Să nu uităm că de când s-a ivit pe Pământ omul a produs: fie desene în peşteră, fie cântece, dansuri... Adică există o parte creatoare a speciei umane pe care nu o poate opri nicio dictatură.

Nina Cassian în ziarul Libertatea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au fost zile şi nopţi pe care le-aş numi depline, eu hrănindu-mă din nuditatea lui absolută, uluitoare, pentru că... nu se mai acoperea, nu mai avea nicio imunitate – iar eu trăiam evenimentul sacru că-l văd pe omul acela cum nu mai fusese văzut de la naştere, adică în dezarmarea şi oferta lui cea mai totală. Într-o noapte, ploaia trecuse, luna invadase patul nostru – şi... mă mângâia. Cu palma la o mică distanţă de trupul meu, conturându-l în aer, ca o pasăre, ca un satelit pe o misterioasă orbită, plutind, neatingându-mă decât cu emanaţia acelei mâini.

Nina Cassian în Memoria ca zestre, Clipe petrecute cu Marin Preda
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

(...) ştiu că "mă bucur" de o serie de antipatii şi sînt convinsă că există tendinţa de a mă respinge şi de a mă nega. Nu-i nimic. Timpul, care "nu are răbdare", poate că, la un moment dat, va face dreptate.

Nina Cassian în revista 22, nr 721
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui agricultor care nu lucrează pe motiv că face parte din echipa de cântece şi dansuri

De-l chemi la plug, de-l chemi la sapă,
Sau la izvor s-aducă apă,
Când toţi lucrează cu avânt,
Zice: "Lăsaţi-mă să cânt"...

epigramă de Ion Martin din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi, în opinia multora, dansul a avut o influenţă decisivă în socializarea, adică moralizarea, speciei umane.

citat din Roger Copeland
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e omul pe pământ

Ce e omul pe pământ?
O frunză purtată în vânt,
poate un simplu cuvânt
care n-are nici început, şi nici sfârşit.

Poate e o stea care,
Când vine noaptea,
Ea pe cer răsare
Şi când vin zorile moare?

Omul, cine e el?
O fiinţă plină de mister,
Care zice că se teme
De bunul Dumnezeu.

Dar face cum vrea el,
Şi bine, şi rău!
Căci aşa a fost şi va fi mereu,
Omul se socoate el singur pe pământ Dumnezeu

poezie de Vladimir Potlog (30 aprilie 2007)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine trezirea şi omul se dumireşte, în sfârşit, că a fost înşelat, încearcă să se autoînşele tot pe profil vrăjitoresc: "Parcă mi-a luat cineva minţile!". Minţile există sau nu există. Asta depinde de cât a băgat, fiecare, în cap, din comorile astea, lumeşti, ale ştiinţei şi culturii. Minţile nu le poate lua nimeni. Adică, greşesc, omul şi le poate lua, când are chef, singur.

Vasile Tincu în Vânzătorii de iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te naşti, ci devii femeie. Niciun destin biologic, psihic, economic nu defineşte înfăţişarea pe care şi-o asumă în mijlocul societăţii femela speciei umane; ansamblul civilizaţiei elaborează acest produs intermediar între mascul şi castrat care este îndeobşte calificat drept feminin.

Simone de Beauvoir în Al doilea sex
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Practica social-politică a democraţiei, adică trecerea de la adevăr la real, a pus în evidenţă două tipuri (forme) mari de democraţie: democraţia de dreaptă şi democraţia de stânga, fiecare dintre ele revendicându-şi cu aroganţă pretenţia de a deţine adevărul absolut întru binele şi fericirea speciei umane. În realitate, în loc să fie complementare şi într-o funcţionalitate unitară, aşa cum sunt emisfera dreaptă şi emisfera stângă, menite parcă să lupte împotriva sensului de evoluţie al speciei umane, ele se situează pe baricade opuse, într-un război sângeros şi orb al cărui scop, privit dinspre interesul comun, e greu de înţeles cui serveşte.

Corneliu Sofronie în Sensuri, Democraţia la Judecata de Apoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există impulsuri din afară, momeli. Nu ştiu cine îmi suflă cuvintele.

Nina Cassian în Dialogul vântului cu marea. Nina Cassian în conversaţie cu Carmen Firan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans

Dansez – şi mâinile-mi cad la pământ

ca două ancore. Palidă sunt

pentru că nu mă iubeşti.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era o sforţare, era o cămaşă de forţă, în care intram de bunăvoie, asta e problema. Adică n-am pierdut sânge etic, pentru că scriam de bună credinţă prostiile. Am pierdut sânge estetic. Cu duiumul...

