în suflet să fie hrana
pentru omul cel curat

Doamne azi îţi mulţumim
pentru fulgii mari şi vii
Numele ţi-l proslăvim
şi-ţi cântăm în veşnicii

poezie de Ioan Daniel Bălan (2 ianuarie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie rece...

E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n braţe tu nu stai
Şi plâng, şi plâng până târziu.

E o ploaie rece de mai...
Şi-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...

E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îţi aminteşti tu, oare?

E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat aşa departe...

E o ploaie rece de mai...
Dar va veni şi vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viaţă nu e doar furtună!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti frunza

Eşti frunza
sub care sufletul meu tremurând şi-a găsit adăpost.
Tu mă ţii vie sub valul avid de ploaie
ce curge
şi curge
şi curge...
Sărmanul timp a devenit o molie neagră,
cu-aripi pleoştite, murate de atâta ploaie
şi-ncearcă–n zadar să evadeze
săpând un tunel vertical
în peretele ploii.

Tu ţine-mă lipită de tine,
Poezie!
Să-mi fii mereu acoperiş
şi balansoar!
Prin tine pot să descifrez runele ploii,
doar tu îmi eşti calea regală
de-a fi şi de-a nu fi
şi doar prin tine vreau să ştiu
ce este dincolo de zidul ploii...

poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te întâlnesc

Voi râde-n raza de soare
Carul pe cer aleargă în zori
Zboară ducându-ne în visare
Drum liber tu îmi faci prin nori

Si râsul meu răsună-n curcubeu
Te cânt în ploaie fericire
Sufletu mi te cheamă mereu
Te întâlnesc în vis iubire

Mă îmbraci în poleială selenă
Mă amesteci pe bolta cu stele
Îngerii prin suflet îmi toarnă
Licoarea vie ce curge în gamele

Îngenuncheat sunt de iubire
Si gaj eu pun a mea aripă
Imi umpli inima de fericire
De-ar fi să mai trăiesc o clipă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coloana sonoră

Aveam un copac între noi
şi am zâmbit
şi ai zâmbit
noi trei
amândoi...
Fulgii tăi
ca o....
ce bine
fulgii tăi
sunt mine-tine!
Şi zburai cu un cuţit între aripi
căutând
un munte înalt
unde să mă ascuţi.
Şi fugeam
cu mâinile de mâini
două mâini
de frică să nu facă
din nunta noastră
Dumnezeu
două pâini!
*
Nu vă miraţi!
În spatele uşii
cineva bate inima voastră...
Şi-atât!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarba

A venit vântul dinspre Dunăre, vânt cald.
Şi vântul a adus nori.
Şi norii au adus ploaie:
Ploaie grasă, ploaie caldă,
Ploaie de primăvară.
Ploaia bună a înviorat pământul,
Câmpul nesfârşit a înviat.

Iarbă cu vârf subţire,
Iarbă lucioasă, sticloasă.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!

Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!
Aşternutul verii cu iarba cosită e aproape
Sânii tăi miros a salcâm,
Unduirea părului tău a libertate,
Pe braţe îţi prind fluturi coloraţi, iasomii,
Răsărite din ploaie şi noapte
Cuvântul se tot coboară în seri de aprilie,
Din stele ce miros a gutui
Încă puţin şi vom trece marea,
Dăruindu-ţi o icoană din calcar nestins,
Inima mea va fi zidită în cetăţi,
În fiecare primăvară şi iarnă
Florile de cais care au nins
Au nins pentru tine
Când sufletul meu tace între prunci la izvor
Ca o stofă din mine ce pleacă şi nu se întoarce
Decât atunci când din aripi înfrunzesc cocorii.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie

Din picăturile de ploaie,
Gust nemurirea unui înger,
Se răscolesc tălpi de noroaie
Şi te primesc, o, tainic, fulger!

Mi-s lumile sfârşite în eter,
M-au cotropit vagi curcubee,
Mi-e sete de un albastru cer
Să mă înfrupt din noi poeme.

Te simt stingher şi-atât de obosit,
Cu aripile-ţi de mătase,
Şi-mi pare că o eră ne-am iubit
Şi-acum se năruie sinapse.

Din ploaia sfântă te îngădui
Şi te adorm în veşnicie,
Sărută-mi dorul-n care stărui
Şi oferă-mi răsăritul mie!

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii albaştri ai ploii

car dragostea cu sacoşa prin ploaie
mi-e dragă ploaia şi cuvintele ei sărate
într-o zi, am vrut să-i pictez ochii ei albaştrii
dar ploaia era, iubito, prea departe,
nu i-am putut vedea
ochii albaştri ai ploii
iubito, unde sunt ascunşi ochii ploii în noapte?
când îi vei ştii sufletul, îi vei picta, spuneai,
geniul s-a strecurat printre degetele-i mate
iubito, acestea sunt visele mele înaripate
le-am furat de la Dumnezeu, ţi le dau pe toate
l-am văzut dansând odată prin ploaie
ca o lumină uriaşă şi, din ceasul acela,
l-am închis definitiv în inima mea
ploua acvamarin şi eram gol ca o vitrină
era timpul să mor, iubito,
undeva, lângă mine un orb picta
ceea ce numai simţurile lui puteau să vadă
sufletul şi ochii albaştrii ai ploii
doar nebunul cufundat în veşnicia tăcerii
înnebunise de atâta iubire.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picăturile de ploaie fac o gaura în piatră nu prin violenţă, ci prin aceea că vor cădea des.

citat din Lucretius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!