
Meditație
o vibrare a ploii
stropul livid al incertitudinii
caută pașii
morți în nisip
e vremea
când mai trebuie să stăm
băltiți
la rădăcina unei liniști
între pietre rotunde
să stoarcem toate
întrebările
dintre sens și nonsens
apoi întorși
într-o agonie suspectă
vom înflori
toate suspinele
ce ne-au înlocuit cândva
tot sufletul
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre ploaie, poezii despre nisip, poezii despre moarte sau poezii despre flori
Citate similare

Poem
toți pașii pierduți prin nisip
au fost cândva
însuși mersul
agoniei
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie

Monolog
tot așa a fost și anul trecut pe vremea asta
un pod putrezit
deasupra unui fluviu cu flori nuntind
în rugăciune
îmi dezlegam ochiul încolăcit în valsul beznei
s-aud plânsul aripilor
ce se topeau în elegii
va veni și vremea pentru cer
să mai picure ceva pe ruinele noastre
o tandră vibrare a ploii
a fi ultima dorință
a zborului captiv
în gândul meu
și tot așa a fost și anul trecut pe vremea asta
o moarte mototolită
în memoria veșniciei
meditația surdă a soarelui
în paharul cu apă
clătinându-se
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vals
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre gânduri

Secetă
seceta m-a făcut
să nu mai știu
nimic de umbra mea
s-a uscat
în carnea aspră
și sufletul captiv
între atâtea foșnete
de frunze
cuvintele ce le spuneam
ca să mai treacă vremea
într-un mod plăcut
nu mai au consistența
unei mângâieri
îmi vine să plâng
dar mi s-au terminat
apa și sarea
din ochi
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre frunze sau poezii despre cuvinte

Stare
niște drumuri zdrențuite
pietre grele se spintecă una pe alta în creier
apa alergând goală
printre picioarele confuze
chipul legănându-se
între două căderi dilatate
fără să mai cunosc drumul
despart ceasul de timp
înainte de a uni malurile serii
într-o veghe copleșitoare
tăcerea era ca un film mut
fără actori și regizor
în minte toate gândurile s-au stins
în curând mă voi bate pe întuneric cu liniștea
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre picioare, poezii despre filme, poezii despre cunoaștere sau poezii despre creier

Între ani...
Între ani
strâng în brațe copilăria
în labirintul dintre ani
mama brodează liniști
tata
plecat și el
caută înțelesurile cerului
sufletul mi se umple de oameni
dar ce folos...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, citate de Teodor Dume despre tată, citate de Teodor Dume despre suflet, poezii despre mamă, citate de Teodor Dume despre mamă, poezii despre copilărie sau citate de Teodor Dume despre copilărie

Poem în interval I
[memoria luminii o vedeam goală
alunecând în toată moartea lucrurilor
respir prin toate rănile florilor din fereastră
oboseala unei descompuneri perpetue
și-nvăț să alerg înapoi pe nisipul din clepsidră
șoaptele alungite făceau praf
timpul rătăcea între noi fulgerând
am crescut atât de tare
încât sufletul nu își mai găsea locul în mine]
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină sau poezii despre creștere

Lumea în care pătrundem născându-ne este crudă și cruntă și totodată de o frumusețe dumnezeiască. Să credem că predomină lipsa de sens sau sensul este o chestiune de temperament. Dacă lipsa de sens ar prevala în mod absolut, ar dispărea tot mai mult, pe măsura evoluției, caracteristica vieții de a fi plină de sens. Dar nu acesta este - sau nu-mi pare mie că este - cazul. Probabil că, așa ca în toate problemele metafizice, ambele sunt adevărate: viața este sens și nonsens sau are sens și nonsens. Nutresc speranța anxioasă că sensul va fi preponderent și va câștiga bătălia.
citat celebru din Carl Gustav Jung
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate de Carl Gustav Jung despre viață
- citate despre război
- citate despre metafizică
- citate despre frumusețe
- citate despre evoluție
- citate despre adevăr
- citate de Carl Gustav Jung despre adevăr