Nina Cassian în Memorii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş fi putut scrie mai mult? Poate. Dar nu mi-am programat cantitatea.

Nina Cassian în Dialogul vântului cu marea. Nina Cassian în conversaţie cu Carmen Firan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred însă că ambiţia poate fi uneori un stimulent, alteori un obstacol.

Nina Cassian în Dialogul vântului cu marea. Nina Cassian în conversaţie cu Carmen Firan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie

M-a-ntrebat omul, fratele meu, bunul:
De ce «La scara unu pe unu»?
«Mult aş vrea – i-am răspuns la-ntrebare –
Să prind lumea cât îi de mare.

poezie de Nina Cassian din despre debutul volumului , La scara 1/1 - Editura Forum, 1947
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pare-se că există două teorii cu totul potrivnice despre originea speciei umane. Unii susţin că omul coboară din maimuţă, iar alţii că a fost creat de Dumnezeu. Se ceartă grozav. Eu unul cred că se înşală şi unii şi alţii. Teoria mea este următoarea: cei care cred că omul coboară din maimuţă, coboară cu adevărat din maimuţă şi alcătuiesc o rasă aparte, în afara rasei oamenilor, care cred şi ştiu că au fost creaţi de Dumnezeu.

citat din Leon Şestov
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cadrul speciei umane, există varietăţi geografice, mai degrabă decât rase.

Georges-Louis Leclerc de Buffon în Istoria naturală a omului (1749)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este aşa de prost încât face arme nucleare şi le îmbunătăţeşte astfel încât să fie de 1000 de ori mai distructive decât arma nucleară care a fost aruncată asupra oraşului Hiroshima. Dacă ei continuă în această direcţie, va însemna sfârşitul speciei umane aşa cum o ştim. Fiinţele umane nu sunt suficient de înţelepte încă pentru a-şi folosi tehnologia lor inovatoare.

citat din Jacque Fresco
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunună de lacrimi (poetei Nina Cassian)

CUNUNĂ DE LACRIMI
(În memoria poetei NINA CASSIAN)

Se ofileşte frunza-n copacul vieţii,
când rădăcina nu poate să-l hrănească.
Orfani de mamă vor fi de-acum, poeţii.
Că sufletul ei plecat-a să renască.

O ploaie de stele se revarsă-n ape,
din sufletul stingher înălţat către Cer.
De îngeri şi zei să fie mai aproape,
veşnicia-şi duce în lume de mister.

Cunună de lacrimi îi împletesc şi eu,
poetei ce scria gândurile sale.
Dar când încerc să o aşez pe capul său,
se transformă-n vin de Sărbători Pascale.

Vinul de lacrimi îl torn la rădăcina
copacului cu frunze îngălbenite.
Din frunze ruginii încerc să scriu NINA.
Dar vântul le duce în zări nesfârşite.

Furtună de lacrimi din Cer se porneşte,
să ude copacul cu veştede ramuri.
De ploaia zeilor se-nalţă şi creşte...
în el să cuprindă cât mai multe neamuri.

Pe Doamna Poeziei, azi o priveghem,
că multora ne-a fost ca o mamă bună.
La făclia artei mai bine să veghem,
de-a nu fi stinsă de vânt sau de furtună.

Prea mulţi copaci se frâng şi se transforme-n cruci,
de parcă Pământul e un imens mormânt.
Copacul vieţii-i scară, către Cer să urci,
că arborii puternici nu se frâng de vânt.

17. 04. 2016 - Încetarea din viaţă a poetei NINA CASSIAN

Maria Filipoiu/ Memorii înlăcrimate

poezie de Maria Filipoiu din Memorii înlăcrimate (17 aprilie 2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie că privesc oamenii cu un ochi binevoitor, fie cu unul răutăcios, îi găsesc întotdeauna, pe toţi sau pe fiecare în parte, ocupaţi cu un singur lucru, acela de a face ceea ce foloseşte păstrării speciei umane. Şi desigur nu dintr-un sentiment de dragoste pentru această specie, ci pur şi simplu pentru că nimic nu este în ei mai vechi, mai puternic, mai neînduplecat, mai de neînvins decât acest instinct — pentru că instinctul acesta reprezintă tocmai esenţa speciei şi turmei noastre.

Friedrich Nietzsche în Ştiinţa voioasă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mic cum sunt, m-or prinde poate
De aş fugi să scap de toate,
Dar de ţărişoara mea
Mult mă doare inima!

catren de Nina Cassian din Nică fără frică, Ed Ion Creangă - 1976
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!