Zâmbetul de copil

Zidu-mi vorbeşte, tu patinezi
Eu risipesc speranţele-n visuri
Privim către ceruri şi prindem amiezilor surâs
Ceasul ne-a rămas sub cărămizile vremii
Timpul s-a scurs ca un fluviu eliberat
Tu-mi suspini până ce strivind zâmbetele vom adormi Aşternutul a prins viaţă
Lumina se clădeşte-n miezul abisului
Ziduri dublate de ani-lumină schimbă
Ne strivim speranţa...
Sublimul zâmbet de copil.
Norii pluteau la apariţia soarelui pe albiile lunii
Noi ne strângeam în brate, risipind nelinişti
Suntem unul.., suntem viaţa, frumuseţea şi creaţia.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zânele

La miez de noapte zânele-mi vorbesc
Se pierd în zare şi nu spun nimic...
-"Suntem aici ca să te prindem în dans!"
Şi timpul îmi spune cu dorul de necontenit
Lumina e din ce în ce mai mare
Se-aşterne pe chipul purificat de iubire
Dragostea e un repaus din care nu ies pentru a spune ceva
Suntem aici să atingem lumina
Din care să ne creăm rugi către Sfintele altare;
Suntem în ceasul în care anii nu se mai descompun în ulcioare
Luptăm să aprindem focul veşnic
Al dragostei şi vieţii, luminii şi speranţei.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tărâmul sfânt

Se schimbă lumea mea de vis
Cetăţi se-nchină către lume
Domnitori ai vechilor regate
Schimbă lumina de altă dată
Este o lume de fanfară
Este o viaţa de speranţa
Nici un cuvânt nu poate spune
Că suntem născuţi fără nume
Suntem fii lui Dumnezeu
Întru credinţa ne-am născut
Într-o ţara sfântă, luminată
Vom fi lumina din spirală
Voi preamări tărâmul sfânt.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arhitect al lumii

A trecut timpul şi noi nu ne-am putut opri din a ne cunoaşte inimile
Cerul s-a deschis ca un miraculos drum spre lumină
Tu mă vezi ca pe o lumină, printre copacii bătrâni
Hai să ne prindem de mână şi sa privim apa
Ce curge printre stânci şi ni se vor purifica aurele,
vindecându-ne trupeşte şi spiritual.
Universul nostru va fi în armonie cu Marele creator, Arhitect al lumii,
Să ne deschidem minţile, până vom îmbrăţişa munţii cu privirea
Să ascultăm cântecul păsărelelor din pădurea cunoaşterii
Până vom străbate culmile, acoperite de dor şi veşmânt stingher
Vino către mine, lăsând destinul să hotărască pentru tine
Uneori noi suntem doar pioni în mâna destinului.
Schimbarea să ne fie o metamorfoză spre mântuire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsul e dat de timp

Aştept să primesc un răspuns
Timpul s-a scurs
Eu am plecat,
Tu ai rămas îndurerat
Dar asta ai ales... libertatea deplină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans din note muzicale

Dansul nostru din pânze se desprinde,
Se proiectează-n spaţiu, lumina ne pătrunde
Suntem atingeri diafane pe ochii strălucind,
Suntem al vostru cântec din inimă şoptit
Suntem balanţa primilor paşi, suntem adieri de vânt
Pe pajisti ne pierdem în sărut,
Iar inimile construiesc vise spumoase,
Redeshizând lumina.
Sufletele cântă în paşi de suspin,
Cântă pe un câmp de flori imortela.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina de înviere

Seara aceasta, inima mea va străluci precum o stea
Deşi apusă, odată cu răsăritul soarelui
Voi răsări din alte cămăşi, sub alte pleoape.
Voi învia prin fiecare deschidere
Voi redeschide ochii şi-n vis va fi lumină.
Lucirea ce ne va zâmbi mereu la margine de zi
Te strig lumină, te caut adierea lunii
Cu zâmbetul tu-mi vei picta pe piele: emoţione,
Buze, tatuaje veşnic deschise în lumina sufletului meu.

