
Flori de mătase
Te strâng în brațe
Prin porii pielii tale am respirat
O noapte-ntreagă ți-am cântat prin pori
În primăvara aceasta mă vei iubi în apa dătătoare de viață
Viața mea e plină de frumos
Ating fiecare particică a corpului tău...
Sunt tot mai departe de mine....
Îmi deschid mintea prin spionarea stelelor
Scriem o poezie... de natură neo-modernistă
Așadar să ne deschidem ochii și să visăm
Să respirăm fără cuvinte... Să visăm în zi,
Presărând flori de mătase peste trupurile noastre.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Flori de mătase
Te strâng în brațe
Prin porii pielii tale am respirat
O noapte-ntreagă ți-am cântat prin pori
În primăvara aceasta mă vei iubi în apa dătătoare de viață
Viața mea e plină de frumos
Ating fiecare părticică a corpului tău...
Sunt tot mai departe de mine....
Îmi deschid mintea prin spionarea stelelor
Scriem o poezie... de natură neo-modernistă
Așadar să ne deschidem ochii și să visăm
Să respirăm fără cuvinte...
Să visăm în fiecare zi,
Presărând flori de mătase peste trupurile noastre.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie
Poezie dulce, poezie blândă
Ochii mi se-nchină
Și mă pierd prin mugurii de catifea
Se scrie-n pajiști și se pretinde atingerea
Mă las curtată prin aburii zăpezii
Și strig prin geamul casei să rămâi
Rămâi cu dor în suflet.
Eu voi pleca să-mi cânt destinul
Și voi respira prin porii iluminați.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt un fulg, sunt chiar lumina
Deși tu ai plecat in negura pustie,
Eu am cuprins lumina sufletului tău
Și am descifrat taina împletirii artelor
Nu caut sa respir prin porii pielii tale
Ci voi atinge sufletul in dansul fără ritm,
Ma simt ca un voal in senzații multicolore
Ce va cuprinde timpul și mintea uneori.
Să ne atingem ochii prin calde îmbrățișări
In care timpul nu e limitat de tine, nici de zei
De astăzi voi fi regina propriei vieți,
Voi lumina precum un felinar in noapte
Și voi cuprinde nemărginirea in lumea fără sens.
Prin somn voi cuceri țărmul, fără limite
Fără reguli și desprinse zări.
De astăzi îngerii nu se vor ascunde...
Vor domina lumina și vor atinge zarea...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să visăm că suntem singuri
Valsul să ne-nalțe-n nouri,
să ne facă să plutim,
eu să mi te strâng în brațe,
unde suntem, că nu știm.
Să visăm că suntem singuri,
pe-o planetă-ndepărtată,
tu să-mi dai inima mie,
eu să-ți dau,
viața mea toată,
și tot restul vieții mele,
cu tine să mi-l petrec,
cât pe lume, vom mai fi
și prin viață am să trec.
poezie de Eugenia Calancea (24 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie despre iubire
Niagara curge lin
Replicile tale dure
Devin norii grei de-mi spun
Că sunt o stea neînțeleasă.
Apoi ne vor umbri cu întunericul din ei
Suntem tot mai singuri, tot mai departe
De lumină, de întuneric.
Suntem deschiși lunii frumoasă
Suntem tot mai aproape de casa aparte
Aprinderi prin care eu lupt să deschid...
Scântei de lumină, scântei din mintea fără inhibiții
Lumini ce se joacă cu stelele și aduc fericirea
Învață să te ridici, ori de câte ori ai ocazia
Ca niște vulcani noroioși ne pierdem în cuvinte.
Ei dureros ne vor arunca în lut...
Lumina este a ta... da pricepi tu oare că eu sunt ființa,
De care tu te-ai îndrăgostit iremediabil?
Aceleași valuri nu se vor lovi de un alt țărm...
Trecutul este proiectarea în alte timpuri
În alte frumoase adieri...
Prin care se leagă de o odaie.
Plină de unde de sclipici și iubire.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zburăm... spre lumi imaginare
E vremea să te trezești, iubitule,
Soarele va răsări azi mai frumos
Și toate veșniciile se vor etala minuțios
Nu există cercuri desprinse din destăinuiri
Suntem aproape de fiecare umbră din viață,
Pe care o putem acumula afectiv,
Nu cred că mai contează cine se va plimba prin fața-ți
Zboară odată cu mine prin norii depărtați
Nu te întrista căci viața se prelungește
Peste ale noastre timpuri se văd voaluri
Și vom cunoaște margini nebănuite ale unui suflet
Care va uimi prin limitarea sa în aceste lumi.
