Cât timp ne va măcina un regret, e semn că embrionul visului respiră şi dă semne de viaţă sau, cel puţin, îşi strigă, dureros, dorinţa de a trăi.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul Gabriel: Prelevarea este o măsură extremă şi numai atunci când corpul nu mai luptă pentru viaţă. Iar corpul rămâne în viaţă atât timp cât sufletul nu renunţă la viaţă. Comă înseamnă nevoia sufletului de a-şi câştiga răgaz de gândire. Omul se află în comă, pentru că sufletul este indecis. El are de făcut cea mai importantă alegere: aceea de a rămâne sau de a pleca. Cu cât e mai îndelungată coma, cu atât mai puţin e pregătit sufletul de a se desprinde de viaţă. Indecizia unui suflet înseamnă regretul de a se despărţi de viaţă şi dorinţa de a se reîntoarce printre vii.

replici din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

regret

Regret înseamnă drept: când îţi pierzi regretele, îţi pierzi şi drepturile.

definiţie de Doina Postolachi în romanul Ambroise (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Puţin de nor, puţin de soare,
Puţin de viaţă, puţin de moarte,
Puţin de bine, puţin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!

Puţin din timp, puţin din azi,
Puţin din noapte, puţin din somn,
Puţin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!

Puţin din vis, puţin te mai visez,
Puţin mai îndrăznesc, puţin te mai chem,
Puţin te mai aştept, puţin te mai iubesc
În viaţa asta petrecută fără tine!

Puţin regret, puţin moment,
Puţin ai fost, puţin te mai cunosc,
Puţin de rost, puţin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!

Puţin mi-a mai rămas, puţin din glas,
Puţin dintr-un cuvânt, puţin din gând,
Puţin pământ, puţin mormânt
În moartea ce vine fără tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai bine să nu ţi se spună cât timp ai sau că nu te poate ajuta, oricât de mult timp ai avea. Nu eşti presat de limite. Şi reuşeşti să te concentrezi şi să rămâi centrat în fiinţa ta. Şi de acolo, din centru, să începi a-ţi face ordine în viaţă.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

a cere

A cere nu e altceva decât a-ţi anunţa dorinţa sau a-ţi face cunoscută neputinţa: intenţia ta de a cunoaşte, a înţelege, dorinţa de a putea, nevoia de a primi, de a fi ajutat, iar aici nu este loc de nici o "înjosire".

definiţie de Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum corpul nu poate trăi fără suflet, la fel, sufletul nu poate trăi fără umbră.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accepţi, fără regret, orice pierdere, când înţelegi care ar fi fost dezavantajele câştigului şi avantajele pierderii, dar şi şansele ascunse dincolo de renunţare.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu dau importanţă lucrurilor mici, care le vorbesc prin semne; oamenii îşi ignoră divinitatea.

aforism de Doina Postolachi din Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semne

Dacă eşti om cu renume
Poţi vorbi frumos pesemne,
Dar să ştii că-n astă lume
E nevoie şi de semne.

Când vrei să opreşti taxiul
Nu stai ţeapăn ca un lemn
Ci din cap îţi scoţi chipiul
Şi îi faci cu el un semn.

Vorba nu e necesară
În momentele solemne,
Dirijorul spre fanfară
Face numai nişte semne.

Pe şoseaua de centură
Dac-o doamnă îţi zâmbeşte
Şi-ţi doreşti o aventură
Îi faci semne ştrengăreşte.

Dacă-n viaţă se întâmplă
Că vreunul te-a jignit
Îţi duci degetul la tâmplă
Şi-i faci semn că e smintit.

Dar la scris se schimbă treaba
Poţi să faci semne o mie,
Te vei agita degeaba
Fiindcă nimeni n-o să ştie.

poezie de Octavian Cocoş (11 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul Gabriel: Toţi spuneau că doctorul Gabriel e geniu. De fapt, el reducea ştiinţa medicinei la o singură formulă magică. La Credinţă. E suficient să nu te îndoieşti că acel om are dreptul la viaţă, şi el va trăi. Îi doreşti tot binele, atunci când simţi că viaţa lui este importantă pentru tine şi te va îngrozi pierderea lui. E suficient să-l iubeşti ca pe copilul tău, ca pe părintele tău, ca pe fratele tău, ca pe tine însuţi şi, atunci, el va trăi.

replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul e ca umbra. Timp înseamnă şanse.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A doua viaţă o au numai nemuritorii.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlotte găsi, în vicii, un sens al vieţii. Ceva pentru care voi să se trezească mai devreme, la fel, cum voia să doarmă cât mai puţin sau deloc: pentru a se încărca de forţe noi, din insomnii. Era ca şi cum şi-ar fi hrănit copiii adoptaţi. Ea îşi hrănea viciile cu dragoste, iar ele o răsplăteau cu viaţă.

citat din romanul Vicii. 18+ de Doina Postolachi (2016)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când animalele se împrietenesc, în timpul vieţii, dar şi după moarte, e semn bun că şi stăpânii lor pot să prietenească. Pentru că fiecare animal este reflecţia stăpânului său.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât trăieşti viaţa gândului vei trăi o viaţă de orfan. Vei trăi o viaţă rătăcită. Vei trăi ca o viaţă rătăcită chiar dacă tu îţi faci cele mai mari ziduri împrejur, cum ar fi familia, serviciu, politicul (poate cel mai important "om" în stat degeaba) şi aşa mai departe.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sosiri şi plecări spre timpuri viitoare

în zilele rămasului de viaţă
braţul destinului ne pictează într-un colţ din univers
adunaţi sub gânduri
răspundem
prezent

viaţa strigă catalogul în verde anotimp
imaginea trăirii rămâne printre cuvinte
aşa a trebuit să fim noi
unic poem
amprentă a timpului din cerc

fiecare semn de întrebare respiră silabele iubirii
neuitând să lase uitării
scrie-n surdină alt vers

pentru o clipă celestă mâinile se opresc
împreunate-n veghe în călcâiul de lumină
lângă iubirea virgină dintr-un timp cuminte
sortite mângâie privirile
atent

te caut mereu iubita mea
vom rămâne metafore prin timp
refren din elegie.

poezie de Vali Niţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru orice lucru există o vreme a lui. Şi dacă îl începi prea devreme sau dacă întârzii să-l începi, Universul îţi vorbeşte prin semne.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice lucru, ca să-l duci la bun sfârşit, îţi ia timp. Iar în acel timp, esenţa acelui lucru concreşte cu fiinţa ta.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi oamenii poartă, în ei, însemnele misiunii lor de viaţă şi ale destinului.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ne deosebesc numărul viciilor pe care le avem fiecare, ci dorinţa de a le preschimba din duşmanii noştri, în prieteni; din necaz, în bucurie; din urât, în frumos, din banal, în deosebit, profund şi interesant; din pericol, într-o şansă.

citat din romanul Vicii. 18+ de Doina Postolachi (2016)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!