
Înflorire în zori
în vârful muntelui
pe vizibile straturi de lavă
cândva
copacii au pictat cu rădăcinile lor adâncul
ce-i drept
de mai multe ori au murit și au înviat
să înflorească cel puțin o dată
în zorii străpunși de lumină
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Certitudine
pe pământul înalt
peste invizibile straturi de lavă
copacii pictează cu rădăcinile lor adâncul
ce-i drept ei nu cred în nemurire
de aceea de mai multe ori au murit și au înviat
să înflorească cel puțin o dată în zori
săltăreți și autonomi
într-un apocalips al florilor
fără lacrimi
fără ghilimele
fără ecouri în născocirile lui eu
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic mai mișcător ca piatra desprinsă din vârful unui munte, devenită nisip în adâncul unei mări.
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Soarele încălzește tot ce-i rece, inclusiv pielea șarpelui. Însă nu-l poate face mai puțin viclean.
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cristos a înviat!
E-o primăvară plină
De aur scuturat;
Mi-e sufletu-n lumină
Cristos a înviat!
Râd florile, natura,
Văzduhu-nmiresmat;
Să nu mai știu ce-i ura
Cristos a înviat!
Mi-s ochii numai rouă,
De moarte, am scăpat;
S-ajung făptură nouă
Cristos a înviat!
Acesta e misterul
Ce azi l-am dezlegat:
Ca să ne deie Cerul
Cristos a înviat!
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Locurile abandonate au poezia și farmecul lor. Lumina nu poate fi oprită, nici liliacul să înflorească.
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât mai mult adâncirea, cu atât mai nedeslușit adâncul și mai necuprinzător!
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat!
adevărat a înviat
au strigat toți lipindu-se de zidul crăpat
(pentru o clipă și tu L-ai văzut sau L-ai visat)
de atunci El trece senin prin toate lucrările vieții
plătind cu umilință la terminarea zilei
sublimele zădărnicii
pentru cel care se petrece
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Victoria nu este priveliște admirată din vârful muntelui, ci doar întrezărită din vârful muntelui, după ce mușchii tăi o vor fi construit, e trecere de la o stare la alta.
citat celebru din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Caligrafic
nicio oboseală zi și noapte
sub unghi pietrele
rotunjindu-se
caligrafiază
hieroglife ce cresc nefirești de mari
în adevăruri împletite
lungi linii invizibile
vizibile
mâinilor ca și cum s-ar ruga
alăturându-se
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Templul din Vârful Muntelui
In seara asta stau la Templul din Vârful Muntelui.
Aici aș putea culege stelele cu mâna.
Nu îndrăznesc să rostesc un cuvânt
De teamă să nu tulbur ordinea cerească.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Elanul pietrei
nicio oboseală zi și noapte
rotunjindu-se caligrafiază sub ape
hieroglife nefirești de mari
unghiuri invizibile
în adevăruri împletite
vizibile doar pietrei
ca și cum s-ar ruga
alăturându-i-se
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Față de El nu putem avea secrete. Știe, vede și aude tot. Inclusiv cum și când se naște "acel ceva" în adâncul cel mai adânc din noi.
citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pictat
Te-am pictat pe o coală de hârtie,
Te-am pictat pe o frunze de stejar.
Te-am pictat pe o lacrimă de iubire
Care a curs odată din ochii tăi frumoși de chihlimbar.
Te-am pictat pe o gutuie galbenă
Cum este soarele pe cer.
Dulce, amăruie ca și sărutul
Care deseori ți -l cer!
Te-am pictat pe o rază de lumină,
Te-am pictat pe o stea.
Căci tu ești a mea stăpână,
Te-am pictat chiar și pe inima mea!
poezie de Vladimir Potlog (5 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
adieri reci tremură copacii din toate încheieturile
sub tălpi într-o apocalipsă a lor
frunzele
coborâte pe pământ
prind iz de odăjdii vechi
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sete
pornită din inima unei brândușe
primăvara umple ulciorul
cu lumină
ruptă din soare
încă o dată m-adapă
în rotire egală
tot caut
un singur cuvânt
să fie
plinul
și gândul acesta ce trează mă ține
cum la sfârșit de rugăciune
o șoaptă
aminul
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâs din toamnă
pornită din inima unei brândușe
toamna umple ulciorul
cu lumină
ruptă din soare
încă o dată m-adapă
în rotire egală tot caut un singur cuvânt
să fie plinul
și gândul acesta ce trează mă ține
cum la sfârșit de rugăciune o șoaptă
aminul
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea întrebare
Cu o perseverenșă neînțeleasă
caută prin toate mijloacele posibile
să descopere marea întrebare
la care nu este răspuns
întrezărind ce mișcare se va stârni imediat
în ochii supuși răbdării.
Unde se prăbușește deducția
când singur îmbrac cifrele în simboluri?
Poate adâncul, poate înaltul fără limite
au propriile straturi de nepătruns dintr-o dată
și așteaptă o fantă pentru lumină,
poate într-o altă ordine a lucrurilor simple
stă adevărul înconjurat de aparențe înșelătoare.
Scopul e să ducă la capăt treptat ideea
și să înflorească la timpul hărăzit
unde se descompune maiestos cuvântul
din care se compune roditoare evoluția.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile nedefinite definesc multe...
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerc altfel
se strânge
liniștea pe
genunchii înmuguriți
mov
de atâta stat pe pământ
forme lăsate de o întrebare
amprentată cu
tămâioare
de copitele bidiviului
înaripat în oglinzi
după ce
a mâncat cărbuni aprinși
fericit că n-a murit
într-o piramidă goală
în vârful tuturor liniilor
aruncat în captivitate de
un mai vechi ideal
sublimă schimbare
în fuga continuă
cerc
altfel
osândă
a unui nou proteu
hrănită din negare
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sporului de lumină i se adaugă, automat, un spor de umbră și mister...
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!