Nu voi cunoaște lumi nebănuite
Și nici nu voi adormi la marginea de drum,
Fără a mă bucura de un soare preacurat.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea
Inima-mi galopează la infinit...
Alerg eu, aleargă și ea...
E tot mai aproape de a ta...
Trupurile se sculptează-n lumină
Întunericul are valoarea lui în doi
Lumina e iubirea...
Fără de care iubirea s-ar desena în culori viu-colorate
Plec odată cu Steaua Magică
Nu caut culorile, ci curcubeul adormit de primele săruturi
Eu stau atât de aproape că am să închid ochii
Și toate stelele-mi vor fi lumina din privire
Orele fixe devin un obicei al iubirii nescrise
Mesajele devin necuvinte..
Ochii ne-nșeală ori de care ori visăm...
Suntem aproape, dar atât de departe...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp
ne-am făcut din trupuri case în care să ne ascundem
ne-am făcut din suflete izvoare de smoală
ne-am încheiat cămășile cu flori în dreptul inimilor
am respirat
am respirat
am respirat
în timpul acesta alți oameni mor
ne-am făcut din ciment casele
și acum stăm în ele ca în niște corturi de gheață
respirăm frica precum un aer murdar
când vom fi arși și împrăștiați în ocean
acolo nimeni nu ne va mai cauta
timpul va dispărea
dar vom continua
sa respirăm
sa respirăm
fluturi albi vor zbura deasupra apei cu aripile lor transparente
prin ele o să ne mai atingem degetele
prin ele ca prin niște geamuri de sticlă o să știm că mai suntem aproape.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea din ocean
La noapte voi face dragoste cu poezia ta, ca în fiecare noapte
Căci sunt doar o floare aruncată în ocean,
Fără întrebare.
Și mă întreb oare cât voi putea să mai respir atâta iubire,
Prin porii mei de catifea?
Iubește mă așa cum poți ca într-o vară sau primăvară
Și nu mă lăsa să mor căci fără tine sunt
Doar ea femeia fatală
Iubește-mă în fiecare zi cu un cuvânt.
Universul mi se deschide sau o poezie mă alintă
Iubește-mă cum numai tu o șiti a face
Iubește-mă pentru o eternitate
Eu, acea floaea ce miroase a iasomie.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Visăm că alergăm
Visăm că alergăm cu flăcări
Întinse pe flori cu petale
Colorate cu cenușa
Păsărilor călătoare.
Visăm c-ajungem în câmpia
Încercuită cu lumină
În care sufletul renaște
Într-o aripă de albină.
Visăm că fuga ni-i calvarul
Căzută-n calea nemuririi,
Dar amândoi punem în rame
Cuvinte stinse în iubire.
Visăm că suntem o poveste
Și alergăm, și ne iubim,
Și steaua ta pe cer aleargă
Așa încât nu ne-ntâlnim!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina stelelor
Ating lumina, ating stelele și luna
Ating viața și mă voi adânci în suferința unui vultur
Zbor spre alte stații de lumină
Cu gândul meu mă risipesc și mor
Mor în fiecare zi și renăsc crezând că m-am născut întâia oară
Greșesc și visez ca un om în deplinătatea mulțumirii sufletești
Am doar un an sau poate doi să sper că ninge
Și la noi în suflet cu iubire.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem fluturi închiși în propriul cocon
Suntem fluturi închiși în propriul cocon,
Respirăm prin lacrimă dar și visăm.
Simțim o adiere de abandon,
Gândim că suntem atinși de un blăstăm.
Continuăm totuși să respirăm circon,
Cu privirea, cerul nostru desenăm.
Suntem fluturi închiși în propriul cocon,
Respirăm prin lacrimă dar și visăm.
Lin ne retragem în al nostru amvon,
Delicatețea în suflet imprimăm.
Lumina devine al nostru blazon,
Aripi de umanitate înălțăm...
Suntem fluturi închiși în propriul cocon.
rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Capriciu
În fiecare seară
Strâng de prin vecini
Toate scaunele disponibile
Și le citese versuri.
Scaunele sunt foarte receptive
La poezie,
Dacă știi cum să le așezi.
De aceea
Eu mă emoționez,
Și timp de câteva ore
Le povestesc
Ce frumos a murit sufletul meu
Peste zi.
Întâlnirile noastre
Sunt de obicei sobre,
Fără entuziasme
De prisos.
În orice caz,
Înseamnă că fiecare
Ne-am facut datoria,
Și putem merge
Mai departe.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem dedicat fericirii și vindecării
Iubirea ne-a înălțat inima
Ca un balsam al ei s-a manifestat
Nu a pătruns fără a vindeca răni,
Traume emoționale sau regrete
Acum că ne-am vindecat,
Suntem mai atenți cu visele noastre,
Nu uităm să sperăm, să visăm și să atingem lumina
Ori de câte ori vom pătrunde în Abis
Visul nostru va deveni o realitate imediată
Un ki benefic, un pachet al liniștii și frumuseții interioare.
