
Mi-s frunză în aer și ți-s...
Când te-ai cufundat nemilos,
copilo, în versurile-mi verzi,
m-ai săgetat, inocent, pân' la os,
de frică să nu mă m-ai pierzi...
Astăzi, mi-ai devenit aproapele
din, ieri, prea departele meu,
iar eu ți-am acordat, Miss, clapele,
pe pianul divin al lui Dumnezeu!
Prea sfântă vioară-mi ești, Miss,
lumina-ți din ochi, mi-e arcușul,
mi-s frunză candidă, în aer, și ți-s
poetu'-nserării, ce-ți cântă urcușul...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Transcendent
Mutā-te-n poezie, Miss,
Și stai acolo sine die,
Scrie cu sânii de sub ie,
Apoi, c-o floare de cais...
Aproape eu de tine mi-s,
De zborul tāu de ciocârlie,
Mutā-te-n poezie, Miss,
Și scrie-ți dorul pe hârtie.
Cāci transcendentul a decis
În Parnas, sā ne fim solie,
Eu ție, Miss, și-apoi tu mie...
În Paradis sau în Abis,
Prefā-te-n poezie, Miss!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Catharsis...
Prea scâncetul sângelui tău, Miss,
E o izvodire prelungă zidită-n privire,
E un fel aparte, de prea Bună-Vestire,
E un poem dublu rafinat... mai precis.
E un murmur solemn, un cântec, un vis,
E o formă transfigurată de travestire
A marii tristeți, într-o fantastică iubire,
E-o terapie prin metaforă, un catharsis...
E-un dar de-a trăi, luminând peste sine,
Până la intersecția Carpaților cu azurul,
Un război albastru al vaselor sanguine,
Care te bântuie, Miss, și face-nconjurul
Bolții cerești, ajungând, năuc, și la mine,
Când vântul ne cântă în ochi trubadurul!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine, Miss, de-a pururea, eu mi-s
Vom cuceri, prin poezie, Miss,
Câte-o idee, câte-un Paradis,
Așa cum transcendentul ne-a promis...
Și chiar dacă abisul e deschis,
Noi tot avem luminii de transmis
Poemul nostru verde și conscris,
De care, nicidecum, nu ne-am dezis,
Prin care, împreună, am decis,
Ca să avem ce ni s-a interzis,
Ah, dorul meu și dorul tău, sui-generis,
Pe care Dumnezeu ni le-a trimis...
Cu tine, Miss, de-a pururea, eu mi-s!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În concediu
"Miss" Neptun, "miss" Costinești,
Zeci de "miss" în vara asta:
Toate "mi-s dumnezeiești",
Numai eu "mi-s" cu nevasta!
epigramă de Viorel Martin din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ardeleanul și Miss Europa
Prea frumoasei Penelopa
Ardeleanul i-o fo zis:
Tu ești Miss în Europa,
Io în Europa... mi-s!
epigramă de Emil Ianuș din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-ai înviat ca să mă stingi
Cu vocea susurând
mi-ai scos din inimă
venin,
m-ai înviat cu tine
când m-ai găsit
pe vânt,
eram frunză uscată,
eram mormânt
sub crin,
m-ai strâns la piept
și mi-ai șoptit
că eu îți sunt descânt.
M-ai înviat cu viață
mi-ai curs ușor
prin vene,
luceafărul iubirii
tu
mi-ai aprins cu tine,
- e prea târziu...
dar tu mi-ai spus că mai e vreme,
că flacăra iubirii,
iubirea
o menține.
M-ai înviat,
mi-ai strâns cenușa-n legământ,
m-ai desenat femeie,
mi-ai spus:
- Să nu mai plângi!
m-ai îmbrăcat în zâmbet,
dar
azi
sunt iar mormânt,
căci tu m-ai înviat
ca iarăși
să mă stingi.
poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai tu...
Numai tu, Miss, poți să-mi
oprești gândurile,
alunecând în poezie, ca
înspre tine însăți.
Numai tu, Miss, poți
să-mi oprești răsuflarea
și înserarea, strălucind
prin modestie și melancolie
și surâzând indescifrabilului
transcendent al timpului...
Nici extravaganță și nici
delir nu există
în poemele și neprihănirile
cărnii tale...
Numai în preajma ta, Miss,
îmi țiue tâmplele
și, ah!, mă asurzești
cu lumina ta verde,
numai tu poți născoci zei noi,
cu deprinderi rafinate,
care îmi stimulează frenezia
versului și resortul inspirației...
Numai tu, Miss,
îmi amintești că mi-s!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele...
Pe luciul propriului tău gând,
Plutesc ideile-ți fecunde,
Abia aștept să mă inunde,
Cu lacrimi verzi, ochii-ți plângând,
Sublimul versu-ți atingând
Zeci de nuanțe floribunde,
Pe luciul propriului tău gând,
O, Miss, mirajul ți se-ascunde,
De partea lui, vai!, atrăgând,
Lăuntrul meu cu microunde,
Și, Miss, în câteva secunde,
Sângele-ți cântă, lin curgând,
Pe luciul propriului meu gând!
rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec trist
Copilā, cu ochi verzi, te rog, ia seama,
Când vei pleca pe drumuri neumblate,
Că vei lăsa în prag neconsolate,
Traista cu povești, păpușile și Mama...
