Romanță nocturnă
Săraci, în țară carpatină,
Doar noaptea ne-ndulcim amarul,
Că-n nopțile cu lună plină,
Ni se mai umple buzunarul!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Somnambulism
În nopțile cu lună plină
Și cerul negru ca de smoală,
Urc scările la o vecină...
Și ea e plină, dar e goală!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel carpatin
Mândră țară carpatină
Hărăzită-n colț de rai,
Doina ta ne mai alină
Zilnic grija pentru trai.
Libertate fă-ți deplină,
Stăruie mereu s-o ai!
Mândră țară carpatină
Hărăzită-n colț de rai.
Dacă dușmani au să vină
Să-ntineze al tău plai,
Tu, la mila cea străină
Niciodată să nu stai,
Mândră țară carpatină!
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insomnie
Noaptea, nu pot s-ațipesc
Fi'ndcă e lumină,
Soața are-un corp ceresc;
E ca... lună plină.
calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună nouă, lună nouă
Lună nouă, lună nouă,
Dă-mi motive și când plouă
Să te scutur de podoabe,
Să fac mieilor cocioabe
Din sprâncenele de ceară,
Arcuite-n plină seară.
Către mine tinzi podețe
Moleșite de blândețe...
Lună plină, lună plină,
Să-mi sacrifici o virgină,
Care plânge-n umbra ei.
Du-o-n casele cu miei
Să se-aprindă lumânare,
Să mocnească-n desfrânare,
De la ultimul pătrar
Până piere pe altar.
Lună nouă, lună plină,
Nopțile n-au nicio vină!
Se aruncă peste mine
Cu tot cerul în buline...
Smulge-mă pană cu pană
Și întinde-mi o capcană,
Care să mă-mbrace viu
Cu un sânge auriu,
După care poți să mori
Și să mă ivești din zori.
Lună plină, lună nouă,
Să mă plângă toți în rouă!
De la ultimul pătrar,
Să mă-ntindă pe altar
Noaptea care ți-e stăpână,
Noaptea care mi-e bătrână.
Luna tace,
Luna vrea
Să mă tulbure ca ea.
Luna curge,
Luna-i sus
Și eu tocmai la Apus.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună plină
Lună plină, curioasă
Tragi cu ochiul la fereastră,
Îmi furi noaptea de odihnă
Și mă faci să număr ceasuri.
Lună plină, tu, mireasă
A poeților aleasă,
Mi-ai făcut iar noaptea albă,
Țintuită la fereastră.
............................
poezie de Valeria Mahok din Flori de câmp
Adăugat de Apostol Talida
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghinion în noaptea cu Lună plină
Neștiind că-i lună plină
Dete fuga la vecină;
Dar s-a-ntors ca eunucu
[Soțu-i nefiind la lucru]
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice capră carpatină
Orice capră carpatină
Crede că-i de milioane,
Că devine o divină
Dacă-și pune... silicoane.
epigramă de George Budoi (2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Satul arde, baba se piaptănă
Aleșii bat apa în piuă,
Și țară ni-e plină de drame,
Căci nu se mai crapă de ziuă...
Ci crăpă bătrânii de foame.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai mare bogăție nu îți umple buzunarul, îți umple sufletul!
Ioana Crețu (16 decembrie 2019)
Adăugat de Ioana Crețu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Banu-nseninează fruntea
Când îți umple buzunarul,
Însă când-ți umple mintea
Îți întunecă moralul!
catren de Ioan Hapca din Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jobul îți umple buzunarul, aventura îți umple sufletul.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea asta
Tu, vagabond al poeziei mele,
În noaptea asta, dacă-i plină lună
Ai vrea să bem licori, ceva-mpreună
Apoi s-aprindem lumânari din stele?
Să te îmbăt, să mă descânți cu ele,
Să nu le lași să cadă, nici apună...
Tu, vagabond al poeziei mele
În noaptea asta dacă-i plină lună!
Să-mi săruți ochii verzi și alba piele
De tine să mă faci să fiu nebună,
Să mă prefaci în flutur alb, lagună,
Sau val de mare, barcă fară vele...
Tu, vagabond al poeziei mele!
rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La margine
Cu-ale mele doine sacre
Stau în miezul unei lacrimi
La o margine de Țară,
Nici în Țară, nici afară.
"Nu suntem săraci de-avere,
Ci săraci de mângâiere",
Nu suntem săraci de pâine
Ci de tihnă, de-al ei bine.
Fără mare, fără munte,
Doamne, dă-mi măcar o punte,
Dă-mi o punte peste ape,
Să-mi văd neamul de aproape.
"Nu suntem săraci de-avere,
Ci săraci de mângâiere ",
Nu suntem săraci de pâine
Ci de tihnă, de-al ei bine.
Tot cântând așa de vatră,
M-a lovit barbar o piatră,
Plin mi-e numele de sânge
Și n-am, Doamne, cui mă plânge.
"Nu suntem săraci de-avere,
Ci săraci de mângâiere ",
Nu suntem săraci de pâine,
Ci de tihnă, de-al ei bine.
poezie celebră de Grigore Vieru din Gazeta de Botoșani, Podul de flori de la Prut/Pro Basarabia (10 iunie 1991)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar 
Foarte, foarte rar, și doar in nopțile cu lună plină, oamenii mai ies de pe pilot automat, și urlă, și urlă...
aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Gând lunii
Lună ce mă rătăcești
și mă zbați în raze reci,
ce mă-ntrebi și mă sucești
doar în vechile povești.
Sora mea cu amintiri
vii doar noaptea prin arini,
nu mă încălzești, să știi,
doar mă perpelești prin spini.
Vii și pleci când îți e zi
și mă lași mai obosit,
roua dragă florilor
mi-o lași lună ochilor.
Lună, draga mea din nopți
tu ce totul luminezi,
tu ești cea ce mă mai poți
împăca dacă mă vezi.
Lună, lună, luna mea,
nu mai vreau în noaptea mea,
rogu-te dacă asculți
să mă strălucești c-o stea.
Adu-mi lună raza ei
să răzbată prin lumini,
să mă mângâie pe gând,
nu mereu, din când în când.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă de domnișoară
Că vrea neprihănită
Să fie, nu-i minciună,
Doar până se mărită...
De două ori pe lună.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apicolă
Ca albina e muierea,
Trântoru-i în plus săracul:
Doar o lună ține mierea
Dar rămâne-o viață... acul.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea asta
În noaptea asta cu lună plină
Suntem din nou în doi.
Tu ești frumoasă ca o zână,
Eu un bet soldat venit de la război.
Aș vrea să ne iubim în tăcere,
Ca să nu mai văd focuri de arme!
Și să nu mai aud glasuri pline de durere
Venind din pieptul unor mame.
Vreau ca dulce să mă săruți
Și încet să-mi șoptești,
Iubite, hai spune-mi cât de mult mă iubești.
În brațele tale vreau din nou să mă simt bărbat
Și să regret ziua care am dorit să devin soldat.
În noaptea asta cu lună plină,
Aș vrea din nou să dorm ca un copil
Să visezi o lume mai bună, mai senină.
Frumoasă ca florile ce înfloresc în luna lui april.
poezie de Vladimir Potlog (19 noiembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legea compensației
Privind la goliciunea ei
Și silueta tot mai plină,
Mi-e goală mintea de idei...
Dar plină de adrenalină!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoața de inimi
Aventurier, ca orișice bărbat,
Surprins a fost, când părăsind hotelul,
Doar la recepție a observat,
Că-n zori, i-a dispărut și portofelul.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!