Contrast

dacă gândul meu te-apasă
dacă liniştea ţi-o ia
urcă munţi, te-ndepărtează
prinde-n palma ta o stea

şi acolo la-nălţime
norii albi în jur cunună
îţi vor da un nimb aparte
cer ţinându-te de mână

eu rămân jos într-o vale
fluturi mii în jurul meu
scutur când şi când petale
şi-apoi ce-o vrea Dumnezeu.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ACELEAŞI FLORI

Să nu te-atingi de versul meu
Nu-i saltimbanc si nici ateu
Eu stiu că l-am incoronat
Să-mi fie mie impărat
Iar eu un slujitor fidel
Respectă-mi sufletul din el.

Şi dacă cumva din plictis
In altă parte ai deschis
Oglindă-n gândul ce te-apasă
Mă lasă muza mea frumoasă.
Vom face casă impreună
Atunci când tu si eu de mână
Gândim la fel si neuroni
Aleg in vis aceleaşi flori!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturi în noapte

O flacără mică,
În întunericul nopţii
Arde, pâlpâind ca o inimă
Ce nu vrea să se stingă...
În jurul ei se rotesc fluturi
Atraşi de mirajul luminii
Aproape... tot mai aproape,
Se zbat uşor şi cad
Cu aripile arse,
Precum un vis neîmplinit...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai ghici

Dacă ai ghici
Tot ce-ţi pot dori
Eu ţi-as prinde-n păr,
Cunună de sori
Stropită cu flori...

Incearcă să zambeşti
Făr` să te-amăgeşti
Si să iţi doreşti
Un lucru uşor,
Fiindcă-i trecător...

Dacă iei un strop de ploaie
In palmă ai să vezi,
Că nu-i atat de greu să speri
Fură o rază de lumină
Incearcă-n ea sa crezi,
Si ridică-ţi fruntea
Spre cer...

Dacă ai ghici
Tot ce-ţi pot dori
Eu ţi-as prinde-n păr,
Cunună de sori
Stropită cu flori..

Ia un strop de fericire
Dintr-un colţ de cer,
Ochii oglindeste in el,
Ia un fluture din soare
Puneţi-l in păr
Langă o cunună de măr!

Dacă ai ghici
Tot ce-ţi pot dori
Eu ţi-as prinde-n păr,
Cunună de sori
Stropită cu flori...

Incearcă să zambeşti
Făr` să te-amăgeşti
Si să iţi doreşti
Un lucru uşor,
Fiindcă-i trecător...

cântec interpretat de Pasărea Colibri, versuri de Mircea Baniciu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cascada de fluturi albi

Mă-nconjur de gândul
care a născut rădăcinile
pe care se sprijină lumea.
Au înmugurit demult frunze
în prelungirea mea,
cerul curge într-o cascada
de fluturi albi
a căror respiraţie
se îmbrăţişează rotund
de fiecare dată când deschid ochii
simţind intersecţii
crescându-mi din palme…

poezie de Iuliana Şerban
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plimbare

Ţinându-te de mână pe sub această noapte,
cu Luna într-o rână şi stele-mprăştiate,
ne place că-i călduţă, ameţitoare boarea-i,
ce vântul o aduce şi-o suflă cu suflarea-i

Şi mă priveşti, nocturnă, cu părul răvăşit,
c-o mână ţi-l ridici, de câte ori insişti,
să ţi-l întorci spre spate, să ţi se vadă faţa
şi ochii îţi strălucesc, când mă priveşti din dreapta

Ţinându-te de mână şi tu cât de sfioasă
şi eu tăcut şi pomii şi noaptea luminoasă

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine toamna

Perfecţiunea-ntruchipată
In chipul tău frumos de fată
Mi-aduce zâmbetul in zori
Si te culeg dintre scrisori.

Trecut-au ierni si primăveri
Si toate-mi par a fi ca ieri...
In mintea mea eşti neschimbată
Şi gândul mi se face roată.

Se plimbă toamna prin grădini
Aruncă norii ploi in spini...
Sunt frunze galbene pe drum
Dar ştii si tu, ce să-ţi mai spun?

Din anotimpurile toate,
Aş lua doar clipele lăsate,
Departe undeva in munţi
Când ne plimbam prin văi desculţi.

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi îngheţa

Voi îngheţa de dorul tău, ascunsă, într-o iarnă,
Ce prinde-n degetele lungi toţi nasturii la haină.
Şi-aşa cumva în amorţire visez la zilele senine,
Când înfloreau macii în lunci şi zumzăiau în jur albine!

Prin toamnă am trecut rapid, ca trenul într-o gară...
Ce-a fluierat încet, prelung, într-un târziu de seară.
Şi-ntr-un cortegiu funerar de frunze-ngălbenite,
În zarea lumii te-ai pierdut cu ultime cuvinte:

-Atât a fost... în rest, rămân o simplă amintire.
Nu aştepta, iubita mea, ca să îţi dau de ştire.
Se-aplecă cetina de brad cu albul de zăpadă,
Curând şi eu voi îngheţa, doar cerul o să vadă.

Şi-aşa departe-n munţi bătrâni cu aripile sure,
Spre cer mă-nalţ în rugăciuni la margini de pădure.
Voi reveni paranormal poate în zi de primăvară,
Să punem ghiocei în coş, la iazul dinspre moară.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ateu

ateu convins îţi spui în sine
un Dumnezeu este în mine
un altul eu nu recunosc
şi nu va fi, nu e, n-a fost

agheasma ce-i? apă sfinţită?
la muritori e dată mită....
cu busuioc şi ioni de-argint
din apă s-a născut un mit

dar când îţi vine ultim ceas
şi-abia se-aude al tău glas
te-ntrebi în gândul cel din urmă
-ce-i adevăr? ce-o fi minciună?

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea

Iubita mea din colţ de stea
Te-ai instalat pe monitor
Şi de acolo-n dormitor
Iubita mea... sunt muritor

Nu pot să dorm, nu pot să plec
Cum să te las închisă-n casă?
Când mă priveşti întrebător
Îmi pari atâta de frumoasă!

Aş vrea să plâng, aş vrea să râd
O simt ca tragi-comedie
Interpretată de noi doi
Într-o fantastică regie

Şi-acum... ce am să fac cu tine?
Mă uit... ideile îmi pier..
Orice ar fi.. nu pot să risc
Iubita mea ca să te pierd

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laponia

din Laponia vă scriu cu o mână îngheţată
am plecat cu Moş Crăciun şi un împrumut la bancă
recunosc am cheltuit cam mulţi bani în România
că aşa e obiceiul din străbuni de când e glia

plan de redresare n-am... sania nu are şine
renii sunt cam obosiţi, de la Pol frigul tot vine
am plecat... aşa e viaţa, nu îmi pare rău deloc
Moşul strânge dimineaţa vreascuri să aprindă foc

blana albă de zăpadă se întinde peste tundră
noaptea tremură din pleoape, are veşnic faţa udă
şi în liniştea deplină eu îmi deapăn amintiri
despre ţara unde mama prinde-n ie trandafiri

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă, cade frunza...

Iubite, nu fi trist, nu plânge-n urma mea
N-am să mă-ntorc, deşi mi-s paşii grei...
S-a frânt destinul nostru, pe cer s-a stins o stea
E toamnă, cade frunza şi plouă pe alei!

Şi simfonia ploii, când norii se cernesc,
Să îţi aline dorul de-ţi aminteşti de mine,
În cântecul viorii eternul,, te iubesc''
Să-mi fie amintire fierbinte despre tine!

Rămâi acum cu gândul la zilele cu soare
Când culegeam din lanuri toţi macii înfloriţi
Din roşul de petale clădeam iubirea-floare
Şi ne trăiam povestea de miri îndrăgostiţi...

Aripi de fluturi, parcă, ni se zbăteau în piept
Când ne plimbam de mână pe-aleea cu castani
Dar plouă acum, iubite, şi vântul dă concert
Iar noi... cu aripi frânte... trăi-vom peste ani!...

Şi când din nori de spumă zăpezi ne-or troieni
Cu părul nins de doruri ne-om aminti poveşti...
Te-oi aştepta, iubite, în vise să-mi revii,
Voi fi la tine-n gânduri acolo unde eşti!

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Karma

Tot timpul duc o umbră după mine,
prieten..., sau duşman necunoscut?
nici de aproape nu o văd prea bine,
celesta-mi vrajă..., făr' de început!

De cum se plimbă soarele pe boltă
ea se întinde altfel pe pământ,
mereu mai suplă, calmă, dezinvoltă,
ar şi vorbi dacă-ar avea cuvânt.

Să fie oare umbra mea cea dreaptă
sau doar al karmei nevăzutul chip,
urcând cu mine treaptă după treaptă
pe munţi înalţi sau bancuri de nisip?

Când norii grei în ceruri se adună
ea mă veghează dinlăuntru meu –
s-aşază-n sufletu-mi speriat cunună
cu harul sfânt trimis de Dumnezeu.

Iar liniştea cea calmă se întinde
peste Destinul reîntors la mal,
o pacea nesfârşită mă cuprinde
iar karma-n suflet urcă val cu val.

poezie de Corneliu Neagu din revista Logos & Agape, 01.02.2021, ISSN 2601-1719, ISSN-L 2601-1719
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

În poiana cu flori

mă întreb uneori
dacă chiar îmi citeşti versurile
sau imi dai un like
aşa de complezenţă....
poate nu am scris un poem
în sensul strict al cuvântului
dar este un strigăt
de bucurie sau deznădejde.
-nu-i nimeni acasă?
nu mă aude nimeni?
posibil....

voi trimite gândul în poiana cu flori.
maci roşii se vor apleca să-l asculte.
fluturi albi se vor opri din zbor.
odată am fost împreună,
sub un cer fără nori fără furtuni,
sub imensitatea nemărginirii
în orizonturi largi,
doar vântul ne aducea la realitate
cu joc de petale, lumini şi umbre
cernute de un soare darnic
.
înalţ braţele şi strig fără inhibiţii
-sunt eu... eu cu inima în palmă
pe un drum al cuminţeniei
fără spini, fără noroi, fără pete.
ecoul sparge depărtarea
şi râul răspunde în cascade
foşnind sub arinii înfrunziţi
-te-am aşteptat.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire şi credinţă

Degeaba, în genunchi te rogi, într-o biserică creştină,
Dacă acasă când ajungi, prin fapte, inima-i haină.
Degeaba-mparţi la cei săraci, cadou, în zi de sărbătoare,
Dacă, în rest, îţi pare rău să dăruieşti măcar o floare...

De furi, urăşti sau umileşti pe cel sărman fără de casă,
Vei arăta în caracter, partea umbrită şi hidoasă.

Şi dacă ponegreşti în gând, vecin, prieten sau un frate,
Să nu te miri, când Domnul Sfânt, va face într-o zi dreptate.
De poţi să faci un bine, fă-l, să nu aştepţi recunoştinţă,
Aceasta înseamnă să fii om, să ai iubire şi credinţă.

poezie de Doina Bonescu din Scrisori pe frunze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comunicare

A comunica prin vers
Este simplu de-nţeles
Nu scriu pentru tine -anume
Scriu pentru intreaga lume
Dacă tu te regăseşti
Eu mă bucur că trăieşti
Clipa cea de bucurie
Sau tristeţea-n sihăstrie
Suflet viu mâna-ti intind
Si in inimă cuprind
Gândul meu si gândul tău
Si cel de la Dumnezeu!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În seara asta

Când pescăruşi au adormit
În seara asta luminata
Aş vrea sa-ti fiu cuibul dorit
O perlăa-n scoica argintata

Când luna sta drept felinar
În noaptea plina de tacere
Aş vrea ca sa-ti aduc in dar
Fidelitatea unei stele

Şi daca-ti pare prea tarziu
Mă voi preface in petale
Pierdute pe un drum pustiu
Pavat cu stele căzătoare.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea noastră

Pe un mal pustiu de mare,
Simt cum inima mă doare.
Valuri reci mi-ating piciorul,
Gândul meu prinde izvorul,
Cel din munţi venit în vale
Aducând doine de jale...

Lungi perdele de păduri,
Aşezate-n munţii suri
Nu mai sunt... au dispărut.
Corbi au aripi de-mprumut.
Nu e jir pentru mistreţi.
Sus pe pajişti... doar scaieţi.

Şi aici la marea mare,
Unde-s margini de hotare,
Dunărea când se revarsă
Pune-n glas durerea noastră.
Peste tot este minciună...
Unde-i gloria străbună?

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de tei

Aş vrea să-ţi spun Părinte ţie
Prin câte am trecut şi când
Ca să te rogi şi pentru mine
Să ştie Domnul Bun şi Sfânt.

Mereu am navigat pe ape
Mai limpezi sau cu mal din munţi
Şi-am dus cu mine mai departe
Doruri furate de pe punţi

Acum când vara îşi aşterne
Culoarea şi căldura ei
Eu mă topesc în amintirea
Parfumului din flori de tei.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

Anotimpurile diferă-ntre ele
După ecou.
Strigă la mine!
Dacă ţi-o răspunde colţul ierbii,
Înseamnă că e primăvară;
Dacă ţi-o răspunde nisipul fierbinte,
Înseamnă că e vară;
Dacă ţi-o răspunde frunza-n vânt,
Înseamnă că e toamnă;
Dacă ţi-o răspunde albul,
Înseamnă că e iarnă...
Eu nu ţi-oi răspunde,
C-oi vrea să mai strigi.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 septembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În gândul mamei...

În gândul mamei purtător
de pace şi iertare,
se strâng buchetele cu dor
de noi, de fiecare.

În ochii ei cu întrebări
ce ocolesc răspunsul,
sunt urmele unor schimbări
când o încercă plânsul.

Cu glasul slab şi iertător
ne spune cu sfială
c'ar vrea să fie spectator
la nepoţei la şcoală.

Să vadă cum din rădăcini
dau mugurii în floare,
să depene iar amintiri
pân' la apus de soare.

Când o întrebi de sănătate
de bine îţi vorbeşte,
nu vrea să fie greutate
la omul ce-o iubeşte.

În gândul mamei purtător
de pace şi iertare,
e viaţa noastră în decor
ce caută alinare.

poezie de Doina Carpinisan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!