Hamlet şi plaiul mioritic

Guvernul nostru, astăzi am aflat,
Nu are somn, iar noaptea,-n vârf de pat,
Repetă-ntruna şi doreşte-a şti
Urmarea la: "To be or not to be".

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună, puişor!

Un vulpoi şi o vulpiţă
Au aflat că un arici
Spune, seara, la fetiţă,
O poveste din bunici.

Iar fetiţa, (cum se poate?)
E cuminte, stă în pat,
Nu mai vrea la "animate"
Când e timpul de culcat.

S-au gândit, s-au tot gândit:
Cum să fure ei poveşti?
Şi, spre seară, au pândit
La arici pe la fereşti.

Cu urechile ciulite
La povestea ce s-a zis,
Au căzut, pe nesimţite,
Într-un somn, direct în vis.

Se făcea că sunt acasă
Şi că spun la puiul lor
O poveste-aşa frumoasă...
Noapte bună, somn uşor!

poezie pentru copii de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gioconda fumătoare

Gioconda cu ţigara?
Păi, cum, ea n-a aflat
Că e, în toată ţara,
Poprire la fumat?

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfera Tăcerii Naţionale

Imnul Nostru e un înger
imnul nostru n-are somn
de-l aud parcă iar sânger
vine Ştefan parcă Domn

Imnul nostru n-are somn
imnul nostru-i blestemat
zboară o din pom în pom
nici femeie nici bărbat

Imnul nostru-i blestemat
de-l aud parcă iar sânger
mai singur pe uliţă-n sat
imnul nostru e un înger

Imnul nostru n-are somn
rădăcină totuşi fără pom

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 august 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferma animalelor

Azi, coboară urşii-n stradă,
Sar la oameni în ogradă,
Leul îşi urmează cursul,
Iar guvernul plimbă ursul,

Astăzi, vezi, în mod frecvent,
Doar maimuţe-n parlament,
Papagalic e discursul,
Iar guvernul plimbă ursul.

Vin şacalii după bani
Într-o ţară de fazani,
Leul îşi urmează cursul,
Iar guvernul plimbă ursul.

Dornici de salarii mari,
Chiar şi boii sunt măgari,
Ei câştigă-n veci, recursul,
Iar guvernul plimbă ursul!

Politicienii noi,
Din popor făcură oi,
Lupii şi-au stilat discursul,
Iar guvernul plimbă ursul.

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confuzie D(e)V(alentine's)D(ay)

I-am zis iubitei, astăzi, Valentina,
-Nu c-aş fi confundat, aşa am vrut-
Şi îmi asum, desigur, toată vina,
Dar - nu ştiu cum să spun! – i-a cam plăcut.

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernul PSD-ist Viorica Dăncilă a fost trântit astăzi de Parlament

A picat guvernul,
Ce-a adus infernul.
Haide, haide, Vio,
Marş de-aici, adio!

epigramă de George Budoi din Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 octombrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala este urmarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este urmarea unui sistem fals de valori.

Serghei Nikolaevici Lazarev în Diagnosticarea Karmei - Iubirea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pragul de noapte

În noaptea nunţii, ea era să moară
Când el, în braţe, o trecea un prag,
Şoptindu-i cu tandreţe şi cu drag:
-Iubito, ţi-am mai spus că eşti uşoară?

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de cer

Iar dacă razele ne vor cuprinde
în vraja unui cântec din eteruri,
ne vom iubi şi aripi vom întinde
în zborul nostru, dincolo de ceruri.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un cimitir breton

Ei dorm aici somn bun,
Aceşti pescari care şi-au petrecut, cu mult sau cu puţin folos,
Viaţa pe apele Oceanului Atlantic, nemilos;
Nu şi-ar fi aflat acolo, sub unduitorul lui zăbun
Cu valuri lungi şi creţe-un mai acătării pat,
Un mormânt de nimeni netulburat.

Şi ei dorm somn bun,
Aceşti ţărani care şi-au cheltuit întreaga viaţă
Pe câmp, muncind şi-apoi vânzând la piaţă,
Despre ei astăzi eu pot să spun
Că nu mi-i amintesc punând vreodată sare rănii,
Alţii cred că, de fapt, făceau nişte mătănii.

Şi-acum când noaptea cade,
Eu, de furtună-mpins din stâlp în stâlp,
O biată stafie trudind pe ape şi pe câmp,
Cutreier pe păşuni, în unde-arunc năvoade;
Iar morţii mei dragi cu mâinile lor pale
Mi-arată drumul pe mări şi pe ogoare.

poezie de Ernest Dowson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surprinzătoarea întâmplare de astăzi nu este altceva decât urmarea firească a unei ordini nevăzute de tine.

citat clasic din Carlos Castaneda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curaçao

Iubita mea din noaptea de cacao
În care ne-am pierdut prin alte sfere,
Era cognac şi-un strop de curaçao,
Ori numai rom... în halba mea de bere?

