Poruncă, din înalt...

Îngenunchează în faţa sorţii!
Prinţesă a viului şi-a morţii...
Prea des nu te împăuna,
Căci lumea nu-i numai a ta.
Fii umană, scorpioana mea!
Eşti doar o piesă în şahul vieţii,
La care joacă altcineva...
Cândva, vei fi o stea,
Pe cerul aglomerat al sorţii,
Dar asta vei uita...
Prinţesă a viului şi-a morţii,
Fericirea e patria ta!

poezie de Valeria Mahok (4 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poruncă, din înalt...

Îngenunchează în faţa sorţii!
Prinţesă a viului şi-a morţii...
Prea des nu te împăuna,
Căci lumea nu-i a ta.
Fii umană, scorpioana mea!
Eşti doar o piesă pe şahul vieţii,
La care joacă altcineva...
Cândva, vei fi o stea,
Pe cerul aglomerat al sorţii,
Dar asta vei uita!
Prinţesă a viului şi-a morţii,
Fericirea e patria ta!

poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei asistente medicale...

Nu-mi injecta creierii cu minciuni...
Când mă zbat de ceasul morţii,
Fă-mi mai bine o iertăciune,
Nu jongla cu mama sorţii.

Nu-mi injecta teorii...
Când mă zbat pe patul morţii,
Dă-mi un leac să-mi uit durerea,
Nu-mi ghici în iadul sorţii.

poezie de Valeria Mahok (29 iunie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coronavirus -
Modermnismele morţii
ară pământul sorţii.

haiku de Valeria Mahok (23 martie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa morţii

Când tare-ai fost în faţa sorţii,
Fii tare şi în faţa morţii!

distih de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu las în "voia sorţii"

Nimic nu las în "voia sorţii"
Căci sunt nemuritor
Şi-n mine ia mereu proporţii
Un Chip divin, de Creator...
Sfidez întunecimea morţii,
Lumin spre veci biruitor
Şi Domnul îmi întinde sorţii
Ca unui fiu moştenitor

poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şahul

Spun copiii şi părinţii
Că doar şahu'-i sportul minţii
Ce "trezeşte" chiar şi morţii
Când reflectă jocul sorţii!

epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plata sorţii

Filând în viaţă numai avantaje,
Vei găsi într-o bună zi,
Floarea iubirii arsă,
Pe-o pustie plajă.

epigramă de Valeria Mahok
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

SĂ NU TE LAŞI NICICÂND ÎN VOIA SORŢII (Rubaiat)
Să nu te laşi nicicând în voia sorţii,
Să lupţi ca demn să fii în faţa morţii,
Pe tot parcursul existenţei tale
Să ai belşug onest în faţa porţii.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stafia Morţii...

În strălucirea neagră, inertă şi hidoasă,
Chiar unde niciodată o rază n-a pătruns
Aproape mi-e doar tihna, o ţâţă ticăloasă,
Din care storc cu sete pentru-al sorţii uns,
Să mă prefacă-n lume în fel şi chip ascuns...
În umbră albicioasă cu aura zdrelită,
În lacrimă de piatră, întindere de colb,
În teamă la vedere şi şoaptă ponegrită,
În cucuvea, păianjen, în liliac sau corb,
În cânt de despletire a unui glas de morb...

Şi cine sunt în faţa sorţii?...
Sunt nimeni sau sunt cineva,
Sunt peste tot şi nicăieri
Dar sunt Stafia Morţii!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (30 martie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa sorţii

În faţa sorţii... să stai dreaptă,
Să nu te-nchini la întâmplare
Şi vei urca treaptă cu treaptă
Pe scara vieţii... către soare.

Nu te-apleca, nu te supune,
Din lacrimă să nu faci râu,
Tu ai ca trandafirul, nume
Şi eşti ca macul roşu-n grâu.

În faţa sorţii... să fii tare,
Nu poţi să plângi un păcătos,
Durerea cât ar fi de mare
Tu, umărul, să nu-l pui jos.

