Poezie după cenaclu
Aceleași maluri se lovesc
Aceleași trăiri dincolo de frumusețea unei noi adieri
De fiecare dată când mă vei întâlni.. tu vei adormi
Și vei zâmbi la fel de frumos ca-n anii fără voce...
De ce nu vrei să mă-nchizi în sufletul tău?
De ce te mulțumești să-mi vorbești prin alții
Am obosit să fiu mințită și mai ales să fiu o adiere,
O risipire de energie pozitivă peste suflete singure,
În căutarea sensului vieții.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ileana Nana Filip. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.