Oriunde te vei duce, oriunde-ai adāsta,
Tu sā nu uiți, copilo, de unde ai plecat,
Sā te întorci, din când în când, în sat,
Sā-l vezi pe al tāu Tatā, s-o vezi pe Mama ta.
Și peste ani, copilo, când prea târziu va fi,
Tu alor tāi, din suflet, tu sā le pui o floare,
C-un gând pios, în lacrimi, le-aprinzi o lumânare,
La crucile lor albe... To be or no to be...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Miss, Dumnezeule mic, elegant și distins...
Nu amărăciunea, desnădejdea, furia și ura,
ci sângele-ți înfrunzit și puterea ta de iubire
te vor vindeca definitiv, Miss, de singurătate...
Numai atuncea, Miss, vei cunoaște măsura,
când vei aprinde cu trupu-ți zoriorii, în neștire,
când verdele-ți din sânge va avea întâietate
Și când te va învălui agonizant, în îmbrățișări,
poezia supremă, cu infinitul ei de necuprins,
când îți vor cânta sânii-ți din gurguiele murii,
Când dorul tău va zbura peste mări și țări
și când lacrimile verzui, din ochii-ți căprii,
pe sufletul meu înserat, se vor fi prelins...
O, Miss, Dumnezeule mic, elegant și distins!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturi în zbor
Miss, poezia ta e-un izvor de delir,
dublu agent de legătură-ntre doruri,
duioșie pură, în forma ei elementară
unică pistă pentru înaltele-ți zboruri...
Sete de impalpabil, în seninul eter,
delir estetic, vai!, sieși întru-deajuns
visuri legănate, în prea fine azururi,
și taină lăuntrică, ah!, greu de pătruns.
Miss, poezia ta e voluptate discretă.
precum elanul de puritate al vieții,
trăiri ale imaculaților fluturi în zbor,
survolând punctul de rouă al dimineții.
Făptura ta, Miss, e-o dulce poezie,
chiar dacă ascunde un plâns irizant,
pe scări tainice, tu urci înspre viață,
iar succesul te-mprejmuie electrizant...
Poemele tale, Miss, împrăștie ceața!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul poeziei
Ce mai faci, Miss?
Mi-e dor de necuprinsul poeziei tale,
de mugurii-ți din suflet,
de albele petale,
ce-ți ard în floarea ochilor căprii...
De-aceea, te întreb:
când ai să vii,
ca să sleim izvorul poeziei?
Când ai să plângi la marginile gliei,
de dorul Infinitului verzui?
Când ai să vii, tu, Miss,
de ce nu-mi spui?
Ori poate-n cerul tău
înfiorat de stele,
ai pus gând rău inimii mele?
Sau, cine știe?, vreun clevetitor
ți-a scris o telegramă pe un nor,
spunându-ți, Miss, că eu,
la rândul meu,
lipsit de suflet și de Dumnezeu,
aș vrea să-ți fur și inima, și versul,
să chem la judecată Universul,
cerându-i, Miss, tribut și socoteală,
că,-n poezia ta regală,
a introdus și suflet, și splendoare,
și muzică, și-arome de cicoare,
de toate florile din spațiu,
iar lumea te citește cu nesațiu...
De-așa minciună, tu nu te grăbi,
ca să mă pui la zid, în zori de zi,
așteaptă, ai răbdare, de-aproape
mă cunoaște,
citește-mă în prima zi de Paște,
citește-mă și-n noaptea Învierii,
că-n versu-mi vei găsi dulceața mierii.
Așa-i și sufletu-mi, să știi..
De-aceea, te întreb: de ce nu vii,
să punem punct melancoliei
și să sleim izvorul poeziei?
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce auroră, Miss...
În poezie, totul devine suflet și har
și gândurile-ți o iau razna spre Cer,
de dorul tău, te îmbeți... ce mister!,
care-i, oare, jumătatea plină-n pahar?
Starea de eu a Neantului ți-este soră,
lâncezești în veșnicie și în clar-obscur,
melancolia din ochi îți plutește-n azur,
uneori, Miss, eternitatea durează, o oră...
Timpul se-mparte-n mai multe răstimpuri,
din confuzia totului, înțelept, te desprinzi,
fluturi multicolori se-nmulțesc în oglinzi,
în poezie, iubirile, vai!, devin anotimpuri.
Ce vânt de căințe ades ne cuprinde,
Ce auroră, Miss, din urmă, ne prinde!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Miss Univers - Florentina Loredana Dalian
Cum șic ești la stat și la mers
Și-i strânsă-ntre noi (al)chimia,
Admit că ești Miss Univers
Sau baremi o... Miss Slobozia.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet evanescent
Vorbesc cu-ale mele nesățiose-nserări,
Le cert, Miss, uneori, le ador și le mint,
Mi-s înfipte, în carne și-n sânge, cu-n splint...
