Nelumina

Îţi dau cetate,
pentru noapte
poruncă:
nemişcarea,
nesunetul
şi nerăbdarea.
Pe prima,
o vei fereca
în mătasea
iatacurilor,
pe mijlociu
îl vei închide
în clavecine,
iar pe mezină
s-o ţintuieşti
în minţile
pururi treze.
Apoi, să le surpi
aşteptarea zorilor
cu îndoieli iscate
de visări inerte
şi focuri
ce dârdâie-n vetre,
aşteptând răsăritul.

poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa nu lasi noaptea

Să nu laşi noaptea
să sfârşească!
Ascunde ceasornicul
între vise
şi lasă să bată
doar pleoape
ce strivesc
lumina lunii.
Iar când cocoşul
va cânta a doua oară,
răstoarnă-ţi aşteptarea
peste mine,
zidindu-mă
în cearceaful ridat
de truda iubirii.

poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind răsăritul

Privind răsăritul
Am înţeles
Că noaptea e doar un alt început
pentru vise.
Acolo drumurile noastre
s-au întretăiat,
aşteptând dimineaţa.
O nouă zi... şi din nou,
acelaşi drum...

poezie de Iuliana Şerban
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poruncă

leg noapte albă
de noapte albă
de noapte albă
şi filozofez de doi bani

dumnezeul poemelor mele
nu-i decât o însumare de anormalităţi
şi un creier jumătate inimă - jumătate normal

poruncă

"să nu-ţi faci chip cioplit după fiara din tine"

poezie de Alina Florica Stasiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

entuziasm

Entuziasm. Imbold inconştient pentru saltul în necunoscut.

definiţie de Ovidiu Oană
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decalog

Prima poruncă: Să aştepţi oricât.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gândul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.

poezie celebră de Octavian Paler din Viaţa pe un peron
Adăugat de ea
Comentează! | Votează! | Copiază!

cer

Cer. Ograda astrelor. Zeul luminii albastre.

definiţie de Ovidiu Oană
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul îşi alege propriul Anturaj

Sufletul îşi alege propriul Anturaj –
Apoi – închide Uşa –
În faţa Majorităţii lui – prezentul în derapaj
E nevoit să facă tuşa.

Indiferent – observă Rădvanele – oră de oră
Aşteptând la Poarta-i joasă intrarea în oraş –
Indiferent – un Împărat în genunchi imploră
În faţa lui pe Covoraş.

L-am cunoscut – dintr-o Naţiune, dintr-o mulţime –
Alege Unul – îndată
Apoi – închide Valva atenţiei şi se retrage-n sine
Ca o Piatră.

poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânzătorul de greieri

Un strigăt în noapte pe bulevard: grilu! Din câmp
vânzătorul intrat-a-n oraş pe-un măgar, cu greieri
în păr şi pe braţe, ieşiţi din corfele pline.
Cată să-i vânză-n piaţă. Se uită aiurea şi tâmp.

Să vânză ar vrea o palmă de luncă-n cetate,
un cântec mai nou pentru vetre şi casă.
Argint viu şi negru e roiul - pe umeri.
Grilu, grilu! Cu sunetul scump, de zare aleasă!
.........

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

poet

Poetul este gara tuturor dorinţelor.

definiţie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!

Circarii

Se strecurau cu greu printre noroaie,
vagoane şi căruţe colorate,
cătându-şi loc la margini de cetate
şi adăpost de nesfârşita ploaie.

Întâi deshamă caii de povară
şi le pun pături groase pe spinare,
de foc se îngrijeşte fiecare
apoi aşează tabăra de seară.

Aveau de la vlădica o scrisoare,
anume lângă obşte să rămână,
trei zile -nu o-ntreagă săptămână-
cu trupa lor de circ la sărbătoare.

În zori de zi, alaiul se porneşte,
pe uliţi către curţi împărăteşti,
cu personaje parcă din poveşti
şi-un măscărici ce lumea porecleşte.

Un goliat rupe lanţuri ca pe aţe,
contorsioniştii înspăimântă lumea,
un acrobat înfăptuie minunea,
de-a rupe lanţuri grele doar pe braţe

Oriunde ai privi e-o încântare
de jonglerii, dresuri şi acrobaţi,
o ţigăncuşă-i strică pe bărbaţi
purtându-şi nurii ca o provocare.

Femeile se-nchină sub năframă,
când focuri se aruncă din gâtlejuri.
Admiră cai buieştri în manejuri,
ori plâng la un sfârşit de melodramă.

Aleargă timpul fără frâu să-l strângă,
cât bucurii inundă adunarea.
Petrec, dar li-i destulă provocarea
şi oboseala, ajunge să-i înfrângă.

Trei zile, doar atât a fost de mas.
De-ajuns pentru circari ca fiecare,
Să dea ce-i bun şi-n zori se urcă-n care,
Pornind spre alte locuri de pripas.

poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepţii sunt copleşiţi de frământări. Proştii, de răspunsuri negândite.

citat din Ovidiu Oană
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima noapte

Primul sarut l-am descoperit alaturi de tine
Primul zambet tu mi l-ai oferit
Prima strangere calda de mana de la tine o am
Prima bucurie tot tu ai adus-o in viata mea
Primul Craciun cu tine.. de neuitat
Primul dans impreuna haios dar romantic
Prima fata din casa mea esi tu si esti singura
Prima noapte de amor langa tine
Prima speranta-n viitor mi-ai dat
Primul semn de-ncredere cu tine l-am aflat
Prima indoiala rece m-a lasat
Prima-nselaciune cu un gust sarat
Prima iertare cu un gand curat
Prima renastere a iubirii de neuitat
Prima noapte cand m-am imbatat
Prima noapte cand nu m-ai ascultat
Prima noapte dupa renastere cad iarasi am aflat
Prima noapte.. din nou m-ai inselat
Prima zi dupa noapte.. doamne cu ce baiat
Prima zi dupa noapte.. prietenul meu mi te-a furat
Prima zi dupa noapte.. iarasi ne-am certat
Prima zi de tristete ca noi ne-am despartit
Prima zi de tristete tu lui te-ai daruit.. inchipuit
Prima zi de tristete tu rece ma lasi iar
Prima zi de tristete cu lacrimi si amar
Prima mea iubire ma-ndreapta la pahar
Prima mea lupta.. pe care-o duc cu greu
Prima victorie... si in sufletul meu
Prima amintire cu care as muri
Ultima noapte cand eu voi mai iubi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIRCUITUL APEI ÎN IUBIRE

Ploi de vară, ploi de vară,
Fete mari şi repezite
Care stau să se mărite
Prima oară, prima oară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Mame grijulii şi treze
Care stau să alăpteze
Şi coboară, şi coboară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Taţi posomorâţi, tunând,
Care stau doar aşteptând
Să răsară, să răsară.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi muntele dă poruncă

Şi muntele dă poruncă:
Cine-l stăpâneşte încă,
Să se suie-n vârf de stâncă,
Să privească-n vale-adâncă,
Să vadă acolo-n luncă
Cum merg oamenii la muncă.
Pentru ei munca e sfântă.
Omul muntelui ascultă.
Tot ce vede îl încântă.
Apoi, fără de poruncă,
Coboară şi el din stâncă,
Haina de pe el aruncă
Şi pune mâna la muncă.
A-nţeles că munca-i sfântă,
Că fără ea nu se cuvântă.
Cântă cucul jos în luncă,
De prânz oamenii mănâncă,
Şi beau apă de sub stâncă.
Puţin timp apoi se culcă,
Să mai poată munci încă,
Când iar se-apucă de muncă.

poezie de Dumitru Delcă (24 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânzătorul de greieri

Un strigăt în noapte pe bulevard: grilu! Din câmp
vânzătorul intrat-a-n oraş pe-un măgar, cu greieri
în păr şi pe braţe, ieşiţi din corfele pline.
Cată să-i vânză-n piaţă. Se uită aiurea şi tâmp.

Să vânză ar vrea o palmă de luncă-n cetate,
un cântec mai nou pentru vetre şi casă.
Argint viu şi negru e roiul - pe umeri.
Grilu, grilu! Cu sunetul scump, de zare aleasă!

Astfel intrarea şi-o fac în oraş prin ţipătul străzilor,
nestânjeniţi în cântare - greierii ţării.
Fetiţa mea singură, Ana lumina, în noapte
i-aude, şi-o clipă surâde lunii şi mării.

poezie celebră de Lucian Blaga din La curţile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn uşor

Noaptea se joacă printre stele,
Visele pândesc tăcute după somn,
Gândurile se aşază ordonate
În liniştea întunericului.

Amintiri, dorinţe,
Tristeţi, împliniri,
Aşteptări, temeri,
Iubiri, dezamăgiri,
Speranţe, iluzii,
Toate aliniate
În aşteptarea zorilor.

Acum totul e atât de uşor;
Somn uşor!

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

clopot

Clopot. Simbol şi mesager născut din cupola divină, e cel ce ne întoarce cu faţa spre Dumnezeu, oricine şi oriunde am fi, ca fără de tăgadă datori pentru darul suprem - viaţa.

definiţie de Ovidiu Oană
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru un altfel de răsărit

Dacă aş putea,
aş muta răsăritul în spatele gradinii fiecăruia, aleator.
De-aş putea,
aş subvenţiona în totalitate fericirea
şi aş instaura: frăţia zâmbetului.
Tuturor le-aş implanta un cip,
pentru a nu mai pirata iubirea!
Apoi aş da o harpă fiecărei neveste,
pentru a-i cânta soţului, în strună.
Aş scurta ziua, în favoarea somnului.
Poate chiar aş modifica Sistemul Solar,
în avantajul zodiilor nereuşite.
Aş interzice umbrele,
printr-o poruncă adăugată celor zece.
Dacă aş putea, împreună cu cineva...

Dar vă rog să mă iertaţi!
Fac multe treburi murdare,
doar pentru a trăi.

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire de-o iarnă

Credeam şi mai cred în iubirea de-o iarnă
Şi-aş vrea să trăim câte-o noapte pe zi
Şi-aş vrea ca din ceruri cu stele să cearnă,
Vreo sută de ani ca într-un joc de copii
Şi noapte să fie, dar una polară.

Să avem înainte o mare de timp
În spaţiu pierduţi pe o stea glaciară,
Şi iarna să nu fie doar biet anotimp,
Ci veacuri de veci în distanţă stelară
Ori ceas de sublim suspendat în netimp.

Cuvinte devin noţiune abstractă,
Topindu-şi pe gheaţa fierbinte din noi,
Mesaje mulţimi într-o singură şoaptă,
Doar eu şi cu tine şi potopul apoi,
Să ningă din cer pân' la Sfântul Aşteaptă.

Iubiri de o iarnă purtăm pe retină,
Acum şi de-a pururi în stele cu noi.
Străine de tumultul vieţii şi vină,
Curate şi albe ca neaua divină
Şi vii mărturii pentru vieţi de apoi.

Voi crede mereu în iubirea de-o iarnă,
Atunci când trăiam câte-o noapte pe zi,
Visând că din cer cu steluţe-o să cearnă,
O sută de ani ca într-un joc de copii
Lângă foc ghemuiţi la o cină de taină.

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea nu doare

Aşteptarea nu doare în încheietura
Din fermoarull inimii mele
Aşteptarea nu doare în bărbia
Cusută cu pale de vânt...
Aşteptarea nu doare în gâtul
Încordat de dor
Aşteptarea nu doare în ochii
Albaştri din stor.
Aşteptarea mă doare
Chiar şi când eşti cu mine...

poezie de Silvia Filip (11 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!