Aripi de plumb

Şi stă...
Şi aşteaptă să mai răsară
O dată soarele.
Aripile de plumb
Îi sunt ca o povară,
O pedeapsă a nesupunerii.
Cu paşi mici şi rari
Bântuie prin cimitirul pustiu.
Se opreşte lângă cripta
de piatră
Şi o mângâie cu mâna vineţie.
Unghiile lungi o zgârie
cu toată furia,
Iar strălucirea stranie
A ochilor se pierde în zori.
Demonul dispare
Şi nu lasă în urmă
Decât aripile grele de plumb.

poezie din Elisa-Mihaela Iordache
Adăugat de Marina Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plumb

Dormeau adânc sicriele de plumb,
Şi flori de plumb şi funerar vestmânt -
Stam singur în cavou... şi era vânt...
Şi scârţâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, şi-am început să-l strig -
Stam singur lângă mort... şi era frig...
Şi-i atârnau aripile de plumb.

poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec bacovian

amurgul cade violet din bolţi
iar mâna toamnei, parcă descărnată,
stă sprijinită-n parul unei porţi:
"mai naşte-te, Bacovia, o dată! "

calcâiul crapă-n mersu-i ca de plumb.
asfaltul nopţii-l trage-un car pe roată.
în lac se pierde luna, ca un bumb:
" mai naşte-te, Bacovia, o dată! "

doar umbra pietrei lângă albe flori
adăposteşte-o ultimă agată.
coboară cerul pe pământ în zori:
"mai naşte-te, Bacovia, o dată! "

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plumb, de Victor Ponta

Dormeau adânc beţivii prin porumb
Când m-am dat jos din ceruri pe pământ
După alegeri, fraier şi înfrânt
Tot blestemând destinul meu scălâmb

Se întorsese doar Rovana Plumb
Stam singuri în guvern... şi era frig...
Oprise Dragnea gazele,-l oblig
Să nu mai fure,-i ca un jug de plumb

Pentru un hoţ ca el, ce jură strâmb
Uneperiştii sunt ceea ce sunt
Toţi nişte iude, mâine mă şi vând
Lui Klaus, pe-o postaţă cu porumb.

parodie de Mihail Soare, după George Bacovia (decembrie 2014)
Adăugat de Dora Merean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele scăpăta spre asfinţit şi umbra falezei se întindea din ce în ce mai întunecată asupra apei care licărea ştearsă ca o foaie de plumb. Locul era pustiu şi nu se vedea nici o urmă de viaţă afară doar de pescăruşii care se învârteau ţipând pe deasupra.

Arthur Conan Doyle în Bijuterii poliţiste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furie şi cădere

Întotdeauna vinovat de inerţie
timpul mă lasă în urmă păgubaş,
să mă recunosc în anotimpul iernii
măsurând nopţile lungi şi geroase
cu sentimente calde de femeie
repusă în dreptul iubirii pătimaşe.

Tu mă consolezi cu surâsul candid,
eu încerc să-ţi ofer aripile inimii
care înmuguresc a primăvară
învelindu-te în bucurie intimă,
lubrică,
cu furia simţurilor nestăvilite
care-şi presimt apropiata cădere
şi păşesc spre ea fără oprire
ca mielul chemat de mamă.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldatul s-a topit de n-a mai rămas nimic din el decât un cocoloş de plumb şi, când a doua zi dimineaţa servitoarea a scos cenuşa din sobă, n-a mai găsit din el decât o inimioară de plumb; din dansatoarea cea drăgălaşă nu mai rămăsese decât steaua de pe broboadă, dar steaua era acuma arsă şi neagră ca tăciunele.

finalul de la Soldăţelul de plumb de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

soarele refuza să mângâie
acel castel sumbru
iar la o masă de plumb
se afla o piuă de alamă
unde se pisa o inimă îndrăgostită

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Menestrel trist

Se sparg corbii-n haina mea de plumb,
cu nori de plumb şi fum şi sare.
Magnetizate, abia curg razele solare
peste carnea putrezită de plumb.

Pattern bacovian,
geam de staniol.
Plouă în cuptor
grame de formol
şi metan.

Anestezie peste Sistemul Solar
ce-şi lasă plăgile pe Terra
şi fălcile pe schela
minţii creierului uman.

Sar cristale în gât de pelican
cu cerul gurii înnorat,
cu cerul gurii însetat
de constelaţia marelui arcan.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sânge, plumb, toamnă

Încet prin ploaia tristă
Un piept curbat de tuse
Cu sânge în batistă
Pe după colţ se duce,
Încet prin ploaia tristă.

Tot plumbul ud al ceţii
Pe urmă-i se abate,
Prin gangurile pieţii
Şi-n frunzele uscate,
Tot plumbul ud al ceţii.