Existență
poate mă ascund
doar sub masca unei liniști sfâșiate
în rest arsura razelor de fier
seacă din adâncuri
bătaia cuvintelor
și curge spaima
la pământ
val după val
să incurce lucrurile
în ițele devenirii
e un ritual
să silabisești în golul tău
când lumina
trece mai întâi
prin tot ce e negru
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă, poezii despre negru, poezii despre măști, poezii despre fier, poezii despre existență sau poezii despre devenire
Încruntare
trecutul e doar o încruntare,
fantasma unui ideal în ruină
se profilează pe dune
de nisip,
jumătate de plumb,
jumătate deșert
este Luna,
undeva motoarele lumii se sting,
lumea și-a pierdut esența
cândva,
între Adam și Eva,
într-o vale a plângerii,
între două potopuri,
într-o cetate eternă,
în ziua a șaptea,
când Dumnezeu a vrut să se odihnească
puțin,
să se încrunte.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre plumb, poezii despre motoare sau poezii despre idealuri

Medicamente
spune-mi că există medicamente pentru suflet
și că în noaptea aceasta cuvintele
vor prinde rădăcini lungi între pietre
ascultă-mă să vezi ce mai zic
poate că voi zice ceva bun
sau ceva rău
important e că voi zice
și eu ceva
în hermeneutica asta
a tăcerii
stăm la un loc și plângem cu noaptea
în blidul cu supă sleită
să putem spăla de praf
stelele stinse
din povestea aceasta
fără de sfârșit
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre noapte, poezii despre mâncare sau poezii despre medicamente

Somn
simt lumina cum s-a serbezit printre atâtea gânduri
și curg între rătăcite milenii de piatră
fără să cutez
a mai spera la ceva
mi-e somn de lumină
acum când piramidele topesc în deșert faraonii
și nisipul deșertului se scurge
ca-ntr-o clepsideră
ce nu mai are fund
ce nu mai are limită
cu toții am dormit măcar o noapte
într-o moarte ce se lungește
ca o iluzie umbrită
de-un cuvânt orb
își spune rădăcina
uscată din humă
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre deșert, poezii despre limite sau poezii despre faraoni
A mai zis-o cineva
Zilele se țin de mână și merg toate pe un drum,
Unde merg și se adună, nu vom ști și la ce bun.
Trec pe rând prin fața noastră, când senine, când cu ploi,
Ce frumoase sunt acelea care nu calcă-n noroi.
"Vremea vine, vremea trece" a mai zis un om cândva
Și a constat pe sine și-acum doarme undeva.
Zilele se țin de mână și merg pe același drum,
Una ne stinge lumina și ne spune, rămas bun.
Nopțile se țin de mână cu lumini neliniștite,
Toate se scurg într-o noapte nesfârșită pe orbite.
Zilele se țin de mână, nopțile se țin și ele,
"Vremea vine, vremea trece" peste oale și ulcele.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre frumusețe sau poezii despre depășire

Sonet
Un glas blajin din lumi întunecate
Îmi tremură cu sfânta lui vibrare
A gândurilor caldă întrupare
În pacea unei liniști fermecate...
Doi ochi mă urmăresc ca o mustrare,
Când toate par în visuri cufundate;
De-a pururi ard privirile-nsetate,
În noapte-mi, ca un far pe-ntinsa mare...
În ele tremură povești frumoase,
Ce plâng un farmec ruinat în vremuri,
Redeșteptându-mi amintiri duioase...
Și eu le-ngân. - E trist mereu să tremuri,
În umbra visurilor irosite
De dorul unor clipe fericite...
sonet de Panait Cerna (17 ianuarie 1897)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre sfinți, poezii despre pace sau poezii despre fericire

Omule...
într-o bună zi vei coborî
de pe linia orizontului
și vei trece malul
toate întâmplările vor fi
numai ale tale
tu știi asta
bătăile de clopot
vor deschide poarta
drumul va fi lung dar
nu atât de lung încât
să nu poți evada din tine
din când în când
vor crește liniști
în rest totul e nisip...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Teodor Dume despre creștere

Furnicuțele harnice
A venit iar vremea bună
Și zăpada s-a topit,
De-au ieșit din văgăună
Furnicuțe la muncit.
Toate caută de zor
Prin grădini și pe cărare,
Altele strâng din ogor
Câte-un sac plin cu mâncare.
În tufiș, sub rămurele,
Și-au făcut un mușuroi,
De se laudă-ntre ele:
"Cât e de frumos la noi!"
Multe furnicuțe roșii,
Harnice din cale-afară
Și-au scos la soare pantofii
Cei mai scumpi, de primăvară.
Toată lumea azi muncește
În curte, prin mușuroi;
Nimeni nu mai zăbovește
Treaba e acum în toi.
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre furnici, poezii despre încălțăminte, poezii despre zăpadă, poezii despre roșu, poezii despre primăvară, poezii despre muncă sau poezii despre hărnicie

Monolog crud
în noi e o liniște de verde crud
suspinul rădăcinilor
stă băltit în inimi cu rășină de brad
din când în când
freamătul frunzelor
împinge în mine
cântecul păsărilor fără pereche
o aripă stoarsă de zbor
trece suspectă pe lângă mine
clătinându-mi
din rădăcini
toată singurătatea
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre singurătate, poezii despre păsări, poezii despre muzică, poezii despre inimă, poezii despre brazi sau poezii despre aripi
Într-un cosmos imens
Să fii copil, să poți zburda
În roua dimineții,
Să speri că vei putea intra
Cândva în teatrul vieții.
Să îți impui a reuși
Printre păpuși, în viață,
Apoi să speri că vei ieși
Din temnița de gheață.
Ce-ai devenit, acum ai înțeles,
Bob de nisip, lipsit de sens.
Privești nostalgic bătrâna ghicitoare
Având toate răspunsurile și nicio întrebare.
poezie de Cristina Ott
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre teatru, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre rouă, poezii despre păpuși, poezii despre gheață sau poezii despre dimineață
Alt chip
Vremea-nalță și râdică,
Vremea face, vremea strică,
Vremea suie și coboară,
Vremea surpă și doboară,
Vremea schimbă și preface,
Și războaiele și pace,
Vremea toate răzvrătește,
Schimbă și schimonosește,
Vremea pe vericine-nvață,
Vremea dascăl și povață,
Vremea din liniște bună,
Face vânturi și furtună,
Vremea iar după furtună,
Face și liniște bună,
Vremea bucură,-ntristează,
Suie-n tron și destronează,
Vremea-nalță, vremea crește,
Vremea iarăși micșorește,
Toate sunt de vreme-aduse,
Toate la vreme supuse.
poezie clasică de Barbu Paris Mumuleanu (1825)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sfaturi, poezii despre schimbare, poezii despre război sau poezii despre bucurie

Experiență
La început
ne pierdeam
sau ne risipim
în sens aprioric
pe urmă
în sens giratoriu
și în sens contrar
câte sensuri
existau atunci
noi ne pierdeam
în toate peste tot
si când mergeam
în sens orar
sau de alt fel
ne pierdeam de-a valma
din orice poziție
ne vom regăsi cândva
în situație amiabilă
dacă vom extrage
câștigul din pierdere.
poezie de David Boia (10 iunie 2020)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început

Sonetul cântecelor ploii
Cântecele ploii încă mai răsună
în adânc de pietre ce s-au risipit
peste lutul aspru dintr-o văgăună
care nu cunoaște zori sau asfințit.
Slabele ecouri, ca de liturghie,
poartă-n ele nume-n timpul de apoi,
care le promite, întru veșnicie,
limpezimea rece-a apelor din ploi.
Viața le privește, îmbrăcată-n verde,
urcă pe o stâncă, trece prin eter,
uită răsăritul și-n amurg se pierde,
fără să-și regrete timpul efemer.
Din adânc de pietre, într-o văgăună,
cântecele ploii încă mai răsună.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre promisiuni sau poezii despre lut