Tăcerea nopţii

şopteşte ziua către noapte:
- tu nu ai rude, nu ai, frate?
eşti singură mereu pe străzi
şi taciturnă prin livezi...

eu veşnic am oraşul plin
chiar în Sahara, beduin,
copii aleargă sus pe deal
trăiesc intens şi nu banal.

- adevărat, răspunde noaptea,
adun în ochi singurătatea,
dar deseori în pat cu flori,
aduc iubire până-n zori.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea nopţii

Întreabă ziua către noapte:
-Tu nu ai rude? Nu ai frate?
Eşti singură mereu pe străzi,
Şi taciturnă prin livezi...

Eu veşnic, am oraşul plin,
Chiar în Sahara, beduin.
Copii aleargă, sus pe deal.
Trăiesc intens şi nu banal.

-Adevărat, răspunde noaptea,
Adun în ochi singurătatea.
Dar deseori, în pat cu flori
Aduc iubire până-n zori...

poezie de Doina Bonescu din Cuvinte pictate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mii de flori

Mii de flori ţi-aş da în dar,
Nopţile să-ţi fie jar...
Zilele cu cerul plin
De iubire şi senin!

Mii de flori adun din câmp,
Mlădiate de un vânt,
În nuanţe rogvaiv,
Să-ţi pun gândurilor tiv.

Mii de flori ţi-aştern în cale,
Să-mi fii vis cu alb de cale,
Să-mi fii zâmbet, împăcare,
Să-mi fii ziua cea cu soare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc intens

E primăvara-n noi, e primăvara-n mine
Şi o păstrez demult... mi-e veşnic amintire,
Grădina cea cu meri şi caişi cu floarea albă,
În urmă de îngheţ, ieşiţi de sub zăpadă....
Nu am trăit degeaba, nu tristă mi-a fost seara,
Eu am ales in doi să urc în vreme scara.
Nu las să se strecoare nici urmă de-ndoială,
Şi joc mereu pe scenă in rol de primăvară!

Sclipire pun în valul luminii ce inundă,
Pe ram mugur de frunză si toporaşi în umbră.
E primăra-n noi, e primăvara-n mine,
Şi are loc de cinste aşa cum se cuvine.
Viaţa e un vector, trăiesc intens şi azi,
Aceeaşi primăvară ca verdele din brazl
Ce îşi păstrează haina curată ca şi nouă
Chiar de e frig afară, chiar dacă stă să plouă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muguri de lumină

din humă eşti nedesluşit genom
te bucură de ziua în care nu ţi-e somn

ce-i important şi poate tu nu vezi
e tot ce te-nconjoară în verzile livezi

sub cerul cel albastru ce s-a scăldat în mare
sunt flori de măr în răsărit de soare

arinii îşi apleacă crenguţele pe val
şi râu aduce-n murmur un cântec de caval

din muguri de lumină în colorat covor
natura îţi oferă un veşnic nou decor

în rest nimic nu are importanţă
chiar dacă ai în faţă o ceaşcă doar pe masă

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peren

vers din cânepă şi in
n-ai sintetic niciun fir
nu eşti nici îmbujorat
spune-mi ce s-a întâmplat?

ai fost ieri plecat să-ţi vezi
rădăcina prin livezi
şi-ai găsit părul uscat
trandafirul neudat

vers din cânepă şi in
azi îţi pare tot străin
frate ai avut în timp
doar un fir de borangic

eşti peren, o ştiu prea bine
ai în faţă o câmpie
însă timpul va schimba
tot mereu câte ceva.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise ninse

Aş pleca cu un pirat
Sau c-un fiu de impărat
In Maldive sau la Soci
Să adun perle din scoici.
Aş pleca c-un beduin
Oaza să-mi fie destin!
Aş pleca pe o stea stinsă
Să îi fiu lumină-aprinsă!

Utopie, ochii tăi....
Deseori imi dau văpăi,
Mă aruncă-n infinit
De unde ieri am venit.
Născută din apă, lut,
Drag mi-e fluierul s-ascult
Când un soare roşu-aprins
Peste mine vise-a nins!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea

ce taciturnă noapte, ce obtuză
ce lungă şi indiferentă
-te-aşi invita iubito călăuză
într-o poveste cu lumina transparentă

dar ştiu că n-o să vii, eşti dusă
în altă lume şi în altă vreme
din noaptea taciturnă şi opusă
şi transparenţei şi luminilor extreme...

poezie de Iurie Osoianu (29 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alean

E-n zori, e frig de toamnă,
Şi cât cu ochii vezi
Se-ncolăceşte fumul,
Şi-i pâclă prin livezi.

Răsună, trist, de glasuri
Câmpiile pustii, -
Şi pocnet lung, şi chiot
S-aude-n deal la vii.

C-un zmeu copiii aleargă,
Copil, ca ei, te vezi,
Şi plângi... şi-i frig de toamnă...
Şi-i pâclă prin livezi.

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matematică

încep să scad şi să adun
ce a fost rău şi ce-a fost bun
un zâmbet înfloreşte-n ochi
e drumul lung şi plin de gropi

încep cu merii prinşi în floare
plus casa-n zi de sărbătoare
adun şi paşi făcuţi în doi
scad norii cei pictaţi de ploi

şi-nviorată sub un cer
de iarnă aprigă cu ger
dau mită timpului trecut
să uite tot ce am pierdut.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioburi de iubire

din cioburi de iubire
eu visele-mi adun...
sunt ca o mângâiere
la un sfârşit de drum

târziu.. târziu in noapte
când somnu-ncet mă minte
privesc pe cer cum luna
insiră la cuvinte...

imi spune trist povestea
crispată-n nemurire
adună pe cer stele
din cioburi de iubire.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu te superi

eu pun aromă în cafea
şi zâmbetul ţi-aştern pe buze
aduc în ochi sclipiri de stea
şi orizonturi nepătrunse

eu te-amăgesc spunând că ziua
e toată numai din iubire
te voi minţi că fericirea
durează cât o veşnicie

să nu te superi dacă mint
eu nu sunt prima vinovată
în versul meu presar argint
sperănd astfel să fiu iertată

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde

străbat câmpia verde
şi braţele ridic...
un soare se mai vede
chiar dacă-i asfintit..

mă cheamă tandru marea
mă cheamă fagii verzi
mă cheamă ochii galeşi
sub pomii din livezi...