E sânge, plumb şi toamnă.
Cu negru braţ de pace
O cracă tot mă-ndeamnă
Lugubră şi tenace.
E sânge, plumb şi toamnă.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plumb

Cositoream tingiri, vindeam porumb
Prea puţin fiert, cu sare, mai demult
Am fost şi şut în Rahova, exult
Acuma când sunt şmecher, mă dezbumb

Doar de cămăşi Armani, dar simt plumb
Când mă-ntâlnesc cu Ponta la partid
Un maimuţoi, l-aş arde cu acid
Ca şi pe Sebi Ghiţă, alt tălâmb

De Şova nu mă leg, e un hadâmb
Să-i dau un cap în gură, mă complic
E şi el dat afară, nu abdic
Şi-mi fac alt PSD mai greu, de plumb.

parodie de Mihail Soare, după George Bacovia (decembrie 2014)
Adăugat de Dora Merean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icar

Dacă acel soare
nu te-a topit,
până acum,
este pentru că
Dumnezeu
m-a turnat,
plumb
în aripile tale.
Dar tu continui să zbori
spre văpaie
şi... cât să reziste
şi plumbul ăsta,
că doară nu-i
visare, ci
om?

poezie de Andrei Gădălean (19 septembrie 2023)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc nebun

Se-ntâmplă ca în memorie
să capeţi aură stranie,
trup de plumb încătuşat.
Semnele zilei le adun
cu migală
lângă melcul încifrat.

Veşmânt străin,
odisee a tristeţii
Sufletul acesta
a îmbătrânit timpuriu
lângă fluviul mereu răzvrătit.

Zilnic, eliberându-ne
dintr-o taină adâncă
ne absoarbe-n alunecare
jocul nebun
al refuzului.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din urmă

Poezie, poezie...
Galben, plumb, violet...
Si strada goală...
Ori asteptări târzii,
Si parcuri înghetate...
Poet, si solitar...
Glaben, plumb, violet.
Odaia goală...
Si nopti târzii...
Îndoiliat parfum
Si secular...
Pe vesnicie....

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O singură dată

Pescăruşi pierduţi în zarea albastră,
Trec anii pe lângă noi într-un vârtej.
O furtună pierdută în largul mării,
Clipe frumoase, uneori triste ce ne ţin întotdeauna treji.
Val aruncat în sufletul mereu dezlănţuit,
E omul purtat pe aripile vieţii.
Ne trezim într-o zi bătrâni, uitaţi de vreme,
Pierduţi în vâltoarea mereu vie a dimineţii.
Alergăm după himere, ne amestecăm cu viaţa,
Dar într-o zi privim în urmă la noi.
Ne e bine, suntem împăcaţi sau dezamăgiţi?
Am vrea să mai trăim odată, să dăm timpul înapoi?
Mâna în mână, viaţa pulsează linişte în oamenii frumoşi,
Bogăţia sufletească se pierde odată cu beţia bogăţiei lumeşti.
Înţelepciunea se câştigă cu trecerea vremii,
Nu uita om frumos că... o singură dată trăieşti!

poezie de Liliana Andrei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt natura

Se-mprăştie încet norii
Intr-o vale iese un izvor
Apar colţii roşii la bujori
Ciclul vieţii este izbitor

Se întorc acum cocorii
Natura se trezeşte
Respir prin toţi porii
Zvon se răspândeşte

Oameni sădesc un pom
Parcurile pline cu flori
Glasuri vesele de om
Pare-a mă trezi în zori

Dintr-o iarnă amorţită
A ieşit pe nesimţite
Lângă gardul la portiţă
Mici lăstare din seminţe

Printre iarba îngheţată
Bucurându-se de soare
Buburuza cea vărgată
Cu aripile întinse ea apare

Îmi vorbeste de primăvară
Din pământ furnici roiesc
Cărând mereu o povară
Simt natura o trăiesc

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul încearcă să reţină câte ceva din lumină; explorează lumea în adâncul ei, minutarele invizibile ale timpului, oceanul unde valurile se mistuie unele pe altele în cearcănele pământului. Câteodată îşi opreşte visul din zbor şi coboară cu aripile neputincioase, adâncindu-şi unghiile în cruzimea efemerului...

Camelia Opriţa în Cicluri de viaţă (27 noiembrie 2017)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate rujurile conţin plumb. Ca regulă generală, pot să garantez că dacă are o culoare intensă pentru a dura mai mult, va avea şi cel mai mare nivel de plumb.

citat din Pat Thomas
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi ai alungat un inger

frig.... noapte de noiembrie
plouă şi stele nu se mai văd.
ai deschis larg uşa casei tale
şi m-ai aruncat în stradă.
nu am decât aripile pe care să le trag peste mine
nu mai pot zbura...
am aripile ude şi îngheţate.
azi m-ai alungat fără să spui nimic,
ai deschis uşa larg,
apoi ai încuiat-o repede
ca nu cumva să mă mai întorc.

mâine am să plec, departe de tine
şi nu mă va mai goni nimeni.
mâine te voi uita cuminte.

.... am aripile ude şi îngheţate,
merg desculţă pe strada pustie...
doar vântul, ploaia se mai aud şi
un câine mă priveşte tremurând.
îl primesc lângă mine,
îl acopăr cu aripile... a adormit.
privesc spre cer... nici o stea.

azi ai alungat un înger...

poezie de Daniela Voicu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Bacovia, după ce a citit în cenaclu poezia Plumb

Poete scump, pe frunte
Porţi frunzele de laur,
Căci singur, până astăzi,
Din plumb făcut-ai aur.

epigramă de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gri

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
"I-auzi corbii!" - mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!