Somn uşor

Noaptea se joacă printre stele,
Visele pândesc tăcute după somn,
Gândurile se aşază ordonate
În liniştea întunericului.

Amintiri, dorinţe,
Tristeţi, împliniri,
Aşteptări, temeri,
Iubiri, dezamăgiri,
Speranţe, iluzii,
Toate aliniate
În aşteptarea zorilor.

Acum totul e atât de uşor;
Somn uşor!

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către Sfântul Nicolae...

Te rog, Sfinte Nicolae,
dă-le altora ce vor,
eu atât vreau pentru mine,
să-mi dai nopţi cu somn uşor...

Să nu mă trezesc mereu,
tocmai când e noaptea deasă,
să rămân captivă-n gând,
că... nu pot ieşi din casă...

Cum să plec ca şi nebuna,
noaptea, singură pe stradă,
când din nori n-a ieşit Luna,
nici stelele, să mă vadă?

Altă rugăminte n-am,
dă-le altora ce vor,
mie să-mi dai toată noaptea,
s-o petrec în somn uşor!

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este foarte important să ne formăm o concepţie justă despre viaţă şi să nu fim tulburaţi de contraziceri şi vicisitudini, să fim pregătiţi pentru toate fazele ei variate; izbânzi şi nenorociri, triumfuri şi dezamăgiri, speranţe şi temeri, sănătate şi boală, plăceri şi suferinţe, bucurii şi tristeţi, amintiri plăcute şi regrete zadarnice.

citat din John Lubbock
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină

Liniştea nopţii
Se sparge-n lumina zorilor,
Mii de culori pătrund în sufletul tău.
Este o nouă zi, o nouă provocare;
Împlineşte-ţi visele,
Trăieşte-le,
Priveşte cerul,
Fă din viaţa ta lumină,
Alege nuanţele frumoase,
Alege să zâmbeşti,
Alege bucuria,
Adevărul, bunătatea.
Împarte toate acestea cu cei din jur
Oamenilor le stă bine să fie buni;
Împărtăşind frumos şi culoare
Vei deveni
Lumină.

poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină

Liniştea nopţii
Se sparge-n lumina zorilor,
Mii de culori pătrund în sufletul tău.
Este o nouă zi, o nouă provocare;
Împlineşte-ţi visele,
Trăieşte-le,
Priveşte cerul,
Fă din viaţa ta lumină,
Alege nuanţele frumoase,
Alege să zâmbeşti,
Alege bucuria,
Adevărul, bunătatea.
Împarte toate acestea cu cei din jur
Oamenilor le stă bine să fie buni;
Împărtăşind frumos şi culoare
Vei deveni
Lumină.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn uşor

Fluierul nu conteneşte,
Din zori pân-la asfinţit.

Ce frumos, frumos doineşte,
Cel ce cântă româneşte,
Îl auzi, te linişteşte.
Seara-i obosit.

De pe "râtul" de la cruce
Vin oiţele ciopor.

Ele nu mai par năluce,
Când batalul le conduce,
La un staul să se culce.
Somn uşor.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Dragoste, patimă şi blestem (intern) (25 iulie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn uşor, România!

Bolşevicii, cu priviri piezişe,
ne-au colectivizat satele
şi ne-au frânt sentimentele,
pe cand vesticii, cu zambetul pe buze,
ne-au administrat la inceput un drog uşor,
iar acum, redefinind colonia,
îşi îndreaptă tentaculele avide
spre noi teritorii.
Al patrulea Reich a început, în vreme
ce semeni de-ai noştri, mor în războiul
altora.
Iar noi, ca şi in cazul Yaltei,
peste câţiva ani, vom gasi vreo
localitate obscură, ori vreo
berarie muncheneză, şi invocând-o,
ne vom lamenta pentru destinul nostru
tragic.
Somn uşor, România! Ştiu că nici măcar
n-o să protestezi.

poezie de Alex Dospian (mai 2013)
Adăugat de Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

Vin visele noaptea furiş
şi-mi mângâie ochii răniţi...
Se izbesc, ca de rădăcini şi prundiş
nişte peşti adormiţi.

Vin noaptea vise rotunde şi mari
fierbinţi ca nişte sâni de fecioară
şi în liniştea unui crâng de stejari
ameţit şi bolnav mă scoboară...

Duios vise lungi şi târzii
mă aşează în cuiburi de somn...
Mă alungă alene în gânduri pustii
şi mă roagă să dorm...

... într-una mă roagă să dorm...

poezie de Ahim Nasrib
Adăugat de Ahim Nasrib
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cuvintele mele,
adesea fără noimă
nu se fac auzite
decât în vis
când tăcerea absurdă
cuprinde tot trupul,
iar gândurile zboară
plutind spre infinit.
Peisaj feeric
cuprins de amorţeala
unui somn adânc...
şi totul străbate printre pleoape
dincolo de realitate
când noaptea ne-mbie
pe tărâmul viselor
unde totul este uitat
în tăcerea cuvintelor nerostite
de glasuri necunoscute...
e noaptea adâncă
a sufletelor noastre
şi plină de stele
ce timid sclipesc
în bezna uitării
şi a nemuririi.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărit

De sub plapuma unui nor rătăcit pe cerul părăsit de stele, soarele îşi dezbracă mantia nopţii, arătându-şi stingher chipul.
O nouă dimineaţă, timid se joacă cu întunericul printre copacii încă verzi ai pădurii " de pe Herina".
Ne respirăm existenţa într-o lume atât frumoasă... şi totuşi neîncăpătoare pentru oamenii zilelor nostre!
Nu mai avem loc unii de alţii, nu ne mai bucură succesul altora, nu ne mai ajung averile, banii, faima.
Atât de uşor judecă omul, atât de uşor pune etichete, atât de uşor uită...
Oare câte chipuri plânse a mângâiat soarele de-a lungul existenţei sale?

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

O adiere suavă îi mângâie faţa, vântul se joacă cu părul, iar rochia se lipeşte de corp la fiecare pas. Mersul îi este uşor, dansează printre oameni ca o pană purtată de aerul cald şi ar vrea să-i îmbrăţişeze pe toţi cei din jur. Viaţa este atât de frumoasă! Inima Celinei bate într-un alt ritm, accelerat, se măreşte, creşte în piept de bucurie şi toate gândurile îi şoptesc că totul este posibil, simte cum puteri magice, secrete, scriu un scenariu şi pregătesc o nouă regie a unui joc care abia acum începe.

Eugenia Johrend în Pas în doi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe

Dacă mi-aş rătăci atingerea pe trupul tău,
Te-aş putea modela precum Dumnezeu,
Ţi-aş contura cu pasiune zâmbetul pe veci
Şi-aş zămisli spre inima ta, suav, poteci.

Aş da într-o clipă Pământului ocol,
Pe toate gândurile tale aş pune monopol,
Aş inventa cele mai amuzante nebunii,
Să nu mai pleci nicicând, ci doar să vii.

Şi toate visele le-aş creiona în fapte,
Ţi-aş pune la urechi cireşe coapte,
Parfumul tău mi-ar fi reper de frumuseţe,
Iar ochii tăi, despre iubire-o să mă-nveţe.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este foarte important să ne formăm o concepţie justă despre viaţă şi să nu fim tulburaţi de contraziceri şi vicisitudini, să fim pregătiţi pentru toate fazele ei variate: izbânzi şi nenorociri, triumfuri şi dezamăgiri, speranţe şi temeri, sănătate şi boală, plăceri şi suferinţe, bucurii şi întristări, amintiri plăcute şi regrete zadarnice.

citat din John Lubbock
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea, târziu

Apăsătoare umbre se-ntind pe cerul
Încă plin de suferinţă...
Şi-n aşteptarea strălucirii lunii
Se lasă noaptea, luând cu ea speranţe
Precum o mamă ce-şi doreşte
Lacrima pruncului în ochii ei
Şi totuşi, dintre petele prelungindu-se pare
Că o săgeată rupe cerul în două.
Ne zguduie visele şi gândurile un trecut...
Deodată plouă mai tare, mai tare
Până ce somnul se strecoară leneş
Printre genele obosite de-aşteptare.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovăţie

În zâmbetul din ochii tăi
Îşi face de cap neîncetat primăvara
Muzici răsună peste mări şi văi
Chitara sună cel mai frumos, seara.

Parfumul tău e-n tot şi toate
Pe pielea ta fină, prin părul tău moale
Simt cum lângă tine orice se poate
Şi toate gândurile mele-ţi dau târcoale.

Mă pierd cu pasiune în aşteptări divine
Simt bucurii naive cum mă încolţesc
De fericirea ce ţi se cuvine
Vreau cu iubire să mă-nvinovăţesc.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dor de tine

E noapte în ăst colţ de lume,
Îmi doarme liniştea pe-o parte
Şi insomnia iar îmi spune
Că ea-i aici... Tu eşti departe.

Aleargă amintiri la geam
Un pic mai negre decât noaptea,
Visez că încă te mai am
Aşa cum viaţa are moartea.

Mă doare capul ca un vis
Cu lupi şi lilieci nemernici,
Să te visez e interzis,
Nu vreau s-o fac, ai să te-mpiedici.

Mi-e sete şi urât de pat,
E ca o ocnă cu zăbrele fine
Iar eu un prizonier damnat,
Beat încă de miros de tine.

N-am somn dar asasinii au,
Câţiva îmi dorm printre dorinţe,
Le iau pumnalele şi stau
La pândă printre suferinţe.

Ucid vreo trei din zeci de mii,
Apoi renunţ, e chin enorm,
Probabil dacă ai să vii
Mă las de rime şi-o să dorm.

poezie de Sorin Stoica din Pentru Citatepedia special (14 februarie 2024)
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solitarium

Dincolo de aceste drumuri
care se despart în vânt, în glasul
trist făcut din suflarea caldă
precum adăpostul pe timp de furtună
mintea mă trădează
mă strânge
din măruntaiele nopţii.

E atât de linişte,
încât gândurile alunecă
într-o rană nouă
mai uşor
decât săgetarea unui neprihănit
în inima întunericului.

O linişte mă apasă,
aşa cum sigur mi se întâmplă
când adorm iar cele mai
importante lucruri pândesc
din oglindă.

poezie de Antonia-Luiza Zavalic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorm atât de uşor, încât sunt paznicul propriului meu somn.

aforism de Alex Dospian (ianuarie 2022)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când gândurile...

Când luna pe cer se arată
Privind spre lume tremurând,
Când vântul bate-ncet la poartă
Fiori în urma lui lăsând,
Când se îmbracă iar salcâmii
Cu-a florilor albă ninsoare
Şi greieri sub lumina lunii
Trimit în noapte a lor cântare,
Când vise plutesc printre stele
Frumoase şi fermecătoare
Spre tine gândurile mele
Pe-aripi de vânt le las să zboare,
Şi când tu dormi visând departe,
Plutind prin noaptea cea albastră
Gândurile mele-nfrigurate
Uşor să-ţi bată la fereastră,
Şi când salcâmi sub clar de lună
Şi-apleacă crengile uşor
Ale mele gânduri să îţi spună
De tine cât îmi e de dor.

poezie de Marian Galoiu din De dorul tău, aici, în suflet...
Adăugat de Marian Galoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De spus când adormi

Să-nvălui vreau în cânt pe cineva,
lângă el să fiu şi să stau.
Şi să te legăn vreau şi nani ţi-aş cânta,
şi din somn şi în somn să te iau.
În casă numai eu să fiu anume,
acel ce ştie: noaptea a fost rece.
S-ascult afară şi-n adânc ce se petrece,
în tine, în pădure şi în lume.
Se cheamă orologiile bătând,
străfundul vezi prin timpul limpezit.
Jos, mai aud un om străin trecând,
străin, un câine-n somn a tresărit.
În urmă e tăcere. Eu cobor
ochii mei larg deschişi asupra ta;
ei te ţin lin şi se desprind uşor,
când în noapte se mişcă ceva.

poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărţii întâi, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă neagră

Cocoşii sparg liniştea nopţii,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.

Zorile îmi bat în fereastră,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.

Amiaza e bălaie,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.

Se apropie asfinţitul roşu,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.

Singur, în miezul nopţii, vorbesc,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.

Cocoşii sparg liniştea nopţii,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.

Zorile îmi râd în fereastră.
N-am foame, n-am sete, n-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.

Inima mea e mereu neagră, neagră.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!