Vai, cum m-am rătăcit, înserat, pe cărări!
Te caut în vers și-, apoi, în calde vibrări,
Te mângâi în spațiu, te cânt, te ador, te alint,
Adesea, eu te beau, sub formă de-absint...
O, Miss, tu mi-alini tristeți, înserări, disperări.
Distanța dintre noi, prin vers, sublim, o testăm,
Tu mă bântui suprem, printr-un delir de absență,
La Masa tăcerii, din vis, cu Brâncuși, adastăm,
Sunt mîndru de tine. Hei, Miss, tu pipăi esență,
În privința abstractului, consonăm, contrastăm,
Dar, vai!, e târziu... totul devine evanescență!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Că Tu ești Lumina
În pustiul vieții, când am rătăcit,
M-ai ajutat, Doamne, și mi-am revenit.
Mi-ai arătat calea, care-i de urmat,
Cu iubire, Doamne, m-ai înconjurat.
Cum să trăiesc viața, Tu m-ai învățat.
De răul din lume, Tu m-ai apărat.
De-atunci, cu credință, te slujesc mereu,
Că Tu ești Lumina, Tu ești Tatăl meu.
poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai dăruit
Mi-ai dăruit o mie de cuvinte
Și încă-o mie au rămas nespuse
M-ai dus de mână-n locurile sfinte
Mi-ai arătat că toate Ți-s supuse.
Mi-ai dăruit cântări fără de număr -
De purpură și trandafiri petale -
Mi-ai prins apoi o mantie pe umăr
Și m-ai suit în cerurile Tale.
Mi-ai arătat că nimenea nu moare
În adevăr, iubire și credință.
Mi-ai dăruit o lacrimă de soare
Și m-ai îndepărtat de neputință.
Mi-ai spus că sunt de-acum cu Tine una,
Mi-ai întregit din dragoste făptura,
Mi-ai pus pe frunte stelele și luna
Și-n mâini mi-ai pus toiagul și măsura.
Așa ai vrut să mă iubești, Isuse,
Așa m-ai învățat să cresc spre Tine
Mi-ai arătat ca toate Ți-s supuse
Și că din toate m-ai ales pe mine.
S-au împlinit o sută de cuvinte
Și încă-o sută stau ca să mai vină
M-ai înălțat în locurile sfinte
Și mi-ai zidit ființa în Lumină...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te sărut, confratern
O plantă firavă
străpunge betonul,
ca glonțul cel iute!
Că-i spin sau agavă,
salută fotonul,
puteri neștiute...
Iar versurile-ți, Miss,
străpung Universul,
întocmai ca planta firavă.
Prin flori de cais,
îți zumzăie sensul
poemelor dulci, de iznoavă...
Hei, Miss, privește-mi în gânduri,
servește-mi, pe tavă, iluzii,
dă-mă cu capul de toate poemele tale,
Pășește-mă, mai des, în intrânduri,
de versuri ce-nfloare aguzii
și-adastă-mi, de-a pururi, în cale...
Urma-te-voi, în formă și-n conținut,
în Cer, de ce nu?, și-n Infern,
o, Miss, mintenaș, te sărut
pe rever și pe ochi, confratern!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

100 de pași...
Miss, cât spațiu vrei -
între mine și tine?
Cât să încapă
plenar poezia
și cât să zboare,
solar, ciocârlia,
prin stranii luciri
celestine...
Sir, cât spațiu vrei -
între mine și tine?
Cât să se unească,
plenar, poemele noastre
și-atâta cât să respire
mușcatele-n glastre...
Miss, câți pași vrei -
între mine și tine?
Tot atâția câți sunt de
la pământ la soare,
plus multitudinea petalelor
de cicoare,
care surâd, inocent,
pe ponoare...
Sir, câți pași vrei -
între mine și tine?
Tot atâția câte titluri
conține volumul nostru
de poeme "Tristeți în Oglindă",
Adică, o sută, Miss -
simbol al Centenarului
Marii Uniri...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet... mortal
Scutiți suntem de-al nostru eu,
Demult, noi nu mai locuim în noi,
Poeți suntem, în transă, amândoi,
Puținul vieții-l dăm lui Dumnezeu!
Admit că versul ți-e un onduleu
Și-un prea suav trifoi cu patru foi,
Ți-am picurat, solemn, în el, altoi,
Te-am dus la întâlnire cu un zeu...
Vei face-un triplu salt, cât mai curând,
Dorind să cucerești Mont-Blanc-ul vieții,
Ai grijă, însă, Miss, din când în când,
Cum vei păși prin roua dimineții,
Căci, din orgoliu-ți tânăr, fremătând,
O să-i împuști, mortal, pe toți poeții...
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!