Acolo-n Nord

Acolo-n Nord, am învăţat, la şcoală,
Că-n polul arctic, ferecat în gheaţă,
Zăpada şi cu gerul au de soaţă
Pe mândra auroră boreală.

Acolo marea încă-n a sa briză
Mai poartă cutezanţei pomenirea
Şi neuitată încă, amintirea
Lui Fram, mai încolţeşte pe-o banchiză.

Acolo se-ntreţes şi-acum vedenii
Călătorind pe sloiuri, în neştire,
Mugesc furtuni ce nu-şi găsesc oprire
Şi numai Moş Crăciun îşi plimbă renii.

Azi, năruit tărâmul cel de vise,
Povestea, se sfârşeşte c-un tremolo,
Copil fiind, spre ţărmuri interzise,
M-aventuram cândva, s-ajung... acolo!

poezie de Ionel Adrian Gugea (20 februarie 2018)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâna ta

mi s-a părut
că mi-ai intins
o mână.
nu de gheaţă.
eram la Polul Nord
pe o banchiză
si tremuram de frig
in noaptea lungă
fără un gram
speranţă...
o clipă ochii am inchis
si printre sloiuri mari
m-am aruncat
in apă
fiind prinsă-ntr-un fiord
de mâna ta
cea caldă...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo e altă lume

Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată şi inima mea...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub aripă de vânt

De când mă ştiu
eu am iubit Vântul,
de-aceea am pornit drumeţ
să-i aflu adăpostul,
acolo unde...
cerul se uneşte cu marea.
Apoi,
mi-am culcat capul pe un nor
şi am rugat
Vântul de Miază-Noapte
să m-acopere cu aripa lui.
Am tot colindat
de la un pol la altul
şi de acolo m-am întors
schimbată...
Puţin dintr-o boreală auroră
s-a lipit de sufletul meu,
şi toate Vânturile...
m-au adoptat!
Acum, mamă îmi este Furtuna,
iar Viscolul - e tatăl meu!
Vântul ştie că-s de-a lui,
iar eu... sunt Vânt!

poezie de Maria Grosu
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Polul Sud şi Polul Nord

Fără glume şi poveşti,
Polul Sud şi Polul Nord
Ştii să le deosebeşti?
Ţine minte, nordul are
Urşi polari şi vulpi polare.

Sudul are, ştie-oricine,
Pinguini şi pinguine.
Nordul e ocean oval,
Sudul e continental.

– Cu-Aurora boreală,
Cu noaptea polară, cum e?
Cum să fie? O minune!
Soarele care răsare,
După şase luni apune...

poezie de Constanţa Buzea
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Latitudinea se măsoară de la ecuator spre polul nord şi de la ecuator spre polul sud, la ecuator fiind 0 grade, iar între ecuator şi polul nord, respectiv între ecuator şi polul sud, câte 90 de grade. Bucureştii au o latitudine nordică de 44 grade 26 minute. Localităţile dinspre sudul ecuatorului au latitudini sudice sau australe.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo

Acolo, în ţara de piatră,
Acolo, în legendarii munţi,
Acolo avem noi vatră,
Români cu rădăcini adânci.

Acolo Dumnezeu ne-a dat
Grădina Maicii Domnului.
Acolo am eternizat
Pacea sfântă omului.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii acolo

Să fii acolo unde,
cerul sărută pământul,
acolo unde
poţi rosti cuvântul.
Să fii acolo unde,
seninul îmbrăţişează iarba,
acolo unde
departe de tine-i graba.
Să fii acolo unde,
miraculoase sunt faptele,
acolo unde
nu te ating păcatele.
Să fii acolo unde,
poţi să admiri imensitatea,
acolo unde
poţi învinge moartea.
Doar acolo
poţi îmbina
viaţa spirituală
cu cea materială.
Doar acolo poţi primi
lumina credinţei
sevă a fiinţei.
Doar acolo poţi avea
împliniri spectaculoase
şi schimbări miraculoase.
SĂ FII ACOLO!

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul afaceristului pe caniculă

Trebuie să îmi cumpăr o banchiză,-
Cu-aşa călduri nu mai e de trăit.
O să-mi sporesc venitul cu-o franciză;
Găsesc eu unii buni de aburit.

Aud că şi la Polul Nord e criză,
De când, global, planeta s-a-ncălzit,
Dar tot vreau să îmi cumpăr o banchiză,-
Cu-aşa călduri nu mai e de trăit.

Mă-ntreb de statul o să-mi ia acciză
Şi dacă o să scap nedijmuit?!
Mai am un hop, îmi trebuie şi viză,
Să pot pleca la pol nestingherit,
Că trebuie să-mi cumpăr o banchiză.

rondel de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde...

Acolo unde soarele
sărută întâi pământul,
Acolo-mi sunt izvoarele,
acolo îmi port veşmântul.
Acolo ochii i-am deschis
şi am rostit cuvântul mamă.
Acolo braţe am întins,
spre tine, dulce mamă.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poiana satului nostru, unde se întâmplau bucuriile şi tristeţile, mormântările, nunţile, petrecerile, sărbătorile... la Bascov. Pentru mine, locul ăla, uliţa aia, pământul satului au avut un rol relevant, pentru că acolo a fost prima mea scenă. De acolo mi-am luat seva, acolo am învăţat să trăiesc, să iubesc, să plâng, am învăţat să-mi fie milă, acolo m-am format, m-am structurat, am supravieţuit, acolo am fost actriţă prima oară.

Adriana Trandafir în Ziarul "Metropolis"
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Acolo unde mintea nu e încolţită de frică şi poţi să-ţi ţii capul sus,
Acolo unde cunoaşterea e liberă pentru toţi,
Acolo unde lumea n-a fost fragmentată de pereţii înguşti ai caselor,
Acolo unde cuvintele vin din profunzimea adevărului,
Acolo unde străduinţa neobosită îşi întinde braţele spre perfecţiune,
Acolo unde izvorul clar al raţiunii nu şi-a pierdut calea în nisipul mohorât al deşertului obişnuinţelor moarte,
Acolo unde mintea e condusă înainte de ea însăşi în tot mai larga gândire şi acţiune,
Acolo în Raiul libertăţii, o, Tată, acolo să se trezească ţara mea!

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Ţara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.

Ţara mea este acolo
unde soarele răsare.
Ţara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.

Ţara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Ţara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.

Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinţii,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului şi sfinţii.

Acolo ne este moşia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.

poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa izvorului

Luceşte diamantul amintirii
Ascuns în praful clipelor trecute,

Mult am căutat izvorul fericirii
Un însetat, pe căi necunoscute.
L-am întâlnit şi undele-i părură,
Tot ce-i mai bun în stare să m-aline
Iar eu băui din apa cea mai pură,

Atunci pieriră negrele-mi suspine.
N-am zăbovit acolo multă vreme,
Iuţindu-mi pasul într-o altă parte;

Alte miraje nu-ncetau să cheme.
Lăsatu-m-am târât tot mai departe
Iar azi, cuprins de cruda disperare,
Nu mai găsesc scânteia de speranţă
A apelor prea pline de-alinare.

Izvor secătuit pe totdeauna,
Vei curge-n gândul meu ca o romanţă
A unui menestrel din vremea veche,
Nemângâiat, însufleţindu-şi struna:
"O fată susur blând revarsă-ntruna,
Vai, era cândva sufletu-mi pereche."

acrostih de Ionel Adrian Gugea (3 aprilie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!

auroră boreală

Auroră boreală, stindardul planetei, în culori mirobolante, arborat la capătul pământului.

definiţie aforistică de David Boia (7 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor mistuitor

Mă mistuie un dor de libertate
Să nu depind de nimeni şi nimic
Să fac numai ce vreau, dar cu dreptate,
Şi până sus la cer să mă ridic.

Mă mistuie un dor de fericire
S-ajung în Raiul ce mi l-am dorit,
Să mă hrănesc acolo cu iubire
Şi să nu gust din fructul cel oprit.

Mă mistuie un dor s-ajung acasă
Acolo unde ştiu că-i locul meu
Şi unde grijile în prag se lasă,
Fiindcă înăuntru este Dumnezeu.

poezie de Octavian Cocoş (10 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu te uiţi spre pământ, ci, dimpotrivă, ridică totdeauna ochii spre cer: de acolo vin mângâierile pentru cei slabi, acolo e bogăţia celor săraci, acolo e înfricoşarea bogatului.

Balzac în Istoria măririi şi decăderii lui Cesar Birotteau
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo, în casa părintească, şi pe uliţele satului Salcia am învăţat să vorbesc, să merg şi să muncesc. Tot acolo am făcut cunoştinţă cu lucrurile de pe pământ şi din cer, cu fiinţele apelor, ale câmpiilor şi ale pădurilor. Acolo am aflat ce este omul. (...)

Zaharia Stancu în Confesiunile lui Darie (1966)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea aventură

În interior e marea aventură,
Ne spune învăţatul Cernegură,
Pe Don Julian l-aţi cunoscut la gară,
Plecam în capitala Sareamară.
Toţi călători se întorc din sud,
Unii fără vedere, altu-i surd,
Malarie, maltoză, luteină,
Cum să mai uit pieliţa ta cea fină,
şi totuşi să privim în interior,
acolo este-o baltă cu mohor,
acolo se ascund faptele toate,
acolo nu există jumătate,
acolo poate fi şi Dumnezeu,
acolo este cel mai greu.
Şi nu spunem nimic, tăcem ca peştii,
Adună-ţi diavolii, omoară-i sau mai creşte-i.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Doamne, fa din mine unealta Pacii Tale
Acolo unde este ura s-aduc iubire,
Acolo unde este ofensa s-aduc iertare,
Acolo unde este dezbinare s-aduc unire,
Acolo unde este greseala s-aduc adevar,
Acolo unde este neincredere s-aduc credinta,
Acolo unde este disperare s-aduc speranta,
Acolo unde este intuneric s-aduc lumina ta,
Acolo unde este tristete s-aduc bucurie.

O, Stapane, nu te-am cautat atat
Spre a fi consolat... cat pentru a consola,
Spre a fi inteles... cat pentru a intelege,
Spre a fi iubit... cat pentru a iubi.

Deoarece:

Dand... primesti,
Pierzand... gasesti,
Iertand... esti iertat,
Murind... reinvii la viata eterna!

poezie celebră de Sfântul Francisc de Assisi
Adăugat de zinadorina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refugiu din calea soacrelor

Cât pe pământ vieţuiesc
Numai munţii mi-s pe plac,
Doar acolo mai găsesc
"Babele" ce pururi tac.

epigramă de Ionel Jecu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (1 august 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!