Arde neaua sus la vise

Arde neaua sus la vise
Peste fruntea-pom din zori
Și prin crengile deschise
Vântul curge uneori.

Arde neaua sus la vise -
Poate altfel nici n-aș vrea
Să las porțile deschise,
Să mă pierd în casa ta.

Poate cerul va să tacă
Dacă uiți nisip să fii;
Poate marea-ntreagă seacă
Pe la noi de nu mai vii.

Peste tine-așterni uitarea,
Noi rămânem dezlegați...
Va ajunge încă sarea
Să mai crească exilați.

poezie de
Adăugat de Violeta RaicaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Visul meu

copacul din gradina mea
nu stiu cu ce se hraneste;
poate cu mine, poate cu tine.

frunzele lui sunt atat de colorate,
crengile sunt pline de viata,
in jurul lui sunt trei meri mai mici,
sta impunator peste toata gradina,
sta impunator peste toata inima,
cine il uda?
cine ii taie frunzele uscate?
cine?
poate eu,
poate tu,
poate fetele cu fustita rosie
ce isi scrijelesc numele pe el.

incearca sa-l asculti,
suiera vantul
ce-l face sa danseze intr-un mod ametitor

te ia cu somn
te ia cu dor
te ia cu vise

fetele cu rochite
se plimba langa
portile deschise.

fructele sunt adunate,
inimile sunt coapte,
visele sunt inaltatoare,
copacul meu se vede de peste hotare.

poezie de
Adăugat de Victoria PepaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Ninge a-mpăcare

Ninge în neștire peste atâtea vise
Ce dansează liber sub un cer târziu,
În adânc de suflet rănile-s deschise
Ca o ironie... dusă-nspre pustiu.

Ninge a-mpăcare și a bucurie,
Uneori mai bate vântul cel nebun,
Cerul se golește ca-ntr-o feerie
Aruncând baloane triste de săpun.

Pulbere de stele în lumina dulce,
Se prelinge urma pașilor pierduți,
Felinare aprinse vor să mi te culce
Și cuvinte-așteaptă... să mă tot săruti.

Ninge peste frunze în culori astrale,
Ca o mângâiere tainică pe sâni,
Când nimic nu poate a ne sta în cale
Și pe drumul vieții ne simțim stăpâni.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Va veni o zi în care

"Răbdare însă, vine o zi
Când legăturile s-or frânge
Când sufletul nu va mai plânge
Ci înălțat va întrezări
Lăcașul veșnic ce-i va fi
Lumina care nu se stinge!"
(Iulia Hașdeu)

Va veni o zi în care porțile vor fi deschise
Va fi ziua împlinirii milioanelor de vise
Acea zi ea schimbă toate, forțe noi vor fi trimise
Ca să scoată la lumină câte-n lume-au fost comise.

N-o mai fi ură pe lume și nici fapte neadmise
Răii ei umple-vor locul, milioane de abise
Va veni o zi în care porțile vor fi deschise
Va fi ziua împlinirii milioanelor de vise.

Va fi ziua întâlnirii, fericiri ce nu-s descrise
Leul cu mielul va paște, câmpii multe cu narcise
Pământul el dă rodire din noile învelișe
Lumina ce nu se stinge, luminează paradise
Va veni o zi în care porțile vor fi deschise.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumeție prin codru de vise

freamăt în lumină, mă bucur de viață
iubirea mea doinește în codru de brazi
mereu inmugurește cu zori de dimineață
nutresc la nemurirea splendorilor de azi.

în mijlocul verii dragostea se coace
e plină de rod ca merii din livadă
vastă ca lanul de grâu și noroace
au înflorit ca macii fără de tăgadă.

aș vrea vară să fie cât anul întreg
romantismul verde să mă umple de vise
freamătul arborilor pot să-l înțeleg
vântul îi îmbrățișează cu brațe deschise.

cu cântul ciocârliei mirean mă aleg
cu drumeții prin vise simt fericiri admise.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Marius Robu

Vis mic de mână

În față am vise
Ce-așteaptă închise.

În urmă am vise
Lăsate deschise.

În minte am vise
De gânduri ucise.

În carne am vise
De sânge permise.

În suflet am vise
De soartă decise.

În versuri am vise
De mâna mea scrise.

poezie de (30 august 2021)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ciocolată amară

Femeie, cine te sărută pe frunte și pe inimă?
Doar vântul? Și soarele când nu te-ascunzi de el?
Și ploaia, uneori, sau neaua. Dar de iubit cu patimă?
Nu-i cine. Doar în vise mă cuprinde și m- alintă ușurel,

Un tânăr ce miroase-a maci, cu ochi de ciocolată amară.
Mi-e drag, dar tare-i încruntat și mai mult mânios îl știu.
Îmi face nopțile frumoase și... poate-l păcălesc la vară,
Îi descrețesc fruntea și mintea. Aș vrea să simt dacă e viu.

O fi, că doar nu umblă mort pe drum, sau.... poate.
Dar dacă-i mort ce-o fi pățit? Vreo boală? Sau iubirea?
De-aceea nu mai vrea plăceri să aibă. Nici păcate.
De înviat nu l-oi putea. Doar Dumnezeu, c-a lui este menirea.

poezie de
Adăugat de Magdalena RusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Istoveală

mă gândesc da, uite aici sunt eu
sub piatra aceea fără nume dorm oasele mele,
murii sunt goi, vântul e uscat și rece,
copacii muncesc să își tragă spre cer rădăcina,
iarna cade ca un năvod peste iubiri pădurene

aici sunt buzele mele care înfloare sub râpă
auzul meu doinit dintr-un clopot mai înalt
în deal la cruce.
spre soare-răsare păsările negre se aruncă în cerul gol
de unde inima mea a mai smuls încă o stea albă.

nu mă așteptam ca din fântâna uscată
să crească mușchiul greu sub neaua de pe ghizd și roată
poate e fiindcă mama nu m-a înțărcat cu vorbă bună.
ori am murit când soarele cădea în echinocții,
ori poate n-am murit deloc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acum am închis geamurile și ușile, în schimb, ne-am deschis inimile. Poate rămânem cu ele deschise și după ce trece pandemia. Poate...

(9 aprilie 2020)
Adăugat de Eugenia C. CrețuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Vis păgân

Iubita mea, mă bate-un gând,
Să-ți iau picioarele, pe rând,
Să le sărut, pe fiecare,
De la izvor pân' la vărsare,

Să afle buzele-mi setoase,
Că sunt din ce în ce mai groase,
Să simt apoi că-nnebunesc,
In locul unde se-ntâlnesc,

Că e strâmtoare între ele,
Ca la Bosfor și Dardanele,
Păgân că-i locul, mai avan,
Ca Istanbulul musulman,

Și să visez că-s un vizir,
Bătând în porți cu-n trandafir,
Că, larg cad porțile deschise.
Ah! Vise, vise, vise, vise....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Georgeta Radu

Poate nu, poate... DA!

Oare, voi învăța,
într-o viață de om,
de la muguri de pom?!
Poate nu, poate... DA!

Viața vie-ncepu
c-un sfârșit creștinesc?!...
Oare mă amăgesc?!...
Poate... DA, poate... NU!

Dacă voi încerca
să zâmbesc, la dureri,
voi afla și plăceri?
Poate nu, poate... DA!

O să-mi uiți zâmbetu',
dacă-n brațele-i reci
ai vrea mâine să pleci?...
Poate da, poate... NU!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Țenche

Harta rătăcirii

Aș vrea să-ți desenez acum
Harta rătăcirii mele.
În nord e un ocean 100% bio
Plin de pescari fără permis,
Ei prind mereu peștele cel mare
Chiar dacă este interzis.
La est lumina nu te arde,
Soarele meu e știrb.
Zilele merg la coafor
Dacă nu plouă...
La sud deșertul te topește
Și dacă vrea te și îngheață.
Toți papagalii spun: iubește!
Un beduin spune: învață!
La vest e drumul către vise,
Poate coșmaruri, uneori.
Noaptea nu crede în psihologi,
Cea mai bună perină ești tu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poate acolo pe lună

două trepte sunt mai multe decât una
treaptă după treaptă tu dorești să te înalți întruna
crezi că vei atinge cu degetele luna

acolo poate locuiesc măgăruși manierați
care nu rag toți trăiesc ca niște frați
blocurile poate au pereții groși
sunt mulțumiți și cei sensibili simandicoși

acolo poate că sunt ușile deschise
plutesc toți ca în cele mai frumoase vise

acolo poate legile sunt date cu dreptate
acolo poate ele sunt și respectate
nimeni nu-ți înfige colții în spate
acolo poate nu e nevoie de închisori
toți măgărușii sunt binevoitori

poezie de
Adăugat de FericireSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Floare albă

Unde ești visare albă,
Zbor de vise printre foi...
Te aștept, un fir de nalbă,
Să culegem amândoi!...

Să alergi în raza lunii,
Ca un flutur în lumină,
Eu de floare scutur prunii,
Tu dai iz de rozmarină!...

Peste casele de vise,
În secretul unor uși,
Cu ferestrele deschise,
Să părem niște intruși!...