în armonii depline
cu tot ce mă-nconjoară
inspir parfumuri fine
din flori de primăvară!

şi-aşa plutind în seară
cu aripi nevăzute
eu port în ochi iubirea
şi pot a fi oriunde...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa

Mireasă, astăzi îţi aduc în dar
Lacrimi curate, lacrimi de cleştar,
Căci templul universului te-aşteaptă
Să-l treci cu Flavi treaptă după treaptă.

Gătită eşti de marea sărbătoare!
Îţi strălucesc pe chip mărgăritare...
Pe flori de crini te-ndrepţi către altar,
Un vis să-ţi fie viaţa iar şi iar.

Trec îngerii şi dulce simfonie
Îţi cântă astăzi, Nico, numai ţie.
Şi stau să se desfacă trandafirii...
Închin o cupă-n numele iubirii!

Mulţi ani, noroc şi multă fericire,
Bani, sănătate, spor, copii, iubire!
Casă de piatră! Numai bucurii!
Vă fie viaţa veşnic, zori de zi!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind între noi

Lerui-ler singurătatea
lerui-ler cu flori de flori
din ninsoare îmi iau partea
să-mi ajungă-n sărbători

Lerui-ler cu flori de flori
lerui-ler mama şi tata
lerui-ler cu fraţi surori
noaptea pe de-a gata

Lerui-ler mama şi tata
câţi fulgi e singurătatea
amintire-acesta-i pata
lerui-ler ziua şi noaptea

Lerui-ler cu flori de flori
şi cu cântec mă-nfăşori

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare şi viaţă

Sunt ca un copil
Care se joacă cu literele
Le adun in cuvinte
Ce zboară ca petale de flori
In vântul primăverii
Alerg să le prind
Şi să le leg
Cu firul subţire
Al gândului meu
Intind mâna...
In lumina soarelui
Scânteiază aripile
Unui fluture
-Tu cine eşti? il intreb
Şi-mi zâmbeşte
-Sunt ziua ta de primăvară
Pe care incerci s-o păstrezi
Vie-n amintire
Din fluturi, petale....
Soare si viaţă!
Voi fi mereu alături de tine
Imi place zâmbetul tău
Pe care timpul nu l-a schimbat.

poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tricolor

De ziua ta frumoasa ţară
Fulgi albi se cern din cer usor
Dar eu ţi-am pregătit din vară
Din flori un mândru Tricolor
Am alergat pe munţi, coline
Pe mal de râuri cristaline
Si-am adunat buchet cu drag
Din albăstrele, sânziene, flori de mac
Ca prima zi cu ger de iarnă
Să-ţi fie veşnic.. primăvară!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima nopţii

în iarba verde văd în soare
sclipind în zori mărgăritare
e roua nopţii adunată
şi-n pânza timpului pictată
demult, copilă, alergam
cu ochi senini şi incercam
în palma mea cu bucurie
s-o prind din flori de iasomie

acum când zorii mă trezesc
şi paşii-n iarbă se opresc
privesc bobiţele de rouă
ştiu că-i senin şi că nu plouă
dar undeva adânc în gând
simt roua şi-o aud plângând
e lacrima pierdută-n zori
din noaptea mea... de ursitori.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mangaiere nu e

Caii nebuni,
şapte să fie,
strânge-i în chingi,
pune-le frâie!
Aleargă mereu,
mereu,
spre abis.
Mângâiere nu e,
acolo nu-i Vis.

Şi luna-copilă,
în noaptea de vară,
şi stelele-n cer,
luceafăr de seară,
la caii ce-aleargă
privi-vor de sus,
pe culme de deal,
către-un veşnic apus…

poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis pierdut

naluci aluneca in noapte
si-aud in gand atatea soapte
ce vin din departari!

esti visul meu venit pe unde
Si care inca-s nestiute
de cei ca noi!

incerc sa te adun din ploi
incerc cu gandul inapoi
sa te aduc!

traiesti si vii din alte lumi
prin nestiutele minuni
care vibreaza!

tresar..... ascult si te astept
imi bate inima in piept
esti visul meu pierdut!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adun amintiri

Adun amintiri de prin plaiuri de rai
Când razele line coboară spre zori,
Se-aude, departe, un sunet de nai
Şi roua se-aşează-n petale de flori.

Îl suflet le prind, ca pe darul divin,
Să mângâie clipa şi dorul nestins,
Căci vraja pluteşte pe cerul senin,
Iubire sădind pe tărâm necuprins.

La tine am gândul în clipe de dor
Şi arde-n tăcere cuvântul nescris,
Mă leagănă-n taină un val de fior
Ce duce aievea spre calea de vis.

Adun amintiri din freamăt de dor
Şi-n lacul iubirii privesc ne-ncetat,
Pe mal de vei trece cu pasul uşor
De-o blând-adiere voi fi mângâiat.

Căci fructul speranţei naşte iubire
Celestă ca roua în câmpul de flori,
Un rug de plăceri, aprins în privire
Dă farmecul sacru, luminii în zori!

poezie de Nicuţă Ioan Lungu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!