Moştenire

O fată bună-s, dar sunt şi rebelă...
Vă las de-acum şi dormitorul meu.
Vă las... în lumea voastră paralelă,
Cu pită, sare... şi mi-e tare greu.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prazul

Maestre, prazul tău e tare
Şi-i un însemn pentru olteni,
Dar pune-i şi piper şi sare
Şi mergi cu el la Cotroceni!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

Mi-e dor de vară şi mi-e dor de Soare,
De plaja prinsă-n cuie de aramă,
Când tu păşeşti prin nopţile amare
Şi-mi mângâi clipa înnorată, mamă!

Mi-e dor de vară şi de nepătruns...
Mi-e dor de stele, de copilărie,
Căci ploile tăcerii m-au pătruns.
Mi-e dor să fiu un fulg de păpădie!

Mi-e dor de pace şi de infinit,
De paşii alergând prin universuri
La care să visez n-am îndrăznit...
Doar scormonesc în ele după versuri...

Mi-e dor de val, mi-e dor de albatroşi,
De răsărit şi de apus deodată...
Mi-e dor, mi-e dor de ochii tăi frumoşi,
Mi-e dor de voi, de ia înflorată.

Mi-e dor de vară, de iubiri
Şi de grădina cu trifoi,
Mi-e dor de lumea noastră toată...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre ochii care plâng - scrisoare cu dedicaţie pentru C.D

Mi-e sângele lumină sfântă
Ce arde-n voi ca un vulcan
Şi plâng de viitorul ţării
Pe care astăzi n-o mai am...

Mi-e dor, prea dor de libertate!
Nu-i pace pe acest pământ,
Căci aţi deschis un drum spre moarte
Şi lumea toată-i un mormânt.

Voi aţi călcat pe jurăminte...
De-aceea plânge mama mea
Şi nu, nu vreţi să luaţi aminte
Că veţi plăti greşeala, da.

Atât cât încă vă e bine
Batjocoriţi, huliţi, dar vai,
Răsplata ce vi se cuvine,
Va fi în Iad, ci nu în Rai.

Mi-e dor de viaţă şi de Soare,
Mi-e dor, prea dor de mama mea!
Şi uite!-o aripă mă doare
Şi un pumnal e-nfipt în ea.

Deşi, vă spun, aici mi-e bine
Şi-s îngeri ce-mi pansează rana,
Ţară, mi-e dor, mi-e dor de tine!
Mi-e dor, mi-e tare dor de mama!

Dar azi, istoria, măicuţă,
Mă scrie-n paginile ei,
Căci am plecat în lumi de vise,
Din lumea mea de farisei...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

Mi-e dor de tine,
De zâmbetul tău şi de drumul spre casă,
Fată frumoasă!
De ie şi de maramă,
De opinci şi ilic...
De toate mi-e dor câte-un pic.
Mi-e dor de lumina din ochii tăi!
De nucul bătrân, de amintiri şi de vise,
În care, alergai pe cărare,
Înger cu aripi de fluturi,
Înger cu aripi de fum.
Alergai spre-nceputuri...
Poveste de-o clipă
Între cer şi pământuri,
Ce în gând se-nfiripă.
Copilăria...
Mi-e dor de bunica Maria,
De casa cu flori la fereastră,
De fântâna din curte
Şi de dudul din poartă.
Mi-e dor de-altădată!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina

Taina! Nimeni nu-i în mine,
Frunzele foşnesc, mi-e teamă,
Căci aleargă toamna... Cine
Te-a chemat?! De-acum, ia seamă!

Îmi cresc muguri de aramă
Peste tâmplele-nsorite...
Am pe braţe, scumpă doamnă
Toate-aducerile-aminte...

Îmi sunt braţele-mpietrite...
Plâng potecile pustii,
Goale-s visele şi gândul...
Trecător, nici tu nu vii!

Strigă clopot de aramă,
Eu mă tânguiesc de dor...
Ai venit la mine, toamnă!
Trist şi singur sunt... mi-e dor!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paralelă

În lumea asta ce te-mbie,
Să duci o viaţă boierească,
Sunt oameni care ştiu să scrie,
Iar alţii, nici ca să citească!

epigramă de Simion Cătău din Umor aniversar (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

Mi-e dor de vară, de lumină,
De flori de câmp şi de iubire,
De ape limpezi, de câmpie,
Mi-e dor nespus de fericire!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

Mi-e dor de vară, de lumină,
De flori de câmp şi de iubire,
De ape limpezi, de câmpie,
Mi-e dor nespus de fericire!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie-dor de tine, fată

Suavă, tristă şi nemângâiată.
Mi-e tare dor de tine, fată.
Mi-e dor de păru-ţi mătăsos,
De trupul cald şi mlădios.
Mi-e dor de ochii-ţi luminoşi,
De sânii mici şi graţioşi.
Mi-e dor de firea-ţi de fetiţă,
De gura-ţi ca o garofiţă,
De chipul tău mereu sfios,
De glasul tău melodios.
De-ai şti ce tare te doresc,
Nu m-ai lăsa să pătimesc.
Vino la mine, odorul meu,
Ca să te strâng la pieptul meu.
Intră cu mine-n dulcele joc,
Mângâie-mi trupul cuprins de foc.
Tristeţea vreau să-ţi risipesc
Şi sufletul să-ţi încălzesc.
Te voi iubi şi dezmierda.
Rămâi să fii lumina mea.
şi când în braţe te voi strânge,
Te lasă şi nu mă respinge.
Nu-ţi fie teamă! Iubeşte iară!
Nu lăsa vraja ca să dispară!
Te grăbeşte. Vino n-dată!
Mi-e dor de tine fată!

poezie de Ion Rotaru (2001)
Adăugat de Ion Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatru. O lume paralelă pe undeva rebelă.

David Boia (30 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunosc

Astăzi, la aniversare,
Recunosc: "Eu sunt fecioară!"
Şi am şi piper şi sare
Când sunt pusă-n epigramă.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Telenovelă

Stai cu telefonu-n mână,
Mă-sa de telenovelă,
Dormitezi de-o săptămână,
Fata mamei cea rebelă!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce?!

Ce ploi?! Ce lacrimi?! Ce dureri?!
În evantai de liliac şi cânt de floare de cais,
În dans de lebede pe lac,
În nopţi de sticlă?! Sau în vis?

Ce vânt de nebunesc poem?
Pe portativ de albe stele;
Pluteşte ca un nufăr blând
Dumnezeiască mângâiere...

Dar ploi în sânge gri ţâşnesc
Şi sufletu-i rănit de fulger...
Pe pat gătit cu flori sânger,
Cu lutul, iată, se-nfrăţesc.

Şi fiinţa mea-i de-acum un tunet...
Ce ploi?! Ce lacrimi?! M-am născut,
Transcendental să urc spre mâine,
Să fiu condei de fapte bune
Şi să fiu pită de cuvânt...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se va sfârşi?

Sunt vile înălţindu-se spre soare,
Şi câte altele nu vor mai fi...
Iar alţii mor de foame prin canale...
Acest dezastru, când se va sfârşi?

Ai "pile"? E ok în lumea noastră
Ai bani? O loterie ţi-e destinul
Însă te fură setea de putere
Şi îţi îmbată sufletul ca vinul...

De ce să laşi sărmanul să se mişte?
De ce nu ai şi tu ce are el?
De ce necazul nu se mai opreşte
Sub ale voastre feţe, măşti de fior.

Când dinastia voastră, răzbunarea
O va sfârşi, voi unde o să fiţi?
Lacrimi pe faţa voastră remuşcarea
Va pune şi cu lacrimile noastre,
Veţi fi atunci în suflet biciuţi.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn pentru prunci

În gând să-mi pui o floare la mormânt,
Feciorul meu, chiar dacă eşti departe,
Căci mama de te vede lăcrimând,
Te mângâie de dincolo de moarte...

De bate vântu-n mine uneori,
Dacă mi-e frig şi inima-i pustie,
Cu visul tău înmuguresc în zori
Şi-am să renasc un puf de păpădie.

Mi-e gândul frânt în vreascuri de tăceri
Şi ard vulcani... Al lacrimii ocean,
Mă cheamă iar la margine de seri...
Tu ai plecat! De-acum nu te mai am!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa mea

Mireasa mea de albe catifele,
Cu stele şi mătăsuri la picioare,
De-acum sunt martor al iubirii tele
Şi sufletul îmi este sărbătoare.