Și fugiți din lumea asta,
Mutând cerul de pe umor,
Ni se pară că năpasta...
Mână norii fără număr!...

poezie de din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Comprimare

am citit pe undeva
că se poate comprima
timp, materie și cer
ascunzând un nou mister

dacă e adevărat
aș vrea să fiu ajutat
să comprim iubirea mea
care mi-e povară grea

aș ascunde-o într-un lac
sau pădurea cea de fag
aș avea brațe deschise
să cuprindă alte vise

vreau să am noroc în ele
și miros de sânziene
lângă râul dus în vale
unduindu-se la soare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Augustin Jianu

Casa copilăriei

Trec mașini,
nu se mai opresc,
peste casa noastră, mamă,
și trec tramvaie deasupra,
la kilometrul zero, în Valea Vlăicii
și este un huruit ca de căruțe grăbind spre târg,
de nu se mai aude glasul lăptăresei,
-Laptele doamnă!
-Auzi, lăptăreasa, mamă?!

Trec și eu uneori,
pe acel pasaj blestemat,
peste casa noastră mamă,
peste patul meu de copil,
repede, să nu calc și amintirile
și tot ce se estompase
vine fulgerând,
cu pantograful tramvaiului.
Nici lătratul lui Țuțu,
nu mai poate opri apocalipsa.

Și uite mamă,
am vorbit cu profesorul Sorescu,
zâmbește și el amintirilor.
Nici el nu a uitat, mamă,
nu uită nimic,
dar nu-și mai amintește casa noastră.
Pe cerul casei roz,
sunt fulgere mamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diana Niță

Interiorizare

Uneori sunt prea multe gânduri
Și preferi să le interiorizezi,
Decât să le așterni rânduri, rânduri
Pentru că reproiectează momente,
Ce ai vrea să le ștergi.
Mulți poate n-ar înțelege,
Ce-ai simțit tu, sufletul prin ce trece,
Un zbucium interior, ce arde mocnit,
Chiar dacă tu la suprafață
Vezi un chip, aparent fericit.
Și încă nu ai vazut nimic,
Dar mai bine tac, decât să explic,
Reconstruiesc prin liniște un zid,
Dacă nu mi-ai auzit tăcerea,
Nu mă vei auzi, nici atunci, când strig.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pădurea

unde-i pădurea din copilărie
când îi tăiam colnicul cu piciorul,
palatul meu cu bolți de stele,
de tine iar m-apucă dorul...

pădurea mea pletoasă, colț de rai,
în tine vedeam doar povești de vise,
of, doamne, ce frumoasă mai erai,
când mă primeai cu porțile deschise.

acum e toamnă, te-amăgește vremea,
a aurit tot cerul peste tine,
rămâi golașă, tristă și brumată
și nu te mai gândești deloc la mine.

eram copil și tu codru bătrân
când amâdoi priveam duioși la lună
și mă purtai ferice la-l tău sân,
fiindu-mi și tată, dar și mumă bună.

ca altădat'rămas-ai tu la fel
un făt-frumos cu pletele în vânt,
eu am îmbătrânit, măi codrule
și nu mai pot decât ca să te cânt.

poezie de (20 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Pădurea

unde-i pădurea din copilărie
când îi tăiam colnicul cu piciorul,
palatul meu cu bolți de stele,
de tine iar m-apucă dorul...

pădurea mea pletoasă, colț de rai,
în tine vedeam doar povești de vise,
of, doamne, ce frumoasă mai erai,
când mă primeai cu porțile deschise.

acum e toamnă, te-amăgește vremea,
a aurit tot cerul peste tine,
rămâi golașă, tristă și brumată
și nu te mai gândești deloc la mine.

eram copil și tu codru bătrân
când amâdoi priveam duioși la lună
și mă purtai ferice la-l tău sân,
fiindu-mi nu numai tată, dar și mumă.

ca altădată tu ai rămas la fel
un făt-frumos cu pletele în vânt,
eu am îmbătrânit, măi codrule,
și nu mai pot decât ca să te cânt.

poezie de (20 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri și vise,
porțile infinitului,
niciodată închise,
zboruri ale sufletului,
mereu rămase deschise.

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dorina Omota

Să uiți, te rog...

Să uiți, te rog, sărutul amintirilor,
Ce-ți plâng la geam fără să știi,
Ascunse de perdeaua amăgirilor
Unde-mi petrec eu clipele pustii...
Să uiți te rog petalele de dor,
Înmugurind pe buze râs de flori
Și ochii ce doreau povara viselor
Cu tine, pân' la revărsat de zori.
Să uiți te rog că încă te iubesc,
Atât de mult încât aș vrea să mor,
Căci doar în vise te mai întâlnesc
Și nu mai vreau durerea zorilor!
Să uiți te rog... tot ce ți-am scris,
Pe cerul gri cu slove-nsângerate,
Dar nu uita te rog că ți-am promis,
O zi în doi când vom uita de toate!

poezie de (30 martie 2016)
Adăugat de Dorina OmotaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook