Îngerul

cât preţ
pun eu pe bătaia
din aripi
se vede-n ferestrele sparte
de unda de şoc

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geamurile fabricilor sunt mereu sparte

Geamurile fabricilor sunt mereu sparte.
Sunt ţinta oamenilor supăraţi, plini de toane.
Cineva acolo zilnic se joacă în cenuşă,
Făcând fel de fel de glume grosolane.

Geamurile fabricilor sunt mereu sparte.
Alte geamuri sunt, totuşi, mai mereu intacte.
Nimeni n-aruncă-n ferestrele de la biserici,
Bunăoară, cu bucăţi de cărămizi crăpate.

Geamurile fabricilor sunt mereu sparte.
Ceva aiurea-n lumea asta miroase-a moarte.
Ceva e putred – cred eu, în Danemarca.
Apocalipsa fabricilor – cântecul unor geamuri sparte.

poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile noastre

scoase cad uneori pe o mână
fără de oase ce nu
mele nu-l
mai poate reţine
fie şi preţ de-o citire. istorică

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

că tot voi muri voi muri
voi
veţi gândi: oricum, ca şi noi va muri va muri...
aşa
chiar mâine bine ar fi să îmi fi
e sec
unda
care mă curentează – la voi
nu
contează – şi
voi
veţi muri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Emil Brumaru

dumnezeu e una cu îngerii săi, cu
stelele şi pământurile din întuneric
cu oamenii săi – pe care îi ocroteşte în creşa
sa de vietăţi (?!) cu aripi
de mici învăţate la creştere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De guru

cei 100 fumau în timpul amerizării
cei 99 nu au supravieţuit
cei 98 priveau cu invidie
la mine - singurul
guru cu aripi desfăşurate degeaba

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacovialuchian

încă nu ninge
decembre în an centenar.
încă nu
se arată vreun fulg
de îngeraş preşcolar.
nu ninge
peste noi nici cu ane
monele lui
bacovialuchian –
cu femeile bune
în rugăciune
...
nu ninge:
potopul aşteaptă bătaia
de tobă –
cu flori la şosea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(...)

frumoase paranteze! spune
un prieten canadian. ţin
loc şi de aripi şi de proteze... spune
ologul din mine
a(e)rian
şi recită povestea cu mersul sau zborul în patru
labe sau aripi! mai bine
îmi spun cumva lunecos
ca un săpun pe
riculos nu deschideam nicicând numitele paranteze (pro
tezele de serviciu divin)
mai bine
târâtoare eram rămâneam - spune
şi tu ce-i frumos...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima coafată

cum trăiesc doar din scris
mă văd nevoit să mai vând
nişte tablori pictate de mine
la preţ de catren
(?!) sau să
predau ore de desen prin judeţ
până îmi sare rândul la pensia
de boală de inimă coafată
urcată, în versuri, la cap

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viermii

preţ de o secundă imundă în noaptea
foarte lată bulgară
nu pot explica prea bine de ce
am crezut că marte aproximativ murdară
vizibilă pe cer în timpul eclipsei
deasupra fermei de midii de la cap kaliacra
nu e planetă: este o undă
şi este
planeta marte pe roşu vreun flux putrezit
de viaţă pierdut
printre furtuni şi nisipuri atemporale
totuşi o undă prea prost propagată această
planetă care a stat
pe cerul nostru cu nonşalanţă
preţ plătind numai noi, ex
tremofilii viermi tremurând

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O prietenă foarte bună

fecioara maria popescu
doamne
cu pruncul abruda în braţe (?!) abia
se mai ţine, vomită
la raţe e totul posibil

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele re

când am scris despre sângele re
vărsat în războaie de apă
rare
au fost monumentele-n care şi ea
calota de bronz a planetei să nu se topea
scă – eu să nu
mai aud despre jertfa de bine să fi
e sângele comun mai de preţ ca rubinele –
clare
îmi sunt acum puterile noastre
căţărate pe ziduri de apă, de a...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocile

cum vin cuvintele-n potrivire, aşa
se duc şi poeziile pe care le scriu
pe
care le uit cât ai bate din aripi când
trec răvăşit în altă dimensiune (?!)
pe
care o recunosc imediat după a
semănarea cu vocile mele pierdute

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezi

că vei mai putea clipi din aripi cât ochii
încă-şi plâng şpanu la subţiori? - crezi
sau nu crezi, rugina din dragoste-aşteaptă
să cazi într-o plasă de drone... întinsă de ieri
înspre azi înspre mâine înspre progres!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima poezie DA de nobel din an

uau un poet român a luat premiul nobel
uau dar şi un alt poet român l-a luat
uau până şi un al treilea poet român a luat premiul nobel
de fapt
mai mulţi poeţi români au luat nobelul (?!) uau
iar acum DA cu
lunetele sparte
îl dau din mână în mână - uau-a-uau -
şi aşa...
şi aşa...
şi aşa... mai departe...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

un jurnal al femeilor pe care
încă nu l(e)-am ţinut şi
aş începe cu a
cu ea
cu amazonia
o femeie cu aripi. de flutur
din umeri se schimbă
clima în africa - o
altă femeie mai neagră
mai crudă
decât
asia - dinspre ea
putem perora des
ore existenţa sânilor răspândiţi
în cuprinsul
unor versuri obscure
femeile
înţeleg şi
nu se supun

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul de lacrimi

pe aripile vieţii vorba cântecului
întrecute doar de tropotul cailor
vorba vine vârstele
vieţii se trec prin iarba înaltă înaltă a cerului
până la brâu
tăierea s-a făcut cu un râu (?!) de
lacrimi vorba
cântecului sub lăcrimare din difuzoare
sparte discret cu lovituri de copite-ngrijite
iubite, hai să
ne îndulcim din micile noastre răni împreună
până e timp de plutire de goană
nu chiar atât de nebună şi-aflată
parcă nu la primele tinereţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imagini sparte

Ferestrele pe catalige
îşi duc cioburile
în saci de nisip.
Pe un munte de patine e un leagăn
şi te-aşezi...
cânţi colinde legănate
brazi în jur îţi desenezi.
O fereastră se opreşte după ea aşteaptă toate
Sacii curg! Pe tine cioburi
se aşază colorate...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul Abruda

te culc la pământ să asculţi
râmele cum vociferează
mă mir
cum unii prezentatori de teve cu buza în stază
se tăvălesc pe mochete aproape
plate (?!) - a
cuzând, acuzând lovituri
cauzatoare de moarte şi nu
numai a
bruda e poetul care vă scrie
despre toate acestea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carminul

traian, eşti nebun
spune un capăt de scrum
în scrumiera monumentală de-acum
dată uitării ceramice -
o fosilă
totuşi sensibilă uneori la atingeri (?!)
cum şi milenarii poeţi
par a zvâcni fructivori
mai mult
decât fumul cireşelor: nori
de carmin

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infinitiul vede

E-n înălţimi de neînvins
Minunat luceafăr veşnic
Infinitul vede-n vreme
Harul inimii vremelnic
Are darul de a cerne
Izvorul nesecat de apă cristalină.

El curge-n suflete prin vreme
Măreţia-i unda de lumină
Inimi spre iubire ca să cheme.
Nemărginita-i strălucire
E-n Univers încătuşată
Sub norii ce mai zăbovesc
Căutând lumina să-i abată.
Urma Luceafărului nu piere niciodată!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!