Floare de colţ

Prin colindările mele te-am găsit
Sus pe stâncă, singuratică, tristă,
Înfrunţi neînfricată vijelia,
Nu sunt un colecţionar, nu te smulg din
Lumea ta, în care sălbatică ai
Crescut, chiar dacă aş vrea, nu pot, să te rup,
Ci mai degrabă, mă pun lângă tine,
Să prind şi eu aici sus rădăcini, vom
Privi-mpreună zarea, peisajul,
Vom răbda vitregia pământului,
Ne vom închina-mpreună cerului,
Vom sta neclintiţi, cu rădăcinile
Legate de tăria granitului,
Într-o unică simbioză, trăim
Împotriva tuturor aşteptărilor...

poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica pământului

Ating foc.
Cireşii încă ascultă melodia lentă a pământului.
Sub ei prind rădăcini.

În fiecare zi, la aceaşi oră,
îmi ridic braţele
şi ele,
rădăcinile mele,
încep să danseze printre straturi.

Nici un dans nu este uitat.
Mă hrănesc cu muzica pământului
în timp ce din ramurile mele se scurg cuvinte.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcinile pământului

Rădăcinile pământului
scormonesc în fiecare dintre noi -
Mă simt din ce în ce mai singur
în mijlocul tuturor;
Te-am recompus cu fiecare gând,
te-am închis în fiecare vers
până te-am uitat definitiv...

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns

am tras cortina
peste circul lumii
am închis scena
pentru nebunii absurde
şi-am renunţat, la talanţi
pentru
că te-am găsit pe tine
departe şi străină de lume
pe tine, singuratică
balerină
iar acum te rog
ascultă-mă ce-ţi spun
mai am un vis de timp
izvor plin de viaţă
prin care
trebuie să-ţi dăruiesc
tot
de aceea pentru tine
sunt aici
uite-mă, m-am întors
crede-mă, te rog

poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca lacătul

Ca lacătul ce nu se mai descuie
când ai nevoie şi-l înfrunţi febril,
în braţe te strângeam ca pe-o statuie
care ardea în simţul meu tactil.

Atâtea ţi-aş fi spus, dar ce cuvinte
puteam găsi – nevrând să mă divulg –
iscam tornade-n juru-mi, să ţii minte,
din mreaja îndoielii să te smulg.

Şi timpurile, ca-ntr-o odisee,
mi-au fluturat prin păr, m-au fulguit iar tu-mi eşti vis întăinuit sub cheie.

Cum să te pierd acum când te-am găsit?!

poezie de Adrian Erbiceanu din De la Anna la Caiafa
Adăugat de Era_noastră
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristă floare

Dacă nu mor, cui rămâi?
Dacă mor, a nimănui.

Viu de ce să fiu aş vrea,
Dacă nu te pot avea?

Mort de ce să vreau să fiu,
Dacă mort înseamnă viu,

Iar viu se traduce prin:
Fără tine? Ca un crin

Rupt de vânt, nepăsător
Dacă mă usuc şi mor

Într-o zi sau, într-o glastră,
Pus de tine la fereastră,

Deşi nu sunt viu, să par,
Cât mai am apă-n pahar...

Versul meu, ce tristă artă,
Vas viu la o floare moartă

Care pică pe-o hârtie,
Dorul tău când o adie,

Mâna mea ce-n tremur scrie,
Frunză-n moarte, frunză-n vie

Literă cu literă
De aripi se scutură

Ca petalele, pe rând,
Până cine ştie când...

Chiar această poezie
Poate ultima să fie.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-am căutat dar te-m găsit...

nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost

refren:

ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de gheţar
zâmbetul - şi trist şi marţial
mai sfidează fostul boschetar

nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-ştiu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...

refren

nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ţi spun nimic nici n-am să-ţi scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu

refren

nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit şi lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost

ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de gheţar
zâmbetul - şi trist şi marţial
mai sfidează fostul boschetar

nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-ştiu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...

nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ţi spun nimic nici n-am să-ţi scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu

nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit şi lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...

poezie de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul care avertizează

Tu chiar nu vrei, străine ce azi mă stăpâneşti,
Spre timpul meu cel vechi, de aur, să priveşti?

Tu chiar nu vrei, străine, să înţelegi că eu
Am rădăcini adânci în veacuri vitejeşti?

Tu chiar crezi că din timpul în care am crescut,
Poţi smulge rădăcini ce-mi dau puteri cereşti?

Trezeşte-te, străine, cât încă mai sunt blând,
Să n-ajungi tu în noaptea pe care mi-o doreşti

Şi neamul tău, cu tine, în hău să se afunde,
Când fi-vor, lângă mine, puteri dumnezeieşti!

poezie de Pavel Lică din Gazelurile mele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eliberare

Mi-am pus într-un felinar curajul
Şi l-am aprins cu scânteia lucidităţii
Ca să cobor pe scara sufletului meu
Ce mi-a mai rămas.

Am străbătut bezna amintirilor
Am scuturat praful imaginilor
Şi am ascultat cuvintele glasurilor
Ce s-au adunat.

Pe tine te-am găsit într-un ungher
Într-o cameră cu uşa încă deschisă
Dureros de plină cu suferinţele mele
Foste dorinţe vii.

La uşă se îmbulzeau alte dorinţe
Arzând să intre şi să te mistuie
Dar tu le ucideai pe rând cu arma
Indiferenţei glaciale.

Te-am privit şi mi-ai părut obosită
Să te lupţi mereu cu dorinţele mele
Şi tristă în sufletul meu să fii închisă
Fără de voia ta.

Te-am prins de mână şi te-am scos afară
În timp ce dorinţele mele veneau năvală
Urlând după tine şi luptându-se cu mine
În urma ta.

Şi ţi-am strigat Fugi! Nu mă aştepta
Încearcă să te ajungi pe tine însuţi
Cu toţi si toate ce-s ale tale acum
În lumea ta.

Am să rămân să îmi ucid dorinţele
Să le închid în camera suferinţelor
Şi să-ti aşez imaginea în praful amintirilor
Din lumea mea.

poezie de Daniel Uritu (februarie 2011)
Adăugat de Daniel Uritu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sticla îşi păstrează puritatea şi tăria.

citat din Ioan-Adrian Nicula
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O păpădie-n vânt

Mă vei obliga să fiu prezentă,
Sau mă vei sechestra din lumea mea de poveste?
Mă vei adormi cu vorbe dulci, în prag de seară
Şi cu sărutări mă vei trezi
Pe buzele-mi uitate afară, în neaua sufletului aprinsă.
Gerului îi vei porunci să-mi atingă coapsele,
Desprinse de canapeaua mov-lila,
Nu vreau a fi la mila ta, a altuia.
Aş vrea să fiu Crăiasa din poveşti,
Căci într-o zi ai înţelege că nu pot aparţine ţie,
Eu aparţin cerului şi codrului,
Aparţin murelor, divinului...
Vijelia iubirii o primesc, dar nu mă-ndrăgostesc.
Iubesc... poemul inimii mele şi copiii pe care îi voi creşte,
Chiar de într-o zi voi fi doar o stea căzută, sau o păpădie-n vânt.
Miraj de galben, miere şi cânt.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e ca un arbore: are rădăcini, trunchi, ramuri şi, în creier are flori şi fructe. Plexul solar reprezintă rădăcinile creierului şi el e cel mai important, rădăcinile sunt mai importante, pentru că dacă se întâmplă ceva în rădăcini, tot restul este în pericol.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste profundă...

Caut adâncimea,
Ca pe o hrană necesară,
Iubesc adâncimea,
Ca pe o fată sprinţară.
În adâncime mi-am plasat,
Toate visurile mele,
Precum astronomul,
Îşi are visul la stele.
De ce? Mi-am pus întrebarea
Frumuseţea rocilor,
Ale acestor minuni
Obişnuite ale pământului,
Mă fac mereu şi intens,
Să îmi placă mai mult?
Fiindcă prin forţă,
Învingi tăria,
Blocului de stâncă imens.
Dar nu numai atât,
Ci alte şi alte probleme,
Mereu îţi ridică,
De fiecare dată,
În fiecare zi, tăria din stâncă.
Eu, tu, în general minerii,
Nu au teamă de piatră,
De tot ce-I colosal. Aşa este.
Nu-i fenomenal?

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocaţia simplităţii

te-am aşteptat în palma timpului
şi te-am găsit în întrebările cu răspuns
în universul verbului a iubi
frumosul din frumos
pur şi simplu

mi-am legat înţelesul de tine
precum în ghidul de călătorie al simplităţii
într-o odă a bucuriei prin trecerea vieţii
primeşte salutul iubirii mele
pur şi simplu

te-am prins strâns în braţele minţii
şi am urcat lângă tine treaptă cu treaptă
în cercul nesfârşit al iubirii
prin al trăirii pas
pur şi simplu

mi-am apropiat gândul de bucuria unui alt poem
precum o partitură pentru pian
eşti în fiecare cuvânt din fiecare secundă
te iubesc şi te scriu în fiecare vers
pur şi simplu

poezie de Vali Niţu din Metafore în palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dora Maar

Departe sunt:
Închinări de suflet spre certitudini efemere,
Căutări înfrigurate, iscoditoare căutături
Prin vitregii de primejdii pribege, tu m-ai găsit...

În prezenţa ta,
Tentacule de gânduri amorţesc, se retrag,
Ca demonii alungaţi de o prezenţă sfântă,
La tine, prin tine, se-ntoarce liniştea
Din făgaşuri străine
Şi caii sălbatici se opresc din goană,
Prin tine se-ntoarce pacea diafană,
Tu eşti pajiştea de flori albastre,
Unde, centaur ostenit de lupte sihastre,
Voi îngenunchea...

Vreau, să nu înceteze pasiunea, durerea,
Un cer senin, ce nu ameninţă pe nimeni!
Mă primeşti în odaia ta:
Pe masă stau pâinea, vinul şi sarea,
La loc de cinste e-aprinsă lumânarea,
Aici, acum, îmi găsesc o nouă credinţă,
Spre biruinţă, în bătăile inimii tale...

poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!

Archibald Higbie

Te-am dispreţuit, Spoon River.
Am încercat să mă înalţ deasupra ta,
Mi-a fost ruşine de tine.
Pentru că ai fost locul naşterii mele,
Te-am urât.
Acolo, la Roma, printre artişti,
Vorbind italiana, vorbind franceza,
Aveam de multe ori impresia că m-am eliberat
De orice amprentă a originii mele.
Mi se părea că atinsesem zenitul artelor
Şi că vedeam lumea cu ochii maeştrilor,
Că respiram acelaşi aer pe care îl respirau şi ei.
Însă ei treceau pe lângă lucrările mele spunând:
"Către ce anume ţinteşti, prietene?
Câteodată acest chip pare a fi al lui Apollo,
Altădată al lui Lincoln."
Ştiţi că nu exista cultură în Spoon River,
Iar eu mă înroşeam de ruşine şi nu-mi găseam pacea.
Şi ce aş fi putut face, alcătuit şi crescut
Din solul acestui ţinut din vest,
Decât să aspir şi să mă rog pentru o altă
Naştere în lume, cu toate rădăcinile tale, Spoon River,
Smulse din sufletul meu?

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnule om

domnule om
zarea e stinsă

într-o zi de glorie
marele meşter te-a făurit
într-o inspiraţie de moment
sau
într-o zi de plictiseală
suflând peste umerii tăi de lut
existenţă

domnule om
zorii se nasc otrăviţi

încotro te îndrepţi
în dumnezeiasca ta înţelepciune
dacă aviditatea din tine
preface în cenuşă albă castelul
în care
vietăţile cerului şi ale pământului
vulturii
şi leii de mare
şi caprele
îşi potolesc foamea
cât să mai prindă o zi de seninătate
înainte de marea întâlnire
cu orizontul

domnule om unde mai este graţia divină
capodopera
misterul luminii
dacă în lăcomia ta ai stins zarea
sub pleoape de granit
cu fumul înecăcios
al viselor arse?

domnule om
domnule meteor
domnule atomic
-sic transit gloria mundi
prefă-te pentru o clipă în uitare

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îţi sărbătoreşti diferenţierea, lumea va face la fel. Va crede exact ceea ce îi spui – prin cuvintele pe care le foloseşti să te descrii, acţiunile prin care ai grijă de tine şi prin alegerile pe care le faci să te exprimi. Spune lumii că eşti o creaţie unică ce a venit aici să experimenteze minuni şi să împartă bucurie. Aşteaptă-te să fii cazat.

citat din Victoria Moran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul prin sine însuşi

Aseară l-am vizitat pe Ştefan Grec,
un bărbat de-o vârstă cu mine,
care şi-a pus acsa
în munţii cei mari
dintre Bucovina şi Maramureş,
a aşezat o roată pe râu
şi şi-a făcut cu mâinile lui
lumină electrică,
şi într-o zi s-a apucat de sculptură.

Vedeam rădăcinile, zice,
şi nu mi se păreau rădăcini,
ci animale şi oameni şi zboruri.
Şi casa lui e populată
de rădăcini care nu sunt rădăcini
ci oameni şi fiare şi zboruri.

Şi-atât de-adevărate sunt sculpturile
lui Ştefan Grec,
muncitor forestier maramureşean
din comuna Cârlibaba
a Bucovinei,
încât şarpele de lemn
pe care l-am mângâiat
mi-a otrăvit fdegetelem,
iar corabia, sculptată de el,
m-a şi vindecat de şedere
şi mi-a sărat sângele
cu doruri de mare.

poezie celebră de Adrian Păunescu din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nufăr sus pe bolta nopţii

Şi de mi-ai fi ultima moarte,
O viaţă lângă tine aş vrea,
Sperând că poate, dintre toate,
Tu ai să-mi fii ultima stea

Iar dacă raza nemuririi,
Va scrie peste mine... pleci!
Prefer din braţele iubirii,
Să trec în lumea celor reci

Şi chiar de-am să devin luceafăr
Pe bolta unei lumi târzii,
Am să aştept precum un nufăr,
Pe apa nopţii să-mi revii

Cu riscul de a pierde totul,
Te voi iubi mai mult ca ieri,
Aici simt eu că-mi este locul,
În sărutarea ce mi-o ceri

Şi chiar de-mi eşti ultima moarte,
Prefer să plec îndrăgostit,
Sperând că ea nu ne desparte,
Acum când iarăşi te-am găsit

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!