Comedia lui Beaumarchais, intitulată "Bărbierul din Sevilla" sau "Precauţiunea inutilă", se prezintă sub forma redusă de dramă comică, sub titlul "Almaviva" sau "Precauţiunea inutilă", datorită sentimentului de veneraţie şi respect nutrite de autorul muzicii prezente fată de celebrul Paisiello, care a prelucrat mai de mult subiectul sub titlul său original. Chemat să-şi asume aceeaşi grea sarcină, spre a nu da cumva impresia că intenţionează să rivalizeze cu nemuritorul autor care l-a precedat, maestrul Gioachino Rossini a cerut în mod lămurit ca "Bărbierul din Sevilla" să fie din nou versificat în întregime, adăugându-i-se câteva situaţii inedite, spre a prilejui compunerea unor piese muzicale reclamate de gustul modern pentru teatru, atât de schimbat faţă de epoca în care renumitul Paisiello şi-a scris opera. Unele deosebiri între ţesătura prezentei drame şi aceea a comediei franceze, mai sus amintite, se datorează necesităţii introducerii în subiect a corurilor, atât pentru că ele corespund gustului modern, cât şi pentru că sunt indispensabile efectului muzical în teatrele de mare amploare. Fără acest concurs de împrejurări, autorul nu s-ar fi încumetat să aducă nici cea mai neînsemnată schimbare producţiei franceze, consacrate mai de mult prin aplauzele teatrelor din toată Europa.

Cesare Sterbini în Caiet de sală, Avertisment
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Bărbierul din Sevilla" (de Rossini) este o admirabilă operă bufă... Va fi cântată atâta timp cât va exista operă italiană.

citat clasic din Ludwig van Beethoven
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, Rossini. Deci tu eşti compozitorul Bărbierului din Sevilla. Te felicit. Va fi jucat atât timp cât va exista opera italiană. Nu încerca niciodată să scrii altceva, doar opera buffa.

Ludwig van Beethoven în corespondenţă cu Gioacchino Rossini (1822)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii autori pretind că scriu numai pentru ei. Dacă este aşa, înseamnă că opera lor este atât de insignifiantă încât nu merită să fie citită decât de autor, după care poate fi aruncată la gunoi cu tot cu instrumentul care a pus-o pe hârtie. Autorul însuşi ar trebui pus la colţul ruşinii, cu genunchii pe coji de nucă, întrucât nu a arătat un minim de respect faţă de unicul cititor al operei sale, adică el însuşi!

Mihail Mataringa (8 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de Mozart s-au scris multe opere comice, dar prea puţine dintre ele prezintă imortanţă. Mozart a fost primul compozitor care a făcut ca opera comică să depăşească statutul de lucrare distractivă. Şi a reuşit aceasta, pentru că el însuşi era vesel, iubea oamenii şi a încercat să facă în aşa fel încât muzica lui să explice stările sufleteşti, situaţiile, personajele. De aceea e considerat primul psiholog modern al operei.

citat clasic din Harold C. Schonberg
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un clasic e un clasic nu pentru faptul că s-ar conforma unor reguli de structură certe sau pentru că s-ar încadra în definiţii concrete pe care de altfel autorul probabil că nici nu le-a auzit vreodată. E un clasic datorită prospeţimii sale irepresive şi eterne.

citat din Edith Wharton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna aştept seara dinaintea premierei ca să scriu uvertura. Nimic nu-mi îmboldeşte inspiraţia mai tare decât un copist aşteptând înfrigurat partitura şi un impresar în anticameră, smulgându-şi disperat părul din cap. Uvertura la Othello am scris-o într-o cămăruţă a Palatului Barbaia, unde mă închisese unul dintre cei mai nesuferiţi şi cheli regizori. Uvertura la Coţofana hoaţă am scris-o cu o zi înainte de premieră, în podul Operei La Scala unde fusesem încarcerat de director şi păzit de patru maşinişti fioroşi. Cât despre Bărbierul din Sevilla, am găsit cea mai grozavă soluţie: nici măcar nu m-am obosit să-i scriu o uvertura, am luat una gata făcută, destinată Elisabetei, regina d'Inghilterra. Publicul a fost foarte mulţumit.

citat din Gioachino Rossini
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite activităţi psihice constituie condiţii pentru comic. Reprezentările sau gândurile care urmăresc scopuri serioase împiedică descărcarea investiţiilor psihice, aceste investiri fiind necesare pentru deplasările cerute de respectivele activităţi. Aşa se face că doar diferenţele de consum neaşteptat de mari pot să-şi croiască drum spre plăcerea comică. Extrem de neprielnice pentru comic sunt toate procesele de gândire suficient de îndepărtate de intuitiv pentru a face inutilă mimica de reprezentare. Gândirea abstractă nu lasă nici un loc pentru comic, cu excepţia cazului în care ea este întreruptă brusc.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul: Aşteptam un semn de bunăvoinţă...
Ofiţerul: Iar eu aştept un semn de minim respect...
Autorul (scoate o sticluţă din buzunar, trage un gât, după care o ascunde): Respect? Ce fel de respect doriţi? Respect reciproc? Neamestec în treburile interne? Asistenţă mutuală? Vreţi cumva să semnăm un tratat de bună vecinătate?
Ofiţerul: Mă aşteptam să spuneţi: bună ziua!
Autorul (râde ironic, cu inflexiuni cabaline): Bună ziua? Un clişeu stupid, supralicitat! Toată ziua, bună ziua! De ce reduceţi respectul la o emblemă ridicolă, la un şablon uzat?
Ofiţerul: Poate aveţi dreptate. E o formulă convenită. Dar...
Autorul: Refuz să mă conformez unei forme fără fond! Simplu, ca bună ziua!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artistul modern, spre deosebire de cel din trecut, este scriitorul unei lumi ce se prăvale într-o vertiginoasă şi necontenită frământare, o lume mult mai vastă şi mai complexă decât lumea pe care au contemplat-o înaintaşii noştri. De aceea, în locul linişitii de odinioară, artistul modern pune mai multă înfrigurare, mult mai multă încordare de voinţă în surprinderea şi redarea acestui fantastic caleidoscop al lumii actuale. Şi cum aspectele ce i se prezintă şi îl preocupă sunt infinite, el le cuprinde într-o privire repede de ansamblu, traducându-le în forme cât mai simple, mai limpezi, mai cuprinzătoare, mai sintetice.