Mi-am pus altar şi fiinţa şi destinul
Am evadat în lumea cu poveşti,
Eu sunt paharul spart, iar tu eşti vinul
Din care dacă bei, ai să trăieşti.

Eu sunt altar, tu flamură de stele
Şi universul meu de diamante,
Vlăstar, nădejde a iubirii mele
Lumina cea de dincolo de moarte.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Doamne, eu sunt un păcătos,
Te rog, de-aceea, iartă,
Lacrima mea ţi-aduc prinos...
De multe-s vnovată...

Vuiesc precum un clopot azi,
De dorul mântuirii,
Iar Tu, ca o lumină arzi
Pe calea fericirii.

La Crucea Ta m-aplec pios
Şi-ţi rog a mea iertare,
Căci nu aş fii de vreun folos
Pe drumul de pierzare.

În Sfântă zi, prea bun Iisus,
Mă iartă, am greşit,
Să pot trăi în lumea mea,
De-acum, mai fericit.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retrospectiva rurală

Privesc în sat şi uliţa-i pustie...
Nici câinii nu mai latră... Satu-i gol.
Mi-e dor de anii de copilărie!
De casa părintească mi-este dor!

Îmi chem din zare,-n lacrimi, amintirea...
M-aşteaptă doar potecile pustii...
Înceţoşată îmi mai e privirea!
Au ruginit şi frunzele în vii.

Ramuri pletoase-n plecăciuni şoptite
Poveşti de viaţă-mi spun... Şi ruginii
Îmi sunt de-acum şi-aducerile-aminte,
Din vremea când... oh, când eram copii.

Şi ivărul e-nţepenit la poartă
Şi plânge chiar şi cumpăna fântânii.
În barbă albă lacrimi mi se-nnoadă -
Îmi plâng în suflet, prea târziu străbunii.

Sunt geamurile fumurii de toamne
Şi lacătul singurătăţii strânge
Amărăciuni şi suferinţi şi foame
Şi tulnicul dreptăţii noastre plânge...

Bisercă de-acum îmi e pământul...
Şi îngenunchi şi îl sărut uşor.
Lacrimă de sânge-mi e izvorul...
Să nu-mi trezesc străbunii buni din somn,

Păşesc uşor şi sufletul îmi plânge
Îndemn mi-e crucea vieţii în înalt
Se pleacă ramu-n tânguiri şoptite...
Pământu-acesta plânge c-am plecat.

Şi sunt român şi sunt din nou acasă,
Mă iartă mama-ţară c-am plecat!
Furtuni de suferinţă se revarsă...
Mie sufletul de-acum îndoliat.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară-n primăvară

Mi-e plânsul val de flori de stele,
Cânt şi explozie solară...
Pe partitura vieţii mele,
De-acum e iarăşi primăvară.

Cresc muguri, câmp de violete...
De alb şi roz mi-e viaţa plină,
Este explozir de verde
Şi-un cer plăpând, de muselină...

La cuib se-ntoarce rândunica...
Lumea-i mister, lumină, vis,
Eu pentru buna şi mămica,
Felicitări cu drag am scris.

A-nmugurit în suflet pace
Şi sentimente dau în floare...
"E-atâta dragoste, copile,
Că-n orice zi e-o sărbătoare!"

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă târzie

O literă nouă îmi picură-n sânge...
Sătul de minciună mi-e gândul. Ajunge!
Un drum către cer se deschide. Şi plâng!
Mi-e viaţa şi visul, azi, tristul amurg.

Mi-e gândul amară şi casa pustie,
O lacrimă curge din suflet... Şi mie
Mi-e dor de copii şi nepoţi bunăoară,
De pita făcută-n cuptor, ca la ţară.

Mi-e dor de muşcate, de nucul bătrân...
Dar sunt prea departe de toate, acum!
Un câine mai latră. Şi el este trist...
Oh, Doamne, alungă-mi durerea! Exist...

Sunt banca din poartă, sunt roasă de moli,
Mă tem de durere, de-a nopţii ninsori...
Sunt singură, mamă, voi toţi aţi plecat.
Mă doare tăcerea din casă, din sat...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!