Cel care citeşte o povestire comică sau se duce la teatru să vadă o farsă va râde datorită intenţiei comice, de lucruri pe care în viaţa obişnuită nu le-ar considera comice. El sfârşeşte prin a râde, datorită amintirii de a fi râs, datorită aşteptării de a râde, de la prima intrare în scenă a actorului comic, înainte ca aceasta să fi încercat să stârnească râsul. Iată motivul pentru care, ulterior, îţi este ruşine de uşurinţa cu care ai râs la teatru.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surprinderea volutară a unei dezgoliri nu este pentru cel care spionează un caz comic, căci efortul său anulează posibilitatea unei plăceri comice, iar el obţine doar plăcere sexuală pe cale vizuală. Dar dacă ulterior cel care spionează povesteşte altcuiva descoperirea sa, atunci persoana surprinsă dezbrăcată redevine comică, deoarece cea de-a treia persoană consideră aceasta a neglijat efortul necesar intimităţii sale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă intenţia de a produce un efect comic este împărtăşită de partener, sunt suficiente diferenţe de consum extrem de mici, care ar trece neobservate în absenţa intenţiei comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Datorită unui mod de personificare foarte obişnuit, animalele şi obiectele neînsufleţite devin şi ele comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea comică nu apare dacă atenţia este îndreptată asupra comparaţiei care ar fi putut să-i dea naştere. În astfel de condiţii, ceea ce ar fi fost cu siguranţă comic îşi pierde întreaga forţă comică. O mişcare, un produs intelectual nu pot fi comice pentru cel al cărui interes este acaparat de compararea lor cu o unitate de măsură clar reprezentată.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsensul şi prostia, care au adesea un efect comic, nu sunt resimţite în toate cazurile ca fiind comice (ca şi caracterele care odată ne provoacă râsul, în timp ce altădată dispreţul sau ura). Acest fapt nu arată decât că efectul comic depinde şi de alte condiţii, nu numai de comparaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul se poate detaşa de persoane dacă sunt cunoscute condiţiile în care o persoană devine comică; odată cu cunoaşterea condiţiilor apare şi posibilitatea de a face, oricând dorim, ca o persoană să devină comică, prin plasarea ei în situaţii în care actele sale devin comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când începe să ţi se desluşească motivul pentru care stai cu persoana de lângă tine, te vei îngrozi. Nu datorită acelui motiv, ci datorită celorlalte motive care lipsesc.

Iosif M. Cristian în Stăpânul gândurilor
Adăugat de Elene Denisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul de aşteptare este cel mai depărtat de mentalitatea copilului; capacitatea de a-l sesiza apare mult mai târziu. În cele mai multe cazuri de acest fel, care i se par adultului comice, copilul nu va simţi probabil decât dezamăgire. S-ar putea totuşi apela la bucuria aşteptării şi la credulitatea copilului, pentru a înţelege că ne simţim ridicoli atunci când, asemenea copilului, cădem victimă dezamăgirii comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comice sunt şi toate grimasele care exagerează expresia normală a emoţiilor, chiar dacă sunt involuntare, ca la persoanele bolnave de coree; iar cel care nu se pricepe la muzică va găsi comice mişcările energice ale unui dirijor modern, pentru că nu le înţelege rostul.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formularea obscenă produce, datorită unei întâmplări care nu este cu totul întâmplătoare, atât plăcere comică, cât şi plăcere spirituală; deşi condiţiile uneia favorizează apariţia celeilalte, o astfel de unificare derutează intuiţia care trebuie să spună dacă este vorba despre ceva spiritual sau de ceva comic; abia o analiză atentă, detaşată de dispoziţia veselă, poate decide în mod adecvat.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin neîndeplinirea condiţiilor esenţiale, cuvântul de spirit, ghicitoarea şi alte producţii care prin ele înseşi nu pot avea un efect comic, devin surse ale plăcerii comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există şi mijloace pentru a face ca cineva să fie comic; aceste mijloace, care merită o atenţie deosebită, ne dezvăluie în parte şi noi izvoare ale plăcerii comice. Aici trebuie inclusă şi imitaţia, care oferă spectatorului o plăcere deosebită, chiar dacă obiectul ei devine comic independent de orice exagerare caricaturală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agresiunea, care se foloseşte adesea de ridiculizare, exploatează din plin faptul că plăcerea comică este independentă de realitatea situaţiei comice, aşa încât oricine poate fi ridiculizat, fără a fi în stare să se apere.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţia cea mai favorabilă pentru apariţia plăcerii comice o constituie buna dispoziţie generală, când râdem mult mai uşor ca de obicei. În cazul unei veselii de origine toxică, aproape totul pare comic; probabil datorită comparaţiei cu consumul psihic propriu dispoziţiei normale. Cuvântul de spirit, comicul şi toate metodele asemănătoare de obţinere a plăcerii din din activitatea psihică sunt doar mijloacele folosite pentru a redobândi această dispoziţie veselă, această euforie, atunci când ea nu este prezentă ca o dispoziţie sufletească generală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricatura realizează minimalizarea prin evidenţierea din ansamblul expresiei unei persoane proeminente a unei singure trăsături, în sine comice, care ar fi trecut neobservată în contextul ei firesc. Izolarea acestei trăsături poate produce un efect comic ce se extinde în memoria noastră, asupra întregului, cu condiţia ca persoana vizată să nu fie de faţă pentru a ne obliga să păstrăm o atitudine respectuoasă. Dacă în realitate nu există o astfel de trăsătură neglijată, atunci caricatura o creează fără dificultate prin exagerarea unei trăsături, în sine nerizibile. Este caracteristic pentru originea plăcerii comice faptul că efectul caricaturii nu este substanţial diminuat prin astfel de falsificări ale realităţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa e viaţa: cu un ochi râde, iar cu altul plânge... Să privim cu cel prin care râde!

aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa de consum psihic este, cu siguranţă, condiţia fundamentală a plăcerii comice, dar observaţia arată că nu întotdeauna această diferenţă produce plăcere comică. Ce condiţii suplimentare sunt necesare sau ce perturbări trebuie evitate, pentru ca diferenţa de consum să provoace într-adevăr, râsul?

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: Ascultaţi-l cum râde! Râde, nenorocitul! Râde de noi, de ordinea firească a lucrurilor! Râde de Constituţie, de Parlamentul nostru bicameral... Râde de întreaga societate civilă!... Auziţi? E tot numai ironie... Ce râs socratic!... Tăios, ca o lamă de cuţit...
Ofiţerul: Cu neputinţă! (Mecanic.) În acest minister, nimeni nu râde, prietene! Avem numai oameni serioşi, angajaţi pe bază de concurs... În ministerul nostru, râsul e interzis prin regulamentul de ordine interioară...
Bărbatul: Înseamnă că nu-l cunoaşteţi pe şeful meu! Nu mai poate el de ordinea voastră interioară!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate considera că raportul dintre comic şi cuvântul de spirit constă tocmai în acţiunea spiritului asupra persoanei a treia, conform mecanismului plăcerii comice. Dar nici vorbă de aşa ceva: interferenţa cu comicul nu este valabilă pentru toate spiritele, nici măcar pentru majoritatea lor; de cele mai multe ori, cuvântul de spirit poate fi clar deosebit de comic. Ori de câte ori cuvântul de spirit nu ia forma nonsensului, deci, în cazul spiritelor aluzive şi cu două înţelesuri, nu constatăm la ascultător ceva asemănător efectului comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şobolanul este, în plus, un animal murdar, care se hrăneşte cu excremente şi trăieşte în canalele care transportă gunoaiele. Este de prisos să menţionăm extensiunea pe care o poate lua acest delir al şobolanilor (Rattendelirium), datorită acestui nou sens.

Sigmund Freud în Omul cu şoolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!