citat clasic din Nicolae Tonitza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul principal al unei reviste cu titlul Şahăr-Mahăr, este un fost comisar de poliţie

În Şahăr-Mahăr orişicine
Te ştie tare, negreşit;
Dar ca-n poliţie, de bine,
În teatru nu ai reuşit.

epigramă de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia care cade pe mare este inutilă, la fel este este şi mâncarea pentru omul sătul, în zadar sunt darurile pentru cel bogat, iar o lampă care arde în timpul zilei este inutilă.

citat din Chanakya
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balerinii străini vin ca să acumuleze experienţă, fiindcă Opera Română este un teatru care are repertoriu. Spre exemplu, teatrele japoneze nu au un repertoriu aşa de bogat cum avem în Europa. Probabil şi-au găsit un echilibru aici şi au rămas. De multe ori mă întreb şi eu care sunt motivaţiile lor profunde, dar faptul că se lucrează mult şi capătă experienţă poate fi o explicaţie. Experienţa asta îi duce cu o treaptă mai sus sau în alte companii, care îi plătesc mai bine.

Gheorghe Iancu în ziarul Adevărul, interviu (2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o scriere, lucrurile nu pot fi desluşite imediat, şi autorul este norocos dacă se întâmplă aşa; în cele din urmă însă, ele devin destul de clare, atât prin ele însele, cât şi datorită gradului de alchimie pe care autorul îl deţine, îl va fi suferit sau îl va fi uitat.

citat celebru din Ernest Hemingway (1954)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am un amic farmacist care, între hapuri şi unguente, găseşte timp să şi rimeze şi face şi piese de teatru. Sunt foarte curios să văz pentru ce o să concureze; pentru văpseaua pe care o doresc eu, sau pentru piesa pe care o cere Teatrul Naţional? Dar cum e un băiat foarte activ, o să concureze poate pentru amândouă... Atât mai bine! De n-ar greşi numai adresa: te pomeneşti că vine la mine cu cine ştie ce tragedie lungă si la Teatru merge cu văpsea de păr internă.

finalul de la A zecea muză de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care citeşte o povestire comică sau se duce la teatru să vadă o farsă va râde datorită intenţiei comice, de lucruri pe care în viaţa obişnuită nu le-ar considera comice. El sfârşeşte prin a râde, datorită amintirii de a fi râs, datorită aşteptării de a râde, de la prima intrare în scenă a actorului comic, înainte ca aceasta să fi încercat să stârnească râsul. Iată motivul pentru care, ulterior, îţi este ruşine de uşurinţa cu care ai râs la teatru.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum se face că pasiuni foarte diferite concordă prin aceea că sunt forme ale iubirii? Nu este necesar nici să deosebim tot atâtea feluri de iubiri câte obiecte diferite există pe care le putem iubi. Căci de exemplu, cu toate că, pasiunile pe care un ambiţios le are pentru glorie, un avar pentru bani, un beţiv pentru vin, un brutal pentru o femeie pe care vrea s-o violeze, un om de onoare pentru prietenul său sau pentru iubita sa şi un tată bun pentru copiii săi, se deosebesc mult între ele, totuşi, prin aceea că sunt forme de manifestare ale iubirii, ele sunt asemănătoare. Primii patru însă n-au iubire decât pentru posesiunea obiectelor la care se referă pasiunea lor, neavând deloc iubire pentru obiectele însele, faţă de care simt doar o dorinţă amestecată cu alte pasiuni aparte. În schimb iubirea pe care o nutreşte un tată bun pentru copiii săi este atât de curată, încât el nu doreşte să aibă nimic de la ei şi nu vrea deloc să-i stăpânească altfel decât îi stăpâneşte şi nici să şi-i alipească mai strâns decât acum;privindu-i ca pe alte întrupări ale lui sine -însuşi, el urmăreşte binele lor ca pe al său propriu, ba chiar cu mai multă grijă. Afecţiunea pe care oamenii de onoare o au pentru prietenii lor este de aceeaşi natură, cu toate că rareori ea este atât de perfectă;iar afecţiunea pe care o au pentru iubita lor ţine în bună măsură de o asemenea iubire, dar ţine oarecum şi de cealaltă.

citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă mişc nu atât de dragul muzicii mele, cât de cel al stomacului meu.

citat clasic din Gioachino Rossini
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul unei cărţi arată ce a crezut că a scris autorul.

citat clasic din Nicolae Iorga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moda

Arăţi atât de bine, fată,
În rochia modern crăpată,
Dar mă întreb, ca un adult,
De nu cumva arăţi prea mult.

epigramă de Ionel Andraşoni din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul este, pentru un articol, ceea ce este pălăria pentru o femeie sau cravata pentru un tânăr: atributul gustului, o uşoară forţă de seducţie care atrage atenţia.

citat din Tigran Arpiarian
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!