
Sonetul unei ordonanțe primejdioase
Mulțimea la Guvern e-nfuriată
De ordonanța dată pe-nnoptate;
Trecând de orice autoritate
Ea-n pas grăbit, a fost chiar adoptată.
Și cum aleșii sunt majoritate,
Nici vreun popas nu au de-ngăduință,
Convinși că pot, cu mare iscusință,
Au și lansat-o cu prioritate.
E pentru unii mumă și-alții ciumă
Scoțând pe mulți din ei, ca mrea-n spumă,
Cu albe și curate dosărele.
Iar cei ce stau în pușcării n-au soarta,
Chiar pas cu pas, să lase-n urmă poarta
Și iată cum, prin ea, scap nume grele.
sonet de Elena Mândru
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Necazuri
Tot omul are o problemă,
Mai mică sau mai mare,
La mine-i groasă, e extremă,
Ca la însurătoare.
De-un timp, am gol prin buzunare
Prin carduri bate vântul
Nu vă mai spun că, de la mare,
Mi-a cam pierit avântul.
Ea e frumoasă, e-admirată,
Dar am o mare teamă
Ca, într-o noapte-ntunecată,
Vreun hoț s-o bage-n seamă
Și să mi-o fure, s-o răpească,
Să plece cu ea-n lume,
Să-i facă rău, chiar s-o lovească
Și nervii să-mi consume.
Eu o iubesc, deși mă seacă
De prea mulți bani pe lună,
Cu leafa mea nu prea se-împacă,
I-ar trebui mai bună.
Fac tot ce pot să strălucească,
Îmi iau chiar de la gură,
Și n-aș mai vrea să se oprească
Din fugă, în natură.
Deși plimbările mă costă,
Că-i scumpă și benzina,
Mai scap de-o viață prea anostă
Și schimb puțin rutina.
Când merg cu ea, nu-mi fac probleme,
Sunt plin de-adrenalină,
Dar stau și mă întreb, de-o vreme:
Ce-mi trebuia... mașină?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii
Unii trăiesc fără de rost,
Nu știu tainele lunii,
Stau singurei la adăpost,
Vă jur c-așa sunt unii.
Unii nu știu a valora
Puterea rugăciunii,
Și nu cunosc nici dragostea,
Vă jur c-așa sunt unii.
Unii nu știu a învăța,
Pierd timpul ca nebunii,
Să lase-n urma lor ceva,
Vă jur c-așa sunt unii.
Unii nu cred în dragoste,
Și cad pradă minciunii,
O văd precum o pacoste,
Vă jur c-așa sunt unii.
Unii nu știu a fi umani
Sub semnu-nșelăciunii,
Ar omorî pentru doi bani,
Vă jur c-așa sunt unii.
Unii se luptă pentru voi,
Și dau viață minunii,
Prin poezie fac război,
Așa se zbat azi unii.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Speciile de guvizii
Sunt pe lume specii multe;
Cine poa' să le "consulte"?
În acest "familion"
Nu sunt chiar un milion,
Însă Domnul din tării
A făcut vreo 2000.
Sunt de ape curgătoare
Și de ape stătătoare,
Sunt de apă dulce unii,
Mulți de mare, ca barbunii.
Ei au nume fel de fel,
Că poți umple un tabel:
E "guvid cu capul mare",
E "de baltă", e "de mare",
"Negru", "vânăt", "străveziu",
"Mare", "mic", "gigant", gălbiu,
"De lagună", "transparent",
Chiar "de iarbă" (evident),
"De nisip", "de mâl", "de piatră",
Mai lipsește... "care latră".
pamflet de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (12 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ceea ce-i face pe mulți să fie convinși că există dificultăți în a-l cunoaște pe Dumnezeu și chiar propriul lor suflet, este faptul că ei nu-și înalță niciodată spiritul dincolo de lucrurile sensibile și că ei nu sunt în mare măsură obișnuiți să examineze vreun lucru fără să și-l imagineze.
citat clasic din Descartes
Adăugat de Adina

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea în vremea virusului
Chiar acum, dar
chiar acuma, mi-au luat călcâiele foc după tine!
Musai acuma, în învelișul din nu știu ce polimeri izolatori să ard eu cu flacăra genezei,
iar, tu, rece aidoma vremurilor de ciumă,
oh, când nici pur ca o piatră vulcanică,
nu m-ai atins!
Neapărat acum,
dar obligatoriu acum,
chiar eu să mă îndrăgostesc,
numai eu sa iubesc muntele de sare,
când pentru altul ai respirat virusul!
No, numai!
Nu ești tu, cea plecată prin Gomorele
sodomiților!
Tu nici măcar ciumă nu mai ești!
Eu sunt cu eterna Mea în vremea noastră!
Doamne,
Întrucât
Chiar acum sa mă îndrăgostesc eu,
musai acuma de cea care
poartă pe un blid de lemn
retezarea unui cap,
fără să știe
că buzele lui nu vor amuți niciodată,
în vremea dragostei
pe timp de virus!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Pentru unii ciumă, pentru alții mumă"
Guvernu-i atent, se pare,
Baronii să fure tare,
Milioane tot mereu
Iar la "proști" le dă un leu.
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Știuca lacomă (după o întâmplare adevărată)
Lacomă și sfidătoare,
Vru să-nghită-un crap prea mare,
Nu bucată cu bucată,
Ci pe tot chiar, dintr-o dată.
Dar, oricât s-a străduit,
Crapu-n gât s-a-nțepenit.
S-a zbătut ea-n sus și-n jos,
Ca să scape de colos,
Da-n zadar s-a tot smucit,
Că ea-n chinuri a murit.
Iar morala ce am scris-o:
Lăcomia a ucis-o!
pamflet de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (5 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Desculț prin noroi...
Astăzi mergând desculț prin noroi
Îmi dau seama că sunt pe pământ oameni goi,
Dezbrăcați de bun simț, ne-mbrăcați în iubire
Umilind pe cel mic, neatinși de simțire.
Înveliți fastuos în veșminte bogate
Sclipind insolente și neasortate
Ce nu simt și nu știu ce e frica de boli
Și cultivă voit incultura în noi...
Inculți și bolnavi nu stau în spital
Prostia nu doare, nu are final,
Nici leac nu există și nu au scăpare,
Nici o carte deschisă nu-i ridică spre soare...
Își ridică prin gropi statui din orgolii
Și-așteaptă ovații, urale, elogii,
Nu au nici o urmă de respect în cuvinte
Ci au doar un vid în suflet și minte...
Agramați, își bat joc de limba română
De istorie, neam, de patria mumă,
N-au respect pentru om, pentru steag, pentru noi,
Ne aduc sărăcie, datorii și nevoi...
poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gwen: Și cum e să fii servitorul prințului moștenitor al Camelotului?
Merlin: Va fi o onoare și mai mare să îi spăl șosetele regale.
Gwen: De fapt ești mândru de el, chiar dacă te plângi mereu.
Merlin: Nu sunt.
Gwen: Ba ești! Văd asta pe chipul tău!
Merlin: Șosetele alea sunt foarte curate! Bineînțeles că sunt mândru de ele!
replici din filmul serial Merlin
Adăugat de Marin Irina, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fidelitatea între politicieni
E un angajament fratern
Și-i respectat cu stășnicie:
Stau împreună în guvern
Apoi la fel... și-n pușcărie!
epigramă de Elena Mândru din revista Booklook
Adăugat de Elena Mândru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Inconsecvență
O fi ea "Dura lex sed lex",
Dar, drept să spun, rămân perplex,
Când văd că pentru mulți e mumă,
Iar pentru amărâți e ciumă!
epigramă de Nicușor Constantinescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

BALADA EMIGRANTULUI
(după VIAȚA LA ȚARĂ G. Topârceanu)
Locuința mea de vară
E în țară...
Și de ea mi-e tare dor
Port în inimă-ntristarea,
Depărtarea,
Sufletului călător.
Stau aici și-mi văd de treabă
Cu o babă
Într-un stat occidental;
Toate alea mă irită
Că-s lipsită
De al meu sătuc natal.
Mi-ar fi dor de-o berărie
Să se stie!
De-un jegos de cârciumar
Chiar de are marfă proastă
Și, năpastă:
Te înșală la cântar.
Duce-m-aș pe drumul mare
La plimbare
Să cutreier prin livezi
Sau să văd, ca la paradă
Stând la coadă
Oamenii, grămezi-grămezi
La TV văd sub escortă
O cohortă
Dintre cei subțiri la nas,
Ce-s legați la mâini c-o sculă
Minusculă,
De le piere orice glas.
Unii oameni plini de ură
Mai înjură
Pe acei de la guvern
Și întreabă fără noimă:
Până când, mă?
Comunismul e etern?
Ale statului starlete
Ce cochete!
Ies la baruri pe-nserat
(Se prostesc noapte de noapte
Iar la fapte
Totdeauna fac rabat!)
La guvern o doamnă blondă
În rotondă
Ne impune vreți, nu vreți,
Iarăși lista cu aleșii
Sau culeșii
Plină de analfabeți.
Să dormim ne-ndeamnă una,
Căpcăuna,
Să nu protestăm în van!...
Că ne trage-o săpuneală
Ca la școală,
De ne-ajunge înc-un an!
Când și când câte o voce
Mai precoce
Ne-amintește că suntem
Toți români cu multă minte
Și-i cuminte
Să muncim, de vrem s-avem.
Dar încep din nou codoșii,
Ticăloșii,
Ca să facă iar scandal;
Și din nou te-apucă greața
De viața
Traiului patriarhal!
D-aia zic eu prin urmare
Vorbă mare:
Că pe unii poți să-i tai,
Nu își schimbă caracterul
Cât îi cerul,
Se gândesc doar la "mălai".
Pleacă mulți români din țară
Ca să ceară
Demnitate și respect;
Că aici, de vrei serviciu,
E-un supliciu:
Să dai șpagă!... E corect?
Când cu greu îți faci o stare,
Pun prinsoare,
Că de vrei să vii-napoi,
Pune-ți-or pe cât se poate
Bețe-n roate
Să te simți ca un gunoi.
Dați-mi, dați-mi iar speranța
În vacanța
Ce în țară mi-o petrec!
Să fiu mândră de-a mea țară,
O comoară!
Și vă jur că nu mai plec!
poezie de Elena Leach
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt Elena...
Eu sunt Elena! Sunt apă, sunt și foc
Nu pot să tac, când am ceva de spus
Poate în viață n-am avut noroc
Dar eu mereu am fost cu capul sus!
Nu vreau să-mi îngrădești cuvântul
Să spun ce cred, chiar de greșesc
Caci vorba chiar de-o duce vântul
Să spui ce crezi, e omenesc.
Suntem veniți pe-această lume
Să ne-acceptăm, să ne iubim
Cu calități, rele și bune
Oameni suntem, și toți greșim!
Elena sunt! Iubesc iubirea
Și oamenii mult îi iubesc,
Pentru că așa îmi este firea
Și recunosc când eu greșesc!
Nu poți să spui că ești perfect
Când tu nu poți să înțelegi
Că de ești om, ești și defect
Și e ceva ce nu alegi!
Eu sunt Elena! Mai sunt și zăpăcită.
De mă cunoști, pe loc mă îndrăgești,
Chiar dacă uneori sunt aiurită,
Pot să te-ajut, când drumul rătăcești!
poezie de Elena Bulancea (19 mai 2018)
Adăugat de AÈunel

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către Țară
E ziua ta, azi, Țară! și-s departe
Și nu de tine am fugit în lume,
Ci de lozinci stupide și pancarte
Ce ne-au făcut ca să uităm de nume.
Nu munții tăi cu aur și păduri,
Nici râuri ce spre Dunăre petreci,
Nu amintirea bunilor străbuni,
Ne-au hărăzit să bântuim pribegi.
Nu ne-a gonit departe cerul tău,
Nici marea, chiar de neagră i s-a spus
Ci noi, ne-am dus de gât cu Dumnezeu,
Când visul unei ierni ne-a fost răpus.
Când piepturile goale ne-au rămas
Și cinstea trebuia s-o sugrumăm,
Când demnitatea ne-a fost câine de pripas,
Noi am plecat ca s-o reînvățăm.
Și iată, ești slăvită-n an o dată
De cei ce soarta ți-o pecetluiesc,
Săracă, țara mea, țară bogată,
Oare câți astăzi chiar te mai iubesc?
Oare câți dintre cei ce peste an
Te dau la schimb, te sfâșie, te sug,
Nu te vor da iar mâine pe-un ciolan
Și nu te-or pune pentr-un euro, pe rug?
E ziua ta, azi, Românie și-s departe
Și-n suflet mi te port prin pribegii,
Dar îți urez să ți se facă parte
La ultimul tău drept de-a te trezi.
poezie de Dori Lederer
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Ica Ungureanu
Ica-i născută în iunie
Mulți ani, mulți ani, mulți ani!
Din chiar gingașa petunie
Mulți ani, mulți ani, mulți ani!
Chiar din candoarea crinului
Din șarmul trandafirului
Cu versul tău ne-nflorești castani
Mulți ani, mulți ani, mulți ani!
madrigal de Iulia Mirancea (12 iunie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Detașare absolută
Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se îmbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum mulți se nasc și mor
Cum alții fără niciun rost trăiesc
Cum viața trece iute ca un nor...
Stau și privesc.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupții (pamflet)
Sunt tot mai mulți în pușcării,
Sunt blonzi, bruneți sau tuciurii,
Și mici, și mari, e un infern,
Dar cei mai mari sunt în Guvern.
pamflet de George Budoi din Dicționarul corupției (10 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă pentru ziua mea
De mine câteodată-mi este dor,
o, Doamne, ce bărbat eram odată!
Treceam și gardurile ei în zbor
de poarta rămânea nedescuiată.
Poate și azi aș face tot la fel,
dar am găsit acolo altă poartă,
nu din uluci, ci țepe din oțel,
cu vârfurile lor să ne despartă.
Nimic n-a mai rămas ca în trecut,
chiar gardurile toate-s mai înalte,
din tot ce-a fost, din câte am avut,
atâtea mi se par acum deșarte!...
Iar de mai trec pe-acolo uneori,
pe lângă poarta ce îmi stă în cale,
m-aș înălța chiar dincolo de nori,
din cornul lunii să-i aduc pocale.
Din ele să îmi toarne elixir,
să mă îmbăt, cum o făceam odată,
când ajungeam în stare de delir,
trecând de poarta ei nedescuiată.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii culturale (20 martie 2020)
Adăugat de ugalen

Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernul Orban
Chiar în prag de sărbători,
Aleșii nostri se cern,
Folosind pe trădători
Au făcut un nou guvern.
epigramă de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt mândru
Sunt mândru că acum un an
Am cunoscut un șarlatan
Ce mi-a sădit în suflet dramă
Si nu mai scap de epigramă.
epigramă de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!