Confuzie D(e)V(alentine's)D(ay)

I-am zis iubitei, astăzi, Valentina,
-Nu c-aş fi confundat, aşa am vrut-
Şi îmi asum, desigur, toată vina,
Dar - nu ştiu cum să spun! – i-a cam plăcut.

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Look de Dragobete

Am fost, de Dragobete, la stilist,
sau la stilistă, nu ştiu, draga mea,
căci m-au schimbat atât de mult, c-aş vrea
să zbor, c-un look modern, "elefantist".

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tu mă crezi când spun că Luna
Şi-a făcut pe cer fereastră,
Iar eu văd sclipind acolo,
Când şi când, lumină-albastră?

Crezi că, uneori, e blondă,
Ori e roşie ca focul?
Crezi că i-am furat sărutul
Şi mi-a blestemat norocul?

Cum a zis? Îţi spun pe dată,
Nu-i secret şi mi-a plăcut:
"Dragule, când sunt albastră,
Tu să-mi vii cu un sărut,

Iar, de nu vii tu la mine
Să mă scapi de chin şi dor,
Eu, în nopţile senine,
Vin, cuprinsă de amor,

Transformată într-o muză,
Demnă de invidiat,
Să te am o noapte-ntreagă."
Uf, că greu m-a blestemat!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elliot (către o pacientă care o dă în judecată): Ştiu care este problema ta; dai vina pe ceilalţi pentru problemele tale. Ei bine, ştii ceva? Dacă slujba ta nu te provoacă, ar trebui să alegi o altă carieră. Dacă ai probleme cu relaţiile, poate e din cauză că ţi-e frică de angajamente. Ştiu pentru că şi eu sunt la fel; dau vina pe părintii mei pentru că m-au răsfăţat, dau vina pe locul ăsta pentru că-mi ocupă tot timpul... deci, gata. O să mă maturizez şi o să-mi asum responsabilităţile.
Pacienta: Bravo ţie.
Elliot: Tot mă dai în judecată, nu-i aşa?
Pacienta: Da, dar acum simt că te vei descurca.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamătul norilor

De-aş fi ştiut că pot vorbi cu norii,
M-aş fi legat la ochi, să nu îi văd,
Să îmi închipui că nu-s ei, ci zorii
Sau curcubeul după un prăpăd.

Căci norii negri-mi par, pe cer, povară,
Aşa cum cei din suflet pot să-mi fie
Ca o furtună ce-i alungă, iară,
Pe-aceia albi, de dulce armonie.

Dar i-am văzut şi, să le spun să plece,
Aş vrea s-o fac şi rău nu mi-ar părea,
Căci ştiu că freamătul din ei va trece
Şi vor pleca. Ei... singuri vor pleca.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visuri în doi

Nu ştiu ce să-ţi mai spun, ţi-am povestit
tot ce-am gândit şi aş fi vrut să fie
în viaţa noastră, după ce-am primit
iubirea-n dar, cu-atâta bucurie.

M-ai ascultat, în felul tău plăcut,
cu ochi strălucitori şi încântare,
ţi-ai exprimat acordul, şi ai vrut
la visu'-n doi să fii coautoare.

Şi ne-am iubit, şi-a fost frumos un timp,
dar s-a-ntâmplat -şi nu pot înţelege-
ceva ce-a apărut în scurt răstimp
şi a distrus tot ce crezusem lege.

Iubito, să ne-ntoarcem înapoi
spre legile visate de-amândoi!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i vina ta

Nu-i vina ta
Că tu mă detestai,
E doar a mea în toate,
O ştiu bine,
Că-n orice împrejurare te aflai,
Eu stăruiam să fiu
Alăturea
De tine!

Nu-i vina ta
Că supăraţi eram!
E doar a mea!
A mea e!
Ştiu eu bine,
Că-n orice depărtare tu erai,
Te aşteptam
Pe tine!

Nu-i vina ta
Că te pierdeai,
E vina mea şi doar a mea,
Ştiu bine,
Că, ori de câte ori cădeai,
Te ridicam alăturea
De mine!