Păstrează câteva cuvinte,
La rău nu te-nchina nicicând,
Fereşte-te de cel ce minte
Şi-n veci... păstrează-mă în gând.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tremură de frica morţii
Dacă nu te poţi abţine,
Numai nu uita creştine;
Dumnezeu îndreaptă sorţii
Şi El luptă pentru tine!

poezie de Ioan Hapca din Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Machiavinski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Fără urmă de-ndoială, asta este voia sorţii:
Şi bogaţii, şi săracii sunt egali în faţa morţii.

distih de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (22 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golit de secunde şoimul înclină albastrul

(sub omoplaţi golgotă incandescentă)

să nu-mi uit linia vieţii din palme
extrag holograme despre învârtirea şarpelui în jurul grădinii
eva tolănită pe limba lui despicată ar fi trufandaua
universului nostru de mucava plata arginţilor trupul ce ne-a rămas între dinţi după
iluzia e vampirul din sânge
orb ca o groapă a marianelor descos vederea de forme
paradisul cu orice preţ se deschide şi se închide peste degetele noastre amputate
braţele se îneacă în mâlul omniprezent
paşii care-şi măsoară adâncul dau mărului o rotire stranie

din măduva oaselor icoanele viului schimbător dezgroapă trupul meu de
cuvinte acvatice

gheizerele ochiului periculos mă-mpresoară
buza pe care lumea se prelinge dulceag ca otrava
viii şi morţii îşi schimbă măştile într-un carnaval al luminii se joacă la zar
puterea de-a fi fără umbră
unde eu şi tu roşi de vânturi odihnim tăcerea
şi golul culorii

molie plină de stele strâng sub corset de ruguri seminţele viului
şi râd

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai un semn al lui Dumnezeu şi îngerul morţii ne pune de grab şi azi în faţa scaunului Său de judecată. Dar nu trebuie să se tulbure inima noastră la gândul de moarte, căci Domnul morţii e şi Stăpânul vieţii.

Policarp Moruşca în Biserica şi şcoala (1932)
Adăugat de emilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesă nu este cine se naşte prinţesă, ci cine devine prinţesă.

citat din Lola Ponce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul joc

demult, odată, poate într-o altă dată
eu căutam credinţa pură
azi ţipă agonic ochii în orbite
văd urme între lacrimi şi mă plâng
pe frunte am coroană
din cioburi, sticle, spini şi cale
aici trăiesc cu morţii vii
şi drumul n-are cale
eu am găsit în moarte esenţa vieţii
şi scriu la toţi cu lacrimile morţii
ei au fugit cu toţii, toţi netoţii
în noaptea asta fără margini
m-am lepădat de lume, de păcate
nebun, mai rătăceam prin ceruri
tot căutând lumina vieţii
am ars gândirea la o lampă
am demolat principii norme
de etică, morală, toate goale
şi am jucat la masa sorţii
destinul vieţii şi al morţii
a mai trecut gândirea, clipa
eu am rămas la porţile cetăţii
să joc un joc nebun cu morţii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bogaţi, săraci, egali în faţa morţii,
Sub coasa ei cădem, ca vechi datornici.
Ăsta-i tributul nostru-n faţa sorţii,
Dar să-l plătim, nicicând nu suntem dornici.

catren de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel cu o prinţesă rusă

Bătrân, cândva, şi tânăr în amurg,
Mă ispitesc volute de extaz,
Copilă cu mărgele de topaz,
Noi doi avem idei care concurg,

Tu scrii poeme care lin ocurg
Şi-ţi râde o muşcată pe pervaz,
Bătrân cândva şi tânăr în amurg,
Îţi scriu pe trup, cu sânge, un ucaz...

Un ordin strict, dictat de Demiurg,
Să ne iubim pe muzică de jazz,
Tu o prinţesă rusă, eu un cneaz,
Cu multă faimă în străvechiul burg –

Bătrân cândva şi tânăr în amurg!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel predestinării

RONDEL PREDESTINĂRII

Enigmatic, ceasul sorţii
bate, de timp neînfrânt,
la viaţă chemând nepoţii
celor pe drum spre mormânt.

Să învârtă acul roţii
spre al vieţii legământ.
Enigmatic, ceasul sorţii
bate, de timp neînfrânt,

Tot din veşnicia nopţii
am renăscut în cuvânt,
într-o pauză morţii.
Dar mă ascunde-n pământ,
enigmatic, ceasul sorţii.

Maria Filipoiu

rondel de Maria Filipoiu din Rondeluri dedicate
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un prinţ şi prinţul acela voia să se însoare cu o prinţesă, dar cu o prinţesă adevărată. Şi a cutreierat toată lumea ca să găsească una pe placul lui şi tot n-a găsit. Prinţese erau destule, dar el nu putea să ştie dacă erau cu adevărat prinţese, fiindcă tuturora le lipsea câte ceva. Şi prinţul s-a întors iar acasă şi era foarte necăjit, pentru că tare ar fi vrut să găsească o prinţesă adevărată.

Hans Christian Andersen în Prinţesa şi mazărea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!