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea nu am

somn aproape deloc
oftez patru ore după iubire
mă plâng. mă-ntreb de ce
noaptea? şi noaptea vine
cu iubirea neadormită
mai mult de un veac
este insomnia
îndrăgostitului cu o cicatrice
în suflet am o sabie care taie
noaptea tristă de veghe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mită statuii mele

Eu, acela care, noaptea, stau de vorbă cu fantome
De prin visurile moarte-n lumea celor ce-or să fie,
Astăzi, duc statuii mele trei buchete hipocrome,
Să i se imprime-n soclu,
Să îi pară, ca şi mie,
Că sunt flori cu-arome-n come.

Şi-am să-i zic statuii: "Hei! – ţí-am adus ceva, să taci
O tăcere mai cu viaţă, nu ca asta, de mormânt!"
Ce să zică o statuie? Ce să-i dai? Ce poţi să faci
Ca să nu mai fie mută,
Să împuşte vorbe-n vânt?
Pui, la gura ei, trăgaci?

Nu! În noaptea asta rece, duc, statuii, pălărie
Şi-o aşez mai pe-o ureche sau o trag pe frunte, mult,
Să îi ţină cald prin cute şi să-i pară că e vie.
Poate, doar aşa, începe
Ce-o tot rog, şi-o rog demult:
Să-mi recite-o poezie.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernul 1/2

Guvernul înjumătăţit,
Cu legea lui caducă,
E atât de mic şi pricăjit
Că pensia... n-apucă.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans în netimp

E-un dans de bucurie-n nemurire
a ielelor ce, noaptea, se distrează
sfidând un timp de care nu au ştire
şi-un nesfârşit la care nu visează.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunericul stelelor

Am aflat că noaptea-i o nemărginire
Când privirea Lunii faţa-mi lumina
Şi-mi şoptea că cerul este-o amăgire
Plină de-ntuneric, fără nicio stea.

N-am crezut ce spune, căci vedeam pe cer,
Mii şi mii de stele cum, strălucitoare,
Îşi doreau să fie-al nopţilor reper
Prin luciri complice şi atrăgătoare.

M-a privit mirată, m-a privit intens,
M-a privit străină şi îndepărtată,
Mută în uimire, cu un gol imens...
A plecat. Lumina-i nu se mai arată.

Cerul este negru, noaptea fără vis,
Fără ea, pe boltă, nu e nicio stea:
Totul e-ntuneric, totul e abis
Făr-a ei lumină, fără Luna mea.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul ultimei iubiri

Frumoasă,
Elegantă,
Fină,
C-o scânteiere în priviri
Ce-mi aminteşte mari iubiri
Din lumea greacă
Sau latină,
Din timpuri vechi
Sau mai târzii,
Din vremea când te-aştept să vii.

Aşa îmi eşti,
Aşa te am
În suflet,
Braţe,
Ochi şi gând,
În noaptea noastră,
Noaptea când
Aşez pe-un umăr diafan
Sărutul ultimei iubiri,
Scânteia primei dăruiri.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostiţi sub acoperire

În locul meu vorbeşte poezia
în locul meu iubirea te sărută
ecoul te repetă-ntruna Dia-Dia
trăieşti cu dragoste-n redută

În locul meu iubirea te sărută
în locul meu îmbrăţişează marea
Socrate bea în locul meu cucută
de dor când mă apucă disperarea

În locul meu te-mbrăţişează marea
ecoul te repetă-ntruna Dia-Dia
în codrul vieţii dacă uit cărarea
în locul meu vorbeşte poezia

În locul meu iubirea te sărută
în locul tău rănită e o ciută

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (noiembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul nimănui

În adierea serii, sub el, priveam spre zări
plecarea primăverii, cu ale ei cântări;
În vara cea toridă, stăteam la umbra lui,
copacul nostru care-i, de fapt, al nimănui.

Sub ploaia toamnei triste, din norii ruginii,
copacul de departe plângea din frunze, ştii?
Simţea că vine iarna cu zâmbetul de ger
şi suferea la gândul că, încă, e stingher.

Era copacul falnic din visul ce-am avut
în noaptea când un fulger prin trunchi l-a străbătut.
A fost şi... încă este, căci iată, un lăstar
se-nalţă spre lumină cu noi cu tot. Bizar!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!