Să ne deschidem inimile, dar să nu ne pierdem valoarea,
Puterea creatoare, manifestarea ei...
Dă-mi mâna, pentru a găsi lumina!
Dă-mi o floare, pentru a vedea natura,
Nu te lăsa atins de nedreptate,
Eu încă mai pot ierta, iubi, mulțumi, binecuvânta.
Iar tu ești la fel de special ca mine...
Deschide inima și vindecarea ta este alături!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacăra divină
Îngerii-mi vorbesc în noapte
Suntem departe de noi și strălucim
Lumina se oprește să mă vadă
Suntem pe pajiști atinse de lumina mea
Suntem aici să atingem cu mâna o flacăra divină
Și apoi să respirăm prin culoarea gri a sensului vieții
Îngerii văd armata și câștigă un marș fără sens
O defilare, o zare, o metaforă aprinsă
Te voi căută cu zorile
Și voi aduce un alt festin
Te voi ascunde în alt luminiș
Și voi zbura cu fiecare parte din mine.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara și frumusețea literelor metalice
Vine vara și vom transpira frumos
Când gândul ne respiră prin porii fericirii în trei.
Cu pixul tău metalic voi rescrie o poezie cu greutatea metaforei din litere albastre
Te vreau în inimă deschis și nu de fier.
Ascuns printre mistere
Nu-mi cere să tac... Tăcerea e mormântul unui singur om... Nu-mi cere să mă pierd
Prin aripile încălzire de dragoste și mângâieri
Un suflet delicat și o balerină printre stele vor dansa
Tu, eu și... pana mea.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniște de neatins
Cruce de marmură, loc fără scut
Scut fără vreo nouă atingere,
Lacrimi prelinse pe obrazul nins
Prin care se leagă de tine iubirea mea pură.
Mi-am propus să fiu un nor,
Să-l leg de frumusețea lor (copiilor)
Să călătoresc fără cuvinte
Și să-l las să răspândească iubirea.
Peste tot globul, peste tot neamul
Atât de frumos va zâmbi fericirea.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie după cenaclu
Aceleași maluri se lovesc
Aceleași trăiri dincolo de frumusețea unei noi adieri
De fiecare dată când mă vei întâlni.. tu vei adormi
Și vei zâmbi la fel de frumos ca-n anii fără voce...
De ce nu vrei să mă-nchizi în sufletul tău?
De ce te mulțumești să-mi vorbești prin alții
Am obosit să fiu mințită și mai ales să fiu o adiere,
O risipire de energie pozitivă peste suflete singure,
În căutarea sensului vieții.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpurile de azi
Vremelnice timpuri și ani îndepărtați
Acum ne sunt furați și puși pe ață,
Strigăm că suntem puternici și vom reuși,
Dar ne mințim cu fiecare șoaptă când viața ni-i furată,
Mințim și ne-amăgim adesea,
Fără să vrem suntem haini
Și apoi strigăm la cel din fața noastră,
El este vinovat de ce ni se întâmplă?
Dar nu facem decât să aprofundăm acele traumatice amintiri
Din copilărie sau adolescența noastră
Acum doar un strop de iubire ne-mbie
Și ne aduce calm în casă.
Visăm și credem în iubire, dar stresul lasă loc nebuniei
Manifestării acide a inimii noastre.
Ți-am oferit totul și tu n-ai apreciat
Mă voi închide ca o floare și voi zâmbi din fereastră,
Sunt tot mai singură în casă,
Sunt tot mai singură în doi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpurile de azi
Vremelnice timpuri și ani îndepărtați
Acum ne sunt furați și puși pe ață
Strigăm că suntem puternici și vom reuși
Dar ne mințim cu fiecare șoaptă, căci viața ni-i furată
Mințim și ne-amăgim adesea
Fără să vrem suntem haini
Și apoi strigăm la cel din fața noastră
El este vinovat de ce ni se întâmplă?
Dar nu facem decât să aprofundăm acele traumatice amintiri Din copilărie sau adolescența noastră
Acum doar un strop de iubire ne-mbie
Și ne aduce calm în casă.
Visăm și credem în iubire, dar stresul lasă loc nebuniei Manifestării acide a inimii noastre.
Ți-am oferit totul și tu n-ai apreciat
Mă voi închide ca o floare și voi zâmbi din fereastră,
Sunt tot mai singură în casă
Sunt tot mai singură în doi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!