poezie de Ileana Nana Filip din Zbuciumul unui suflet însetat de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Răsare soarele, pe aleea mea,
Răsare soarele şi-mi dă speranţa
Răsare-n inimi şi în suflet,
Răsare fără a mai apune iară,
Suntem mai atenţi la lucruri simple
Suntem parte din viaţa noastră,
Suntem persoanaje principale,
Suntem cer plin de cuvinte,
Sunt margele prinse-n nemurire,
Ascultam cum vom putea,
Până ce dimineata va trezi
O parte din noi, o parte din vis.
Viaţa şi inima se vor armoniza
Până ce orice moment va fi special
Frumos şi plin de cuvinte frumoase
Pe care micuţa Elena Camelia le va scrie.
La mulţi ani, România mea iubită,
La mulţi ani, sănătoşi mie şi tuturor românilor de pretutindeni
La mulţi ani, românilor din ţară,
La mulţi ani tradiţiei curate româneşti
La mulţi ani, frumoşi şi luminoşi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Deschid cărţile de poveşti,
ating lumina cu fiecare mică dragoste
Pot să schimb lumea cu un zâmbet
Pot adânci liniştea cu o fereastră deschisă
Dacă tu eşti îngerul meu, eu sunt îngerul dreptăţii
Dacă tu eşti Biblia mea, eu sunt gheata pe care te poţi rezema
Tu, vibraţiei a cercului deschis,
Ochi Preasfânt şi luminos
Eu pot atinge, tu poţi înscrie
Eu pot vibra, tu poţi conştientiza îndemnul
Noi suntem adâncirea dragostei
Telul nedescris, mijlocul vieţii pe care îl împart negreşit între vise
Nu ma poţi reactiva, tu eşti lumina
Eu pot vibra cu ceasul oprit... tu poţi schimba idei de neconceput
Tu eşti visul unei nopţi de vară, eu sunt vibraţia unui suflet pribeag
Lacrimile mele pot să răzbată, lacrimile mele pot adânci
Timpul meu e timpul tău
Timpul tău a devenit mijlocitorul fericirii pereche.
Amândoi suntem spirale de lumină, în seva vieţii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritm comun

Ne dorim avere, dar avem durere
Ne dorim renume, dar avem suspine
Ne mângâiem pe creştet, atingând privirea
Şi nu ne întindem mâna către cer visând
Suntem mai mult în zbor decât în crâng
Gângurind în lumina lumânării
Tu eşti prins de un ghimpe
Eu de un vis prea vechi
Ne unduim în rime
Ne pierdem în crescendo ritm comun
Am să te chem la noapte, când mugurii se-nchid
Şi tu vei striga cu foc lumina din cuvinte
Ancorându-te în minte... pentru a te ascunde de noi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacăra divină

Îngerii-mi vorbesc în noapte
Suntem departe de noi şi strălucim
Lumina se opreşte să mă vadă
Suntem pe pajişti atinse de lumina mea
Suntem aici să atingem cu mâna o flacăra divină
Şi apoi să respirăm prin culoarea gri a sensului vieţii
Îngerii văd armata şi câştigă un marş fără sens
O defilare, o zare, o metaforă aprinsă
Te voi căută cu zorile
Şi voi aduce un alt festin
Te voi ascunde în alt luminiş
Şi voi zbura cu fiecare parte din mine.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necuvintele din imprimeu

Noaptea ne-a scăldat printre stele
Şi dorul ni s-a oprit între cele două lumi
Vom fi îngerii călăuzitori ai pietrelor sufleteşti
Pe care le vom proiecta dincolo de un destin
Suntem tot mai departe. Suntem prinşi de inelele de foc
Poate că zborul ne va zâmbi în imprimeu
Ne sfâşiem prin necuvinte-n fiecare zi
Suntem aici, ne vom atinge lacrima de rouă
Şi paşii noştri se vor plimba prin suflete golite.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Petale de crini, presărate peste părul tau rebel,
Bucle de blond-şaten, bucle rebele călătoresc printre albăstrele mari
Atinge-mi odată cu părul şi privirea
Nu te mai pot scoate din mintea mea...
Eşti departe de mine, doar timpul ne va rescrie povestea în fiecare noapte
Hai să râdem... Hora s-a recompus, s-a aliniat şi râde
Suntem la mii de paşi distanţă, dar timpul nostru s-a oprit la acea clipă-n doi
Putem atinge norii în particular sau în comun
Am să te chem în fiecare vis să mă conduci printre stele
Hai să privim cerul... Suntem mai departe decât zorii luminaţi
Hai să ne sărutăm mâinile pentru dragostea nepreţuită comoară
Hai să ne Sărutăm mâinile pentru dragoste, nepreţuită comoară
Hai să ne luminăm faţa... A căzut lumina peste ochii tăi, ce-mi adâncesc lacrimile de fericire.
Hai să ne admiram în fiecare clipă Frumuseţea adierii fiorului dragostei.

poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindăm plini de lumină

Colindăm noi bucuroşi şi prindem razele de soare,
Bucuroşi de râuri pline de lumină,
Bucuroşi că vom străbate lumina,
Bucuroşi în fiecare dimineaţă,
Când vom adormi mângâiaţi de mâna Pruncului Iisus
Te strig pe tine, prag de lumină lină,
Te strig, vis şi lacrimă divină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa învierii în iubire...

Nu mai e nimic de spus şi nici speranţa învierii în iubire
Am luminat pentru o zi, două-trei întunericul în care erai
Acum sunt singură, ating lumina prin înţelegerea viselor
În interpretarea lor nimic nu e hazard
Ci cifra magică am regăsit-o
Plătind în realitatea crudă indecizia unui vis...
Voi pleca să pot sorbi lumina...
Şi voi învia când voi muri definitiv
Şi inima nu va mai pulsa pasiune şi iubire
Când ochii nu vor fi surprinşi şi cerul neumblat
Când visul meu va lumina mai alb ca mâna unui mag
Iar flacăra va risipi sclipiri de viaţă
Tu-mi vei fi iarbă sfântă... pâine... vin
Iar eu pământ sau unguent de pus pe rană.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vibraţia sunetelor

Seara muzica ne vorbeşte prin necuvinte
Sunetele ne absorb vibraţia
Stăm ancoraţi în trecut,
Sau poate creăm momente unice prin sărutări sublime,
Vocea în acelaşi ton ne spală
Mărgăritare ne spală faţa
Dincolo de negre puncte
Suntem mai nefericiţi ca oricând, suntem mereu iubiţi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surprinde-mă printr-un nou cuvânt!