Nu-i vina ta,
O ştiu cu adevărat!
Sunt vinovată eu
Şi pentru tine!
Tu nu eşti
Cu nimica vinovat!
E vina mea
Că eu credeam...
În tine!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei subalterne

Să tragă chiulul nu i-am acceptat
Dar îmi aduse un certificat
Şi-atunci desigur am rămas uimită
Că a găsit metoda O COLITĂ.

epigramă de Georgeta Paula Dimitriu din Epigrame (2006)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

De 1 aprilie

Iubitei mele, pentru c-o iubesc
Şi vreau să-i fie viaţa fericită,
I-am zis că astăzi n-o s-o păcălesc!
- Şi a rămas profund dezamăgită -

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Talion

Dacă iubesc trandafirii? Desigur!
Asta nu-nseamnă că sunt trandafir
cum unii spun şi mă fac să mă mir,
dar că îmi plac cel mai mult, vă asigur.

Dacă sunt bun cu tot ce mă-nconjoară,
nu-nseamnă că n-am în jur supăraţi
nu doar pe mine: pe viaţă, pe fraţi;
Ce pot să fac? Lor le place să-i doară.

Dezamăgirilor, cred că sunt naşul:
plec şi îmi iau o tăcere ca scut
căci, din momentul când a apărut,
cel ce evită furtuna, nu-i laşul.

Spun ce gândesc şi îmi place-adevărul,
dar dacă doare, mai bine evit
şi îl păstrez doar în gând, liniştit:
fac să dispară din Eden chiar mărul.

Nu sunt perfect şi nu sunt campionul,
dar, când mă supăr ori dacă-s iubit,
totul întorc îndoit, înzecit,
sincer în legea ce-o ştiu: talionul.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremea comunismului, de ziua iubitei, o scoteam la o amandină. Astăzi trebuie să cumpăr toată cofetăria.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans, cu mult înainte de vârsta a treia

Îţi spun c-aş dansa până mor -
Dar astăzi mă dor şi rărunchii;
Mă bucur când tălpile dor,
Mai uit că mă dor şi genunchii.

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ultimelor flori

Să fie vina toamnei ce ştiu că îi plăcea,
A razelor de Soare şi-a strălucirii lor
În trecerea prin norii ce par a le veghea
Căderea spre pământul de ele cerşetor?

Ori, poate-atâtea frunze ce cad, şi cad, şi mor,
Să fie vinovate şi gândul să-mi dezmierde
Cu amintiri din vremea când florile de dor
Priveau, cu duioşie, spre zări cuprinse-n verde.

Dar dacă-i vina zilei, dar dacă-i vinovat
Doar vântul ce înclină şi umple de fiori
O lume-n care toamna iubirea a lăsat
Ca ultimă lumină a ultimelor flori?

Nu ştiu de vină cine-i, dar e ceva lumesc
Şi-n visul meu apare, mai des decât oricând,
Spunându-mi că-i aproape, eu doar să-mi amintesc
De roza ce se-nalţă prin florile de gând.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Argo

Ai fost cuminte? Ai lătrat la hoţi?
M-ai aşteptat atâtea ore, singur;
Ţi-a fost şi sete? Uite, suntem toţi!
Hai, facem o plimbare după fete?

Da, ştiu, ţi-e greu acum, dar îţi vorbesc
Aşa cum ţi-a plăcut o viaţă-ntreagă;
Ce-s astea? Lacrimi? Nu pot să le-opresc,
Iar timpul n-ar putea să mi le şteargă.

Te doare, ştiu, că nu mai poţi să mergi,
Ridici privirea-ţi blândă către mine,
Te văd cum doar în visuri mai alergi;
Curaj, mai stai! Eu sunt aici, cu tine.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De astăzi nu mai scriu...

M-am hotărât, de astăzi nu mai scriu,
E prea multă risipă de cuvinte.
Şi drept să spun, aproape că nu ştiu
De-or folosi cuiva, de-aci "nainte.

Nu este hotărâre de moment
Sau rezultatul nu ştiu cărui vis,
Ba, am primit chiar şi-un avertisment;
Că prea târziu m-am apucat de scris.

Dac-aş fi fost o iotă mai precoce...
Ar fi-nţeles, primeam şi ajutor,
Dar nu am har, chemare şi... nici voce,
Mi-a precizat... puţin iscoditor.

Şi plictisit, s-a-ntins în jilţul lui
Fin, aurit şi "nalt cât o cetate.
Aş fi dorit să spun, dar n-aveam cui,
Că mă simţeam jignit, fără dreptate.

Am ridicat privirea şi i-am spus;
Prietene, ascultă-mă ce-ţi zic,
Vino mai jos, când stai acolo sus,
Orice-ai privi se vede mult mai mic...

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Costică

Eram la mare, într-un bar,
Afară, pe terasă;
Mă răcoream la un pahar
Cu doamna mea de-acasă

Când, brusc, privirea-mi s-a oprