Harta rătăcirii

Aş vrea să-ţi desenez acum
Harta rătăcirii mele.
În nord e un ocean 100% bio
Plin de pescari fără permis,
Ei prind mereu peştele cel mare
Chiar dacă este interzis.
La est lumina nu te arde,
Soarele meu e ştirb.
Zilele merg la coafor
Dacă nu plouă...
La sud deşertul te topeşte
Şi dacă vrea te şi îngheaţă.
Toţi papagalii spun: iubeşte!
Un beduin spune: învaţă!
La vest e drumul către vise,
Poate coşmaruri, uneori.
Noaptea nu crede în psihologi,
Cea mai bună perină eşti tu!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce o să-ţi spun nu e uşor de înţeles, e imposibil de admis, dar dacă ai vrea să-mi aasculţi povestea, dacă ai vrea să ai încredere în mine, atunci poate că vei sfârşi prin a mă crede şi asta e foarte important fiindcă eşti, fără să ştii, singura persoană din lume cu care pot împărţi acest secret.

Marc Levy în Şi dacă e adevărat...
Adăugat de mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inconştienţă, poate!

Oriunde eşti să ştii că nu-ţi e bine
chiar dacă ai impresia că-ţi e,
degeaba fugi fugind mereu de tine
şi vrei să fii doar ceea ce nu eşti

Acum iar plouă, ploaia vrea să-ţi spună
c-aşa va fi în toamna de argint,
singurătatea a-nceput să doară
iar cei din jur zâmbesc şi iar te mint

Poate ai vrea să te întorci în timpuri
acolo unde ai simţit că eşti,
păcatele prea multe sunt cu tine
şi nu-ţi dau voie să te mai iubeşti

Nu te găseşti în lumea asta oarbă,
cauţi fără să ştii ce vrei să cauţi,
o lacrimă din ochi ar vrea să-ţi cadă
şi nu o laşi să vadă clarităţi

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te iubeşte...

Dacă te iubeşte, însemni pentru el "acasă",
Dacă te iubeşte, ai asigurate flori proaspete în vaza de pe masă,
Dacă te iubeşte, îţi spune des că eşti frumoasă,
Dacă te iubeşte, se comportă ca un om cu clasă, de viţă aleasă.

Dacă te iubeşte, nu te pripeşte, ci are tact şi răbdare,
Dacă te iubeşte, aduce pe strada ta ale bucuriei raze de soare,
Dacă te iubeşte, devii în forţele proprii încrezătoare,
Dacă te iubeşte, aduce în viaţa ta a purităţii culoare.

Dacă te iubeşte, simţi intens al fidelităţii parfum,
Dacă te iubeşte, eşti fericită aici şi acum,
Dacă te iubeşte, te susţine vizibil pe al carierei drum,
Dacă te iubeşte, îmbracă de bună voie al mariajului costum.

Dacă te iubeşte, ale minciunilor gogoşi nu găteşte şi pretexte nu scormoneşte,
Dacă te iubeşte, mereu adevărul pe tavă îţi serveşte,
Dacă te iubeşte, cu îmbrăţişări lungi te încălzeşte,
Dacă te iubeşte, cu sărutări dulci te împodobeşte.

Dacă te iubeşte, ai strălucire paradisiacă în priviri,
Dacă te iubeşte, de surprizele sale plăcute, ca un copilaş în faţa pomului de Crăciun te miri,
Dacă te iubeşte, al armoniei aer îl respiri,
Dacă te iubeşte, rămâi o femeie sublimă ce pe oameni ca o stea de cinema îi inspiri.

Dacă te iubeşte, mai zâmbitoare decât ieri devii,
Dacă te iubeşte, îţi oferă ale înţelepciunii sclipitoare bogăţii,
Dacă te iubeşte, îţi este recunoscător în fiecare zi,
Dacă te iubeşte, visează la ai voştri minunaţi copii.

Dacă te iubeşte, smulge din inimă buruienile fricii şi presară petale de speranţă,
Dacă te iubeşte, emană în prezenţa ta vigoare şi eleganţă,
Dacă te iubeşte, dă cuvintelor tale mare importanţă,
Dacă te iubeşte, îţi transformă viaţa într-o vacanţă plină de romanţă...

poezie de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul meu curat către tine

Aş vrea să întelegi,
că dragostea ce ţi-o port
e cartea deschisă din ochii mei,
ce tu o poţi citi mereu
şi cu ochii închişi.
Aş vrea să ştii că doare,
atunci când mă îmbraci
cu vorbe reci din orice nimic.
Aş vrea să întelegi
că nici un jurământ
de-l meu nu poate fi încălcat
şi tot ce-i cuvânt, cuvânt rămâne.
Cuvintele mele prind viaţă
şi zboară către tine,
cu gândul meu curat,
care e floarea sufletului meu,
ce-n tine o sădesc.
Aş vrea să ştii că depind de tine,
că tot ce-i foc în tine, arde în mine,
că fiecare vorbă a ta
o soarbe cu sete inima mea,
iar dacă e greşită, sufăr
şi ochii mei sunt orbi,
fără privirea ta blândă,
că eu... da eu trăiesc prin existenţa ta,
că tu, prin tot ce eşti...
eşti raţiunea mea.

poezie de Eugenia Calancea (2 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti modest, se spune că n-ai făcut nicio ispravă. Dacă eşti strălucit, se spune că eşti orgolios. Dacă eşti pios, se spune că eşti ipocrit. Dacă eşti puternic, se spune că eşti despot. Dacă eşti tăcut, se spune că eşti ciudat. Dacă eşti blând, se spune că eşti linguşitor. Dacă eşti perseverent, se spune că eşti încăpăţânat. Există oare vreo calitate ce nu poate fi tendenţios interpretată?

proverbe sanscrite
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să vii în gândul meu

Mă gândesc acum la tine
şi vreau ca noi să ne simţim bine,
vreau să vii în gândul meu
să ne împăcăm mereu.
De multe ori mă priveşti
şi ţi se pare că spun poveşti,
iar dacă vezi din ochii mei o lacrimă,
să ştii că vreau să-ţi spun iartă-mă.
Vreau să-mi dai şi tu dragostea,
că eu îţi voi aduce cea mai frumoasă stea,
chiar de va fi greu sau uşor,
eu cu tine aş vrea să zbor.
Tu eşti perechea sufletului meu
şi am nevoie de tine mereu,
să ştii că viaţa e plină de suferinţă,
la cei ce au bună credinţă
şi aş vrea să trecem peste toate uşor,
să ne ia timpul cu el în zbor.

poezie de Eugenia Calancea (30 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arde neaua sus la vise

Arde neaua sus la vise
Peste fruntea-pom din zori
Şi prin crengile deschise
Vântul curge uneori.

Arde neaua sus la vise -
Poate altfel nici n-aş vrea
Să las porţile deschise,
Să mă pierd în casa ta.

Poate cerul va să tacă
Dacă uiţi nisip să fii;
Poate marea-ntreagă seacă
Pe la noi de nu mai vii.

Peste tine-aşterni uitarea,
Noi rămânem dezlegaţi...
Va ajunge încă sarea
Să mai crească exilaţi.

poezie de Mihaela Ionescu
Adăugat de Violeta Raica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alte emisfere

Oglinda mea e printre nori,
Cupidon nu mai are săgeţi,
Cafeaua braziliană s-a scumpit.
Napastele nu te cunosc,
Menta miroase la fel,
Inima nu vrea tratament.
Din pământ răsar speranţe,
Nimeni nu ştie limba lor
As vrea o cale către Lună,
Oceanele nu doresc plastic.
Buzele rotunde păcălesc
Iubiri pătrate, efemere,
Dacă îţi spun că te iubesc,
Tu o să fugi în alte emisfere!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antigravitatie

Cărămizile nu mai sunt deloc cool,
În locul lor respir beton.
Pământul cântă
Dar toţi ascultă
Altceva.
Zilele de iunie sunt inamici
Cu grindină, furtuni
Dar şi furnici
Ce păcat,
Doar tu nu eşti aici!
Cine eşti tu?
Aleasă întrebare...
Nu am o poză,
Nu am nici măcar o iluzie,
Dar te privesc în fiecare seară
Cu-o umbră de regret amară,
Cu degetul fără inel,
Fără speranţe, totul e la fel?
Hai, râzi acum cu mine!
Pe lună totul va fi
Antigravitaţie...
Dacă degetele mele simt paşii tăi,
Păstrează-ţi bricheta!
Eu nu vreau scântei...

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul...

Nimeni Viitorul nu-l cunoaşte
Şi, totuşi, Omul vise frumoase-si face...

Dacă Lui Dumnezeu vreun vis ii place
Zâmbind, din vis, poate, Viitor va face!

Vise frumoase in poezii aş vrea sa pun
Cu multă Iubire as vrea sa le scriu
Despre Fericire, Linişte şi Pace...

Dacă Lui Dumnezeu, ce
mi-as dori sa scriu
II va place...
Din visele mele, poate
Viitor plin de Fericire EL va face!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ori Dumnezeu vrea să elimine răul şi nu poate; sau poate, dar nu vrea; sau nu poate şi nu vrea. Dacă vrea dar nu poate, este neputincios. Dacă poate, dar nu vrea, este răuvoitor. Dar dacă Dumnezeu poate şi vrea să elimine răul, cum se face că există rău? Iar dacă nu poate şi nu vrea, de ce l-am numi "Dumnezeu"?

citat clasic din Epicur
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De m-aş uita

Vreau să te uit şi să mă uit
Aş vrea să dorm fără să ştiu
Aş vrea ca cerul plumburiu
Să-l spargă soarele topit

Aş vrea ca luna strălucind
Să se ascundă după nori
Să fie negrul până-n zori
Cu întunericul tăcând

Să dorm aş vrea şi să nu dorm
Să-mi fii în gând, să-mi fii în vis
Să nu-mi mai fii de nepermis
Să pot să-ţi spun ceva în somn

Să pot să-ţi spun ceva verbal
Să pot să-ţi dau un câmp de flori
Albastre, roşii, mii culori
Dar să nu-ţi par a fi banal

Vreau să te uit şi să mă uit
În noaptea mea să mă cufund
Să nu mai ştiu cât de profund
Îmi eşti în gândul chinuit

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aş vrea să-ţi spun ce nu se poate spune
Şi-aş vrea să-ţi dau ce nu se poate da.
Este o stare-a inimii anume
Ce-aş vrea s-o-mpărtăşesc cu dumneata.
Aş vrea să-ţi scriu cu mâna mea aceasta
Pe care a zidit-o Ziditorul
Cuvinte pentru veşnicia noastră
Pe care le-nţelege numai dorul.
Aş vrea să te ating cum te-ar atinge
Pe patul cel de moarte cineva
Când nu mai poţi nici spune şi nici plânge
Să simţi inima mea ca pe a ta...

poezie de Savatie Bastovoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antidot

Pietrele nu ştiu să plângă,
Oamenii nu au nevoi,
Mintea ta vrea doar să râdă,
Eu pot potcovi doi boi.
Sufletele reci se-ascund,
Lumea le aplaudă des,
Ştiu că tu nu vrei să râd,
Vrei doar calea spre succes.
Dacă focul nu te arde,
Dacă inima nu doare,
De ce nu te temi de moarte?
De ce nu cauţi izvoare?
Te găsesc pe cerul meu,
Încă nu ţi-am dat un nume,
Vreau să spulber tot ce-i greu
Şi apoi să fug în lume.
Paginile le ascund,
Emoţiile-s peste tot,
Spune-mi tu, chiar crezi ce spui?
Sau eşti doar un antidot?

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-aş spune

În zori, ţi-aş spune "bună dimineaţa"
Şi ţi-aş aduce roua de pe flori,
Prin iarba rece, aş căuta speranţa,
Pierdută-n crud, de mii de ori.

Nisipul din clepsidră, se strecoară
Şi-n liniştea ce doare, timpul trece,
Amplificat de orologiul ce-l măsoară
Şi de cadranul înnegrit, de plumbul rece

Când luna se înalţă-ncet pe cer,
Aş vrea să mă strâng lângă tine,
Dar eşti o vrajă, un mister,
Eşti astrul, care răsare şi apune.

Şi-aş vrea să-ţi spun "noapte bună",
Pe braţul tău s-adorm aş vrea,
Să mă-nveleşti cu razele de lună
Şi timpu-n loc, doar pantru noi să stea.

Zorii răsar, şi iar, şi iar
Oare azi-noapte, pe tine te-am visat?
Şi dacă da, a fost un vis hoinar,
Un vis, pe care, poate, l-am uitat.

poezie de Margareta Merluşcă (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de uşă

Te mai frămânţi, te mai gândeşti,
Că mult prea singură trăieşti
Şi-ţi cauţi undeva o pace
Dar nu eşti sigură că-ţi place

Vrei doar să fii cu cineva
Şi poate alegi ce nu ai vrea
Eu te ascult, ce pot să-ţi spun?
Chiar de aş ştii, la ce-ar fi bun?

Ştiu, viaţa este complicată,
Şi n-o trăim decât o dată
Dar mă gândesc că e păcat
Să n-o trăim cu-adevărat

Să renunţăm de tot la vise
Crezând că uşile-s închise?
Şi chiar dacă ar fi... ce dacă?
De ce s-o facem mai săracă?

Ţi s-a trântit vreuna-n faţă?
Propteşte degetele-n clanţă
Şi-o redeschide înc-o dată
E doar o uşă blestemată

Nu poţi să te opreşti acum
Să nu continui al tău drum
De treci de ea, vei reuşi,
Eu doar îţi spun ce deja ştii

Chiar de-am căzut, nu renunţăm,
Cum mai iubim, cum mai visăm?
E lungă viaţa, sunt ani mulţi,
Şi mă gândesc, tu mă asculţi?

poezie de Adi Conţu (14 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă mai eşti frumoasă!

- De când el a plecat şi singură-am rămas,
Am plâns atâta Adriana, că nu mai am nici glas.
Mi-e inima zdrobită şi azi, mă simt înfrântă;
Nu vezi că mintea asta, nu mă mai ascultă?

- Chiar dacă ziua trece şi soarele apune
Şi toate-acestea, tu nu le mai vezi,
Te rog, surioară, haide, nu mai spune,
Că în nimic, tu, astăzi nu mai crezi;

Ştiu, că nu te mai simţi, cea care ai fost,
Iar, drumul tău îţi pare pustiit.
Chiar dacă ai pierdut, pe cel ce te-a iubit,
Pe lumea asta, încă mai ai rost.

Se-ntâmplă... poate, fără să-ţi dai seama,
Să te-arunci plângând, în amăgire...
Te ştiu puternică, vreau să-nvingi teama,
Pentru că te cunosc. Îţi stă în fire!

- Aş vrea, dar fiecare sunet, e-un ţipăt de durere,
Ascuns atât de-adânc, în propria-mi tăcere...
-Hai, nu exagera, stai de vorbă cu tine
Şi, mai târziu, vei realiza că va fii bine.

Încă mai eşti frumoasă! Mai poţi să fii iubită;
Da, surioara mea, hai, nu te da bătută!
Te porţi ca o copilă, de ce să-ţi plîngi de milă?
Trezeşte-te la viaţă, râzi mereu şi cântă,
Viaţa-i frumoasă, dar... e foarte scurtă!

poezie de Georgeta Nedelcu din Cenuşa unui suflet! (19 ianuarie 2009)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mr. Potter: Dawson, aşteaptă. Povesteşte-mi desre ea. Povesteşte-mi despre fiica mea.
Dawson: Ce vreţi să ştiţi?
Mr. Potter: Orice, totul.
Dawson: E minunată. E inteligentă, e frumoasă, e amuzantă, e fricoasă ca o pisică bătrână. Dacă te apropii de ea pe furiş, se sperie foarte tare. E sinceră. Spune mereu ce gândeşte. Poţi fi sigur mereu că îţi spune adevărul chiar dacă adevărul doare uneori. E încăpăţânată. Ne certăm des. Poate fi atât de descurajatoare uneori. Dar este o foarte, foarte bună prietenă. O cunsoc foarte bine. Are încredere în mine. Iar eu sunt un visător, aşa că e bine să am pe cineva ca ea în viaţa mea. Dacă pleacă, nu ştiu ce mă fac. E prietena mea cea mai bună. E mai mult de atât. E totul.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bob şi Strop

Copile, cu picioarele-n pârâu,
Sufletul e aproape ca pârâul
Pe malul căruia un lan de grâu
A învăţat să îşi reverse grâul.

Învaţă dar şi tu din vorba mea:
C-acest pârâu plăpând la fel ca tine
Nu se opreşte decât unde vrea,
Indiferent de unde şi cum vine.

Învaţă de la apă, dragul meu
Să nu te înspăimânte depărtarea;
Un strop de crezi că eşti, chiar Dumnezeu
Te va purta de mână către marea

Cea nesfârşită ca un lan de grâu,
Chiar dacă eşti acum cât un pârâu.

poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevoia de tine...

De viaţă mă tem. Dară şi de tine!
Când tu mi-ai pătruns în suflet acum.
De este prea rău sau dacă e bine
Eu chiar voi afla de la tine oricum.
Mi-e frică să stau în singurătate
C-atuncea mă bântui şi m-ai îndârjit.
Iubirea să aibă o cursivitate!
În tot ce atuncea, demult m-a vrăjit.

Nevoia de tine o simt permanentă
Iar viaţa mea este acum însetată.
De tine, că nu-mi eşti chiar indiferentă!
Şi nu eşti nicicum de unii lăsată.

N-aş vrea să-nceteze iubirea-ntr-o zi
(că asta ar fi o altă vendetă!).
În care cu toţi ne-om împotmoli
Şi-atuncea nicunul n-ajunge vedetă!

Mi-e teamă că ziua de mâine apune
Şi noi nu vom şti iară unul de altul.
Priveşte cum seara venită răpune!
Un vis ce ne zboară acum spre înaltul!

Nu pot ca să cred că există durere
În sufletul tău chinuit de tăceri.
Îţi freamătă trupul, voinţa şi vrere
De neîmplinire şi nemângâieri.

Nevoia de tine îmi seacă chiar viaţă
(te văd cum din vise dispari uneori!).
Aş vrea să ridici cortina de ceaţă
Ca noi să vedem a lumii tumori!

Eu nu m-aş vedea fără tine acum
(când ai devenit chiar independentă!).
În viaţă vom face o lege şi-un drum
Dar nu ca acuma, prin corespondenţă!

De viaţă mă tem şi-acuma de tine!
Când tu mi-ai pătruns în suflet acum.
De este prea rău sau dacă e bine
Eu chiar voi afla de la tine oricum.

Nevoia de tine chiar e permanentă
Iar viaţa mea este acum însetată.
De tine, că nu-mi eşti chiar indiferentă!
Şi nu eşti nicicum de unii lăsată.

poezie de Florin Cezar Călin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!