Stăm răstigniţi în cuvinte albastre
Ne proiectăm pe cer ca nişte ruine
Şi suntem nemuritori prin iubirea scrisă,
Transmisă, creată şi recreată
Tu eşti o petală de crin, eu un stamin
Suntem raze în aura îngerilor şi copiilor noştri
Ne strigăm reciproc
Până vom dezmierda şi animalele sălbatice
Suntem petale de mărgăritare, flori de vis
Şi vom lua spuma mării la apus
Crează-mi un colţ de rai în care să ne îmbătăm
Prin cuvinte în fiecare zi
Greu îmi este să răspund de viaţa netrăită de până acum.
Surprinde-mă printr-un nou cuvânt!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Războiul e în noi, dar sigur se va termina,
Nu e un vis al unui om bolnav, ci doar
Un scenariu nereuşit, dintr-un film neregizat.
Uităm cum să pierdem, lacrimile noastre se scurg,
Sau să pătrundem în esenţă vii, într-o lumină fără sfârşit.
Vom izbăvi în orice mod, cu lumina dragostei divine
Şi vom atinge norii într-un alt decor.

Nu ne mai distrugeţi inimile în zadar,
Noi suntem liberi şi nu suntem sinucigaşi,
Vom lumina ca un far în noapte,
Iar aripile vor zbura spre alte orizonturi,
Evoluăm, ne mântuim, dispunem de vis,
De emoţie, de lumină, de paradisul trist.
Vom izbăvi oriunde, oricând,
În orice mod, de orice mijloace dispunem.

Dominaţia rusească ne ascunde lumina
Sub predicţia unui vis uitat al copilăriei sumbre,
Suntem mai atinşi de vină, sau uităm să luminăm,
Ne pierdem în ale lumii măşti,
Suntem ca un pian dezacordat,
Ce nu mai poate schimba inimile oamenilor,
Nici minţile nu le vor mai relaxa.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reacţia luminii

Dimineaţa m-a scăldat cu roua ei,
Binecuvântând Creaţia divină
Am risipit mărgăritare, ce-au devenit cristale de foc
Prinde-mă de mâna
Şi siluetele noastre vor merge pe alee,
Printre picături de ploaie
Pâna ce lumina va forma siluete multicolore
Creaţia se risipeşte prin muguri de pomi,
Prin iarba tăiată, prin zgomotul apei
Se aud lebedele in dansul lor pe apa
Copii aleargă cu pâine să le hrăneasca
Se pierd sunetele printre sălciile pletoase.
Ascund lumina în felinarul din duc
Ascund cărbunii în preacurat loc
Pierd frâiele în călătoria astrală
Adorm cu fiecare cuvânt de alint
Şi mă trezesc precum o floare,
În lumina zâmbetului de copil transcental
Până voi fi picătură de rouă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem creaţia umilă a Ta, Doamne. Nu ezita să ne previi!

Cum ai putea tu să renunţi acum?
Când te cunoaşte-o lume-ntreagă
Noi doi suntem aici perzenţi
La o-ntâlnire mult prea vagă.

Cum am putea noi să risipim acea fărămă de iubire?
Când toţi din jur sunt doar nişte spini
În cale noastră prinsă de eternul gând-suspin
Cum am putea să risipim iubirea dintre noi, mândru destin?!

De ce să renunţi tocmai acum?
Când lumea-ţi stă întinsă la picioare?
Nici visele nu sunt trecute,
Ele sunt prezent şi viitor
Cum am putea risipi dragostea ce ne poartă pe cele mai înalte culmi?
Suntem creaţia umilă a Ta, Doamne
Nu ezita să ne previi!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zburăm... spre lumi imaginare

E vremea să te trezeşti, iubitule,
Soarele va răsări azi mai frumos
Şi toate veşniciile se vor etala minuţios
Nu există cercuri desprinse din destăinuiri
Suntem aproape de fiecare umbră din viaţă,
Pe care o putem acumula afectiv,
Nu cred că mai contează cine se va plimba prin faţa-ţi
Zboară odată cu mine prin norii depărtaţi
Nu te întrista căci viaţa se prelungeşte
Peste ale noastre timpuri se văd voaluri
Şi vom cunoaşte margini nebănuite ale unui suflet
Care va uimi prin limitarea sa în aceste lumi.
Nu voi cunoaşte lumi nebănuite
Şi nici nu voi adormi la marginea de drum,
Fără a mă bucura de un soare preacurat.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!