Impodii

Impodii adulmecă gustul iubirii
Dar albia morţii le ascunde lumina.
Săgetează din adâncuri
Colţii de fiară...
Setea lor de sânge-i amară.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secetă

Pe cer, valuri de foc
Doinesc înserarea...
Pământul - cântec de jale,
Se-adapă din lumina cerului sfânt.
O lacrimă de-ar pica,
S-astâmpere setea
Şi s-aline durerea cu sârg!
Fântânile clocotesc,
Bolborosesc lacrimi de suflete
Şi săgetează în piept,
Clocotesc rugi şi rugul ochiului gol
Se-mpiedică de-o vreme-n nămol.
Sângerii, nopţile sunt brodate cu moarte.
Se-ascunde în tină,
Ca o pedeapsă, seceta.
Sălcii de jar
Coboară în umbre ca o iertare,
Pe pământ-chihlimbar.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teamă

Mă tem de uitarea dureros de amară
Ce-şi înfige în mine dinţii de fiară.
Mă tem de tăcere,
De-ntuneric mă tem,
De noapte şi tunet,
De furtuni şi blestem...
Mă tem de tiranii cu sânge de şarpe,
Mă tem de armele ce seamănă moarte.
Mă mai tem... şi mă-nchin Dumnezeului meu,
Că-mi cunoate tristeţe
Şi m-ajută la greu...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâul copt

Grâul copt se adăposteşte
În pâinea din vatră
Şi în pământul frământat
De tălpile ţăranului-frate,
Din inima braţului-tată.
L-am pictat pe drapel,
Pentru a nu uita vreodată
Gustul dulce al pâinii.
Miroase a lut şi a linguri de lemn,
A icoane şi a credinţă...
Cerul se apleacă, rânduind lumina
După legi neştiute.
Vântul, cu dulci mângâieri,
Necuprinsul ascunde...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns poeziei "Ca valurile lumii" scrisă de Ion Vanghele

Corăbii de lumină plutesc spre necuprins...
Lumina, ca un viscol, oceanul l-a cuprins.
Sunt mări de sărutare sub patimi sfâşiate...
Mă-ntreb, când se sfârşeşte neiertătoarea noapte?

Pe stânci încolţurate văd rozele de spumă
Unindu-se-n poeme... Se pierd şi se adună!
Nevolnici, albatroşii au încolţit... Şi ţipă!
Şi valuri de lumină în lume se ridică...

O stâncă fermecată, precum un sân de vată,
Te cheamă spre adâncuri... Se va sfârşi vreodată
Apusu-n răsărituri?! Vor creşte-n univers
Poeme foşnitoare cu dublu înţeles?!

Respiră în iubirii a devenirii stâncă
Ca un plămân de stele, o patimă adâncă.
Pulsează, se ascunde... În sunetele reci
Bătând precum un clopot, te-aşteaptă să mai treci.

Pe valuri, mângâiere... O scoică dezbrăcată
Înfiptă-n carnea plajei, cu un surâs te-aşteaptă...
O clip, viaţa-mi pare un zeu trudind tăcut
La temelia morţii... De-aceea mă ascund.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelinişte

Nu vin în seara-asta să-ţi birui trupul, fiară
În care-o gintă-şi mână păcatul, nici să-asmut
În pletele-ţi impure o patimă amară,
Plictisul incurabil ce-l vărs într-un sărut.

Cer patului tău somnul adânc şi fără umbre
Plutind sub remuşcarea cu pluş deconcertant,
Şi-n care guşti ecoul minciunii tale sumbre,
Tu care ştii ca morţii mai mult despre neant.

Căci Viciul, care-mi roade nobleţea din vechime,
Mi-a pus ca ţie semnul sterilităţii sale,
Ci-n timp ce sânu-ţi rece ascunde protector

O inimă neatinsă de colţii vreunei crime,
Eu fug sleit şi palid, gonit de giulgiuri pale,
Şi nu pot să dorm singur de spaimă că-am să mor.

sonet de Stephane Mallarme din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima

Dacă lacrima nu-ţi udă
Faţa, e fiindc-ai tot plâns
Şi-n adâncuri de lumina
Lacrima ţi s-a ascuns.

Vezi?! Tu speri într-o minune...
În poveste mai trăieşti.
Ai mereu o zână bună
Pe cărările cereşti...

Rugi în albia cerească
Ai spălat... Mătănii mii,
Doar să o mai dtrângi în braţe
Înc-o noapte, înc-o zi!

Franţa astăzi ţi se pare
Doar un pas- atâta tot,
Nu-s nici graniţe, nici timpuri,
Nici distanţe... Aşa socot.

