Stâncă eu am fost

Stâncă eu am fost şi am intrat
În apa rece ce curge la picioare
Întinsă în apă stau, m-am arătat
inima-mi bate într-o strâmtoare

Te iubesc şi ştii, îţi spun acum
Mă luminezi cu sărutări de ploaie
Şi dorul vreau să-mi ardă scrum,
Dar apa curge din izvor şiroaie

Tu să fii un nor pufos cu ploaie
Şi scutură apă rece din belsug
Să-mi spele trupul ce stă la soare
Cu apa curgătoare rana să o ung

Eu te iubesc, iubirea este regală
Mă poartă-n zbor până sus la astre
Şi-mi curge în vene ca o urzeală
Nopţile îmi par flori de crin albastre

Mă-nvăluie într-un mister în seară
Curge ca un izvor limpede de fericire
Mă regăsesc în căldura de primăvară
Îndrăgostit eşti tu, suflete fără sfârşire

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa repede îmi curge

Doamne,
Viaţa repede îmi curge.
Şi mă-întreb, unde se duce?
Că de-ar curge încetişor,
Precum apa de izvor,
Limpede, cristal de munte,
Nu mi-ar mai lăsa pe frunte
Brazdele-atât de adânci,
Parcă-s crăpături în stânci.
Îmi curge viaţa ca lava
Izbucnită din vulcan.
Îmi întinde mie tava
Să-îmbătrânesc an de an.
Doamne,
Lasă-mă aşa cum sunt.
Mai am de împlinit ceva.
Cât mai calc acest pământ,
Să las semne-n urma mea.
Două flori am de crescut.
Frumoase ca două stele.
Le iubesc atât de mult.
Sunt lumina vieţii mele.
Cu mine dacă eşti bun,
La picioare am să-ţi pun
Sufletul, ce Tu mi-ai dat
La-început, când m-ai creat.
Viaţa vreau să curgă lin
Şi fetele să-mi trăiască.
Să aibă un cer senin,
Tot ce-i frumos, să iubească.

poezie de Dumitru Delcă (4 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti frunza

Eşti frunza
sub care sufletul meu tremurând şi-a găsit adăpost.
Tu mă ţii vie sub valul avid de ploaie
ce curge
şi curge
şi curge...
Sărmanul timp a devenit o molie neagră,
cu-aripi pleoştite, murate de atâta ploaie
şi-ncearcă–n zadar să evadeze
săpând un tunel vertical
în peretele ploii.

Tu ţine-mă lipită de tine,
Poezie!
Să-mi fii mereu acoperiş
şi balansoar!
Prin tine pot să descifrez runele ploii,
doar tu îmi eşti calea regală
de-a fi şi de-a nu fi
şi doar prin tine vreau să ştiu
ce este dincolo de zidul ploii...

poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curge întunericul

curge întunericul peste ţară
în astă tristă noapte
ploaia plânge în geam
stau la o masă şi beau
stau de vorbă cu mine şi mor
cu visul, cu dorul
nu sunt beat, sunt treaz
sunt beat de tristeţe
privind la cetele bete
demult veneau cu bâte
în sinergia paşilor uitaţi
acum vin cu petarde urâte
să dea foc în piaţă
unui pur ideal
sunt suflet agonic şi trist
curg fără urmă pe drumul din urmă
sângerez în ploaie, sânge curge şiroaie
în ploaie, noroaie
ei pleacă mai departe
murdari de sângele meu
în astă tristă noapte

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scurg minute

Pe strada pustie
Doar timpul trece
Nici vântul nu adie
Aerul apăsător rece

Se scurg minute
Ochii aţintiţi pe poteci
Izvor curge din munte
Pe urme umede seci

Zile smulse din noi
Ca dintr- un calendar
Picuri de ploaie moi
Caută liniştea în zadar

Am să- i scriu sorţii
Poate îmi răspunde
Unde sunt anii vieţii
Să-i întorc de se ascunde

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvor cu apă dulce

E bine de stiut ce a fost
Viata să o trăim cu rost
Ce vrem să stim de la nceput
Să lăsăm timpul ce ne-a durut

Tu ai trecut prin viaţa mea
Să te gândesti eu te-as ruga
Grăbit cum ceasul face rundă
Tu te-ai oprit doar o secundă

Doar vântul lasă-n a ta urmă
Picuri de ploaie ce cad si răsună
Cu umbră rece mă săgeţi
Imi spui cuvinte si mă cerţi

Că umblu goală prin perdele
Si scutur praful greu din ele
Si am ajuns mereu sa te visez
Oglindă-mi esti cu ochii tăi cei verzi

Legat ai fost printr un ombilic
Că te am iubit acum îţi zic
Tu stii că fără iubire in viaţă
Si fără dragoste speranţă

Nu suntem oameni nici chiar fulg
Rămânem doar văpaiea unui rug
Si tu imi spui că ţi stau în cale
Că am picioarele prea goale

Că salt dansez aud o melodie
Si că mă joc de a trestiea mladie
Vrei cum bate vântul să tresar
Usor tu treci nu ai habar

Acum eu libertate-ti dăruiesc
Privesc un gol te las si-ti spun trăiesc
Eu sunt izvor cu apa dulce
Si dor mereu eu îţi voi duce

Peste lespezi reci de piatră
In trecere mă voi rostogoli
Voi trece lin voi curge si voi trăi
Iar apa limpede de vrei s-o treci
Piciorul tău atinge pietrele rămase reci!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este o presă, fără îndoială, dar o presă din care vor curge şuvoaie inepuizabile... Prin ea, Dumnezeu va răspândi Cuvântul Său. Un izvor de adevăr va curge din ea: la fel ca o stea, va împrăştia întunericul ignoranţei şi va fi o lumină călăuzitoare pentru oameni, nemaivăzută până acum.

citat clasic din Johannes Gutenberg
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubesc paşii tăi scaldandu-se prin gândurile mele albe, sfinţindu-ma,
Iubesc zâmbetul tau ce-mi trezeşte zorii...
surâs sfânt aşezându-mi pe chip...
Iubesc suspinul de dor când îşi varsă lacrima peste mine, purtandu-te,
stingând arşiţa clipelor mele...
Iubesc iubirea ta care curge lin prin mine, respirându-ne,
răsuflare sfanta, farama de Rai pe pamant...
Iubesc ochii tăi copilarosi care aleargă jucăuş către mine,
chemandu-ma şi infasurandu-ma în seninul cerului lor...
Iubesc mireasma florilor ce-mi dăruieşte parca gustul tau...
Iubesc să te simt prin vene...
Curgându-mi, izvor de lumina fiindu-mi...
Pot să fac din iubirea asta, Cer senin, chiar şi printre nori întunecoşi...
Iubesc umbra ta, abur mangaietor şi cald... prin viaţa-mi rece...
Urma şoaptelor tale din sufletul meu...
Picurii de rouă ce-mi răcoresc simţirea...
Iubesc!
Şi simt că-mi aşezi pe cale, odată cu fiecare răsărit, viaţă...
Iubesc, iar iubirea e zbor...
Tu mie zbor către înalt, fiindu-mi...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curge mila ta, Doamne

Curge mila ta, Doamne
Curge mila ta,
Prin crăpăturile fiinţei
Curge mila ta,
Şi peste tot sufletu-mi bucăţele
Curge mila ta,
Şi mă face întreagă mila ta,
Si luminează întunericul mila ta,
Iar înăuntrul meu ai revărsat iubirea,
Picături din roua dimineţii;
Şi răzbate lumina printre aripile-mi plânse
Şi luminează tot ochiul care vede.
Curge mila ta Doamne
Curge mila ta,
Peste toate mâinile frânte si muncite
Curge mila ta,
Şi peste toate tălpile care au călcat pe mărăcini
Curge mila ta;
Şi este unt de lemn vindecător,
Şi este parfum liniştitor.

poezie de Giulia Mara
Adăugat de Bombastic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulcanul din tine

Iubirea mea în suflet îţi curge,
Ca o furtună de ploaie şi vânt,
Potopul întreg nebuneşte te strânge
Şi-nvaţă sărutul... din orice cuvânt.

Dorinţa îmi creşte pe buzele tale,
Mereu pofticioase... şi-atât de fierbinţi,
Demult aruncat-am cămaşa de zale
In ape albastre şi-atât de cuminţi

Voi curge în tine cu foc şi izvoare
Şi visele toate... le urc pe picior,
Adânc pătrunzând în trupul de floare,
Topindu-mă dulce... nebun de uşor.

Şi plouă, şi tună, şi fulgeră încă,
Vulcanul din tine... mă-nalţă la zei
Şi marea te uită... cum bate în stâncă,
Din seva iubirii... timidă... când bei.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie rece...

E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n braţe tu nu stai
Şi plâng, şi plâng până târziu.

E o ploaie rece de mai...
Şi-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...

E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îţi aminteşti tu, oare?

E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat aşa departe...

E o ploaie rece de mai...
Dar va veni şi vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viaţă nu e doar furtună!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea-i grea

Vântul bate iar în geam
Şi ploaia curge şiroaie,
Speranţa mea va fuge iar,
Că oasele din nou mă doare.

Afară se vede, e rece iar
Şi tu nu vii la mine,
Stau şi privesc din nou la geam,
Cu gândul iar la tine.

Eşti acum departe de mine,
Mă simt singură în loc,
Că inima mea este la tine
Şi stau nerăbdătoare ca un foc.

Vine iar un cer fierbinte,
Aştept aşa cum tu ai zis,
Să stau şi să fiu cuminte,
Şi tu vii cum ai promis.

poezie de Eugenia Calancea (8 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ploii

Din ceruri tot curge izvor nesecat,
Cu ochii umflaţi de nesomn plânge-un nor,
În ropot curg lacrimi, şiroi ne-ncetat
Şi păsări se plâng după liniştea lor.

Un fulger loveşte pământu-înmuiat,
Un tunet străpunge al firii fior,
Din ceruri tot curge izvor nesecat,
Cu ochii umflaţi de nesomn plânge-un nor.

Natura e sumbră în tristul decor,
Un ram se îndoaie de vânt aplecat
Şi răpăie ploaia în ritm sacadat,
Nelinişti se picură-n gânduri de dor,
Din ceruri tot curge izvor nesecat.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare

Curge noaptea prin
plete de lună.
E parcul pustiit
de toamnă, de absenţa ta.
Curge negura.
Curge, gândul pe roată trăgând,
Clipele timide, până ieri
herghelii de sărutări,
de jurăminte.
Învârtoşata iubire
cade în inima mea
adâncă, peşteră fără fund.
Pieptul străvezind neştiut,
expiră umbra bolnavă a
iubirii tale.

poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţie

curg lacrimile din stilou
cum curge toamna vinu'-n beci
iar eu m-am îmbătat de dorul tău,
sperând că după toamnă n-o să-mi pleci.

fix ca o damigeană fără fund îmi eşti
dând pe afară, plină de vin negru,
iar eu, ca ultimul beţiv te sorb continuu
cu teamă, nu cumva să te goleşti.

stai rece lângă mine. în beci e şi mai rece
şi ceasul bate calm, timpul şi mai calm trece.
te iau pe-neaşteptate şi te sărut cu patos
tu nu-mi refuzi nevoia şi mi te-oferi regeşte.
te-mbrăţişez de parcă nicicând ne vom vedea..
fiind sigur că după ce va răsări luna
voi fierbe lângă tine şi-mi voi lua viaţa.

poezie de Ştefan Ababei
Adăugat de Ştefan Ababei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te întâlnesc

Voi râde-n raza de soare
Carul pe cer aleargă în zori
Zboară ducându-ne în visare
Drum liber tu îmi faci prin nori

Si râsul meu răsună-n curcubeu
Te cânt în ploaie fericire
Sufletu mi te cheamă mereu
Te întâlnesc în vis iubire

Mă îmbraci în poleială selenă
Mă amesteci pe bolta cu stele
Îngerii prin suflet îmi toarnă
Licoarea vie ce curge în gamele

Îngenuncheat sunt de iubire
Si gaj eu pun a mea aripă
Imi umpli inima de fericire
De-ar fi să mai trăiesc o clipă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul curge ca un soare

Curge cu soare peste noi
Şi-n valuri dezgolim păcate,
Coapsele vii şi sânii goi,
Rebeli ţipând... a libertate.

De sâmbătă... până spre joi,
Deşi ispitele-şi dau coate
Curge cu soare... peste noi
Şi-n valuri dezgolim păcate.

Timpul renaşte-n amândoi,
Remodelând clipe uitate
Şi aducând răcori de ploi,
Pe aripi de complicitate,

Curge cu soare... peste noi.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Dunăre nu curge vin

Pe Dunăre, de-ar fi curs vin,
Adâncă n-ar fi fost vreodată.
Sunt sigur, deci pot să susţin:
De la izvor era secată!

epigramă de George Tătăruş din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţ

învăţ cum să-mi iubesc tălpile ce se plimbă pe meleaguri noi,
învăţ să-mi iubesc glasul ce cântă note neatinse până acum,
învăţ să-mi ascult inima ce slugă a minţii nu mai e,
învăţ să mă iubesc aşa cum sunt...

acceptarea e cea mai frumoasă vindecare,
când fluturii numără clipele iar tu nu mai socoţi anii
muzica nepurtată îmbracă sufletul răzvrătit,
cerul curge lin, norii sărută pământul viu,
vapori de iubire ascund iarba trufaşă
ce dansează împlinit un dans al păcii,
iar eu învăţ să trăiesc ceasul de acum.

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!