În dimineţi de vis

În dimineţi de vis, sentimentale,
Fără de farduri... fără de rimel,
Ascunsă-ntre mătăsuri şi petale
Te va trezi cântând... un cocoşel.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul: Începem imediat! Te rog să te machiezi!
Femeia: Da, stăpâne! Îmi voi pudra durerea! Pustiul sufletului îl voi acoperi cu farduri... Viaţa unei femei este o permanentă scenografie. Lacrimi şi rimel. Rimel şi lacrimi.

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu fără tine...

O carte fără file,
Călimară fără toc,
O gură fără vorbe,
O torţă fără foc;

O noapte fără stele,
Dimineaţă fără soare,
O luntre fără vâsle,
Tablou fără culoare;

Moară fără apă,
Corabie fără vânt,
Arcuş fără vioară,
Mierlă fără cânt;

Un tren fără şine,
Copac fără ramuri
Un câmp fără coline
Şi mare fără valuri.

Un cuib fără păsări
Drumeţ fără cale
Un vultur fără zări
Un crin fără petale.

poezie de Sergiu Mănuş (iulie 2002)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunsă-ntre perdele

Şi vine vremea ploilor încinse

Cu fulgere albastre şi scântei,
Turnând în vise pasiuni atinse
De veşnicii şi nostalgii ajunse
In secundarul... ultimei idei.

Izbesc fereastra picături rebele,
Nerăbdătoare-a se iubi... nebun,
Arzând pe rugul tristelor nuiele
Trupul trecut... prin magice inele
Şi foşnitoare ramuri... de alun.

Ascunsă-ntre perdele e dorinţa,
Alunecând pe coapse şi pe sâni,
Reînflorind iertarea... şi credinţa
Ispitelor ce plâng... cu uşurinţa
Speranţelor ucise... de păgâni.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunsă-ntre perdele

Şi vine vremea ploilor încinse
De fulgere albastre şi scântei,
Turnând în vise, pasiuni atinse
De veşnicii şi sărutări pretinse
Când bate orologiul înspre trei.

Izbesc în geam cristalele rebele
Nerăbdătoare-a se iubi... nebun,
Arzând pe rugul tristelor nuiele
Trupul trecut... prin magice inele
Şi foşnitoarea frunză... de alun.

Ascunsă-ntre perdele e dorinţa
Alunecând pe coapse şi pe sâni,
Reînflorind iertarea şi credinţa
Ispitelor ce plâng... cu uşurinţa
Speranţelor ucise... de păgâni.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în dimineţi de rouă

În dimineţi de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte
Şi mii de doruri mă încearcă,
Dinspre tăceri, înspre cuvinte.

Vrea timpul, iar să se întoarcă
Şi visele... mi-le tot minte
În dimineţi de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte.

Destinul, cu poveri se-ncarcă
Vâslind mereu spre înainte
Cu-a dragostei eternă barcă,
Când vin luceferi să te-alinte

În dimineţi de rouă... parcă.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel avid de indecenţă

Şi tot revin spre tine... indecenţă,
În dimineţi prea pline de păcate
Când visul pare o incandescenţă
Topind iubiri... adeseori trucate.

M-ai amăgit cu tainica-ţi licenţă
Ce dă savoare... buzelor uscate
Şi tot revin spre tine... indecenţă
În dimineţi prea pline de păcate.

Arunc apoi c-un pic de inocenţă
Înspre abisuri veşnic neumblate
Jucând destinul.... fără reticenţă,
Pe-a timpului pierdută... libertate

Şi tot revin spre tine... indecenţă

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitate

Languroasă şi felină,
Plină de lipici şi har,
Sorbi eterica lumină
Fără a clipi... măcar.

Te lansezi în piruete
Indigo... ca un păcat
Ce dă foc la epitete
Cu nuanţe de sabat.

Arzi ispite... şi orgolii
Într-o candelă opacă
Şi-n mătăsuri iluzorii
Care au uitat, să tacă.

Dai atingerii culoare
Şi luciri ce tot îmbie
A sufla... în lumânare
Când o fi, a fi, să fie.

Apoi strigi, a fericire
Şi zâmbeşti, naivitate,
O mireasă şi un mire
Nu au vise, cenzurate.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitate

Languroasă şi felină,
Plină de lipici şi har,
Sorbi eterica lumină
Fără a clipi... măcar.

Te lansezi în piruete
Indigo... ca un păcat
Ce dă foc, la epitete
Cu nuanţe de sabat.

Arzi ispite... şi orgolii
Într-o candelă opacă
Şi-n mătăsuri iluzorii
Care au uitat, să tacă.

Dai atingerii culoare
Şi luciri, ce tot îmbie
A sufla... în lumânare
Când o fi, a fi, să fie.

Apoi strigi, a fericire
Şi zâmbeşti, naivitate,
O mireasă şi un mire
Nu au vise, cenzurate.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sunt poeţii

Poeţii sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale şi culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.

În ei găsiţi... o lume neştiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens şi fără de motiv.

Poeţii sunt cristale şi rubine,
Zile şi nopţi de vise... netrăite,
Luceferii... şi stelele carmine
Împinse pătimaş înspre ispite.

Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Şi acuză infinitul... de sperjur.

Poeţii buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sunt poeţii

Poeţii sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale şi culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.

În ei găsiţi... o lume neştiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens şi fără de motiv.

Poeţii sunt cristale şi rubine,
Zile şi nopţi de vise... netrăite,
Luceferii... şi stelele carmine
Împinse pătimaş înspre ispite.

Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Şi-acuză infinitul... de sperjur.

Poeţii buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sunt poeţii

Poeţii sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale şi culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.

În ei găsiţi... o lume neştiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens şi fără de motiv.

Poeţii sunt cristale şi rubine,
Zile şi nopţi de vise... netrăite,
Luceferii... şi stelele carmine
Împinse pătimaş înspre ispite.

Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Şi -acuză infinitul... de sperjur.

Poeţii buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miroase-a dimineţi şi a iubire

Miroase-a dimineţi şi a cuvinte,
Mai ninge încă-n vise cu tăceri
Şi coborându-te din cele sfinte,
Amestec blând plăcerile de ieri.

Şi te întind la margini de răcoare,
Când plânge curcubeul în ninsori
Privirea înălţându-şi-o spre soare
Ca pe o rugă-n revărsat de zori.

Miroase-a dimineţi şi a iubire,
Mai viscoleşte uneori un gând,
Cu spaime, întrebări şi fericire,
Prin trupurile noastre renăscând.

Şi ne cuprind îmbrăţişări nebune,
Un zbor uitat de fluturii fierbinţi
Pe buzele ce ard ca un cărbune,
Atâtea şoapte, patimi şi dorinţi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără

Fără Dumnezeu şi soare nu ai exista.

Fără apă nu ai exista.

Fără păduri nu ai exista.

Fără albine nu ai exista.

Fără hrană nu ai exista.

Fără animale nu ai exista.

Fără flori nu ai exista.

Fără culori nu ai exista.

Fără muzică nu ai exista.

Fără sunet nu ai exista.

Fără lumină nu ai exista.

Fără propriul corp nu ai exista.

Fără spiritualitate nu ai exista.

Fără forme de relief nu ai exista.

Fără plâns şi râs nu ai exista.

Fără natură nu ai exista.

Fără sentiment nu ai exista.

Fără foc nu ai exista.

Fără aer nu ai exista.

Fără univers nu ai exista.

Fără armonie nu ai exista.

Fără întelepciune nu ai exista.

Fără simţuri nu ai exista.

Fără smerenie nu ai exista.

Fără geometrie nu ai exista.

Fără suflet nu ai exista.

Fără pământ nu ai exista.

Fără gând nu ai exista.

Fără iarbă nu ai exista.

poezie de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Fără...
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja tainelor hinduse

În noaptea asta, sunt o parte
A unui trup abil şi-aprins,
De-o flacără care se-mparte
Doar la tăceri de necuprins.

Mă voi lăsa... furat de vise,
De clipa-ncinsului april
Care nu ştie... pare-mi-se,
Forţa figurilor... de stil.

Respir apoi, ca într-o doară
Parfumul tandrelor iubiri
Ce printre stele lin coboară
Petale roz... de trandafiri.

Şi-n praful de istorii spuse
Insinuant... spre dimineţi,
Lăs vraja tainelor hinduse,
Nedezlegate... de poeţi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale de iubire, petale de noi

Nu ai bătut la uşa mea, ploua...
ti-am deschis si te-am lăsat să intri
pentru a-ţi usca tristeţea în inima mea.
Peste bezna sufletului tău deprimat
surâsuri şi căldură cu drag am suflat.
Vremea a trecut, zapada s-a topit,
din ceruri albastre şi fără de nori,
cad acum parfumate petale de noi.
Pe neaşteptate iubirea a sosit
cu paşi delicaţi in casă a intrat
caci permis noi i-am dat,
nu că trebuia ci pentru că... se putea.
Iubirea zăpada-a topit,
din cer cad petale de iubire,
visul nesperat acum e împlinit,
respirăm parfum de fericire.
Universul e plin cu petale de noi,
petale de iubire de-acum până mai apoi.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verde trup

Verde-n dimineţi cu rouă,
Verde-n clipele când plouă,
Verde-n buze ce-nfloresc,
Verde-n sâni ce se topesc,
Verde... peste amintiri,
Verde-n prag de despărţiri,
Verde... în adânc de dor,
Verde-n dulcele amor,
Verde-n nopţi fără de stele,
Verde-n apa din ulcele,
Verde... la-nceput de noapte
Verde-n mincinoase şoapte,
Verde-n aşternut arzând,
Verde-n tine când pătrund,
Verde-n iarba încolţită,
Verde... când e tăvălită,
Verde-n ochiu-nlăcrimat,
Verde... trupul de bărbat.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pentru tine

Fără cuvinte de-am putea iubi,
În nopţi cu lună, taine dezlegând,
Fără de clipe de-am putea trai,
Doar pentru tine... aş mai sta la rând.

Doar pentru tine... gândul îndrăzneşte,
De trupul tău, eu, nu m-am săturat,
Privirea, dezbrăcându-te hoţeşte
Petale-aruncă, tainic, peste pat.

Te uită-n ochii mei şi mă sărută,
Strânge-mă-n braţe, înnebunitor,
Cărarea către tine... mi-e ştiută,
Doar pentru tine port în suflet, dor.

De patimă şi-amor... tresare sânul,
Trezit de buze-n dimineţi de foc,
E fericit... că şi-a găsit, stăpânul,
Doar pentru tine, eu, mă prind în joc.

Pătrund cu mâna... coapsa ta fierbinte,
Picioru-am dezgolit... de toate cele,
Şi dezgropând aducerile-aminte,
Doar pentru tine, m-apucai, de rele

Se spune că păcatu-i o greşeală,
Extazul însă, azi, l-am cunoscut,
Priveşte-mă... sunt gol... fără sfială,
Doar pentru tine, lumea, o înfrunt.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pentru tine

Fără cuvinte de-am putea iubi,
În nopţi cu lună, taine dezlegând,
Fără de clipe de-am putea trai,
Doar pentru tine... aş mai sta la rând.

Doar pentru tine, gândul îndrazneşte,
De trupul tău, eu, nu m-am săturat,
Privirea dezbrăcându-te hoţeşte
Petale-aruncă, tainic, peste pat.

Te uită-n ochii mei şi mă sărută,
Strânge-mă-n braţe, înebunitor,
Cărarea către tine... mi-e ştiută,
Doar pentru tine port în suflet, dor.

De patimă şi-amor... tresare sânul,
Trezit de buze-n dimineţi de foc,
E fericit... că şi-a găsit, stăpânul,
Doar pentru tine, eu, mă prind în joc.

Pătrund cu mâna... coapsa ta fierbinte,
Picioru-am dezgolit... de toate cele,
Şi dezgropând aducerile-aminte,
Doar pentru tine m-apucai, de rele.

Se spune că păcatu-i o greşeală,
Extazul însă, azi, l-am cunoscut,
Priveşte-mă... sunt gol... fără sfială,
Doar pentru tine, lumea, o înfrunt.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai spus că există dimineţi fără soare. Ţi-am spus că nu există soare fără dimineţi.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creaţie

Creată-i lumea din nimic
Şi-n numai şapte zile,
Fără cafea, fără ibric,
Doar suflete fragile.

Cu-n soare blând şi iubitor,
Cu stele... căzătoare,
Amestecându-le cu dor,
În drumul lor spre mare.

Cer şi pământ... cu ape reci
Şi omul şi scânteia,
Nu vei pleca de-aici în veci,
Când vei vedea... Femeia.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!