Ai croit de dor, poeme
Şi oceane de iertări,
Ai crezut că treci prin noapte
Şi te vei trezi în zori.

Sper ca lupta să îţi fie
Şi izbândă şi acces
Către lumea fericrii
Către care ai purces.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire

Plângeam de intensitatea iubirii
Ţi de sentimentul despărţirii de ceva drag.
Te vedeam alergând – fluture de lumină,
Pe prag...
Ştiam că dincolo de fericire
Este zidul de fum
Pe care mă căţăram spre lumină,
Cutându-ţi aripile înmuiate în vis.
Este doar o amintire
Pe care molii sufletului nu au putut-o atinge.
Nu gustul amar a salvat-o
Ci atât de concentratul sentiment al iubirii.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc

Privesc prin fereastra deschisă
Cum se scurge lumina
În adâncul unui ochi de tăcere.
Părul albastru al cerului
Se unduie lin,
Dansul fotonilor
Prinde în vârtejuri de taină
Un zâmbet al unui copil
Care a descoperit un fluture alb.
Surâsul din noi a evadat,
Iar acum suntem un vulcan
În care a încolţit sămânţa iubirii.
Curcubeul ascunde ca o sprânceană
Visele noastre,
Muguri şi flori,
Flanchează altarul de stele...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele se ascunde în nori uneori, aşa cum liniştea se ascunde în spatele unor dureri nerostite. Dar energiile din univers se completează reciproc, creând un echilibru, compensator pentru firea umană.

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii de rouă

Cenuşa sfântă a strămoşilor
A fost spălată de roua
Din ochii românilor prigoniţi.
Schiază lacrima pe oasele gri,
Căutând eliberare, într-o rază de soare...
De aceea lumina se strigă precum un clopot...
E vuietul inimilor ce plâng!
Arat cu gândul prin cimitirul iubirii,
Cenuşa tăcerii scuturată de la tâmplele cetăţii!
Aici a rodit pomul morţii
Dat martirilor rod de lumină!
Nu-i izgoniţi din mormântul sufletului vostru,
Ignoranţi ai neamului românesc!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

colegi chelioşi -
Nana ascunde şapca
molipsitoare

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina se ascunde în întuneric şi dreptatea dincolo de zidurile fericirii. Depinde de noi dacă vom fi sau nu fericiţi vreodată, căci dreptatea şi fericirea, adevărul şi loialitatea sunt laturile egale ale unei existenţe ce nu este altceva decât starea ce ne elibereazaă de tensiunile din afara noastră...

citat din Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu căuta ce se ascunde dincolo de pojghiţa de miere, căci vei fi dezamăgit.

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

un zâmbet frumos -
Soarele se ascunde
printre negri nori

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina,te coboara

Ah!, aş vrea să se lumineze,
Lumina din nou să creeze –
Făpturi dulci şi vise calde,
Să-mi ajungă pentru noapte.
Să nu mai dorm pe spini
Cu gândul că-s plini cu venin
Şi viaţa să nu-mi mai pară
Veşnica luptă…o!, lume amară.

Lumină!, revino printre noi
Şi noi vom fi supuşii tăi.
Mila te-nconjoară –
Ne dă şi nouă inimă de fiară.

poezie de Oana Mangiurea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia ce se crede sfios...

Tu-mi spui de sfiiciune,
Eu, cumva, îţi schimb verdictul
Cu amară plecăciune...
Cred că faci pe ipocritul.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un suflet mai curat

Cu sufletul purificat de lumină,
Ne punem trupul ramură
Pe altarul pe care au curs lacrimi amare...
Ne-au înmugurit pe braţe
Ramuri de salcie, pregătite să plângă
Tristeţea Mântuitorului.
Faptele noastre, ca plecăciunea mielului spre tăiere,
Au fost căutate.
Biserica ne-a căutat
Cu spaimă prin întunericul morţii -
Oi rătăcite,
În timp ce Iisus ne striga
Spre revenirea la viaţă.
Am fost ramuri frânte,
Dar faptele noastre ne-au înviat
Din al morţii păcat...
Cu Lumina vom face legământ
Şi vom izvorî râuri de flori,
Spre a-i lumina calea
Celui ce S-a jertfit pentru noi.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fobie

Mă tem să nu înnebunesc,
Dar cel mai tare mă tem
Să nu mă obişnuiesc
Cu starea aceasta
Înţeleasă, dar de neînţeles.
Fobia ascunsă în mine
Este ca o fiară cu colţi ascuţiţi
Care cicatrizează orice amintire de frumos...
Mă tem...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

virus ucigaş -
plâng înaintea morţii
părinţi şi copii

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

teamă şi vaiet -
un ochi care plânge
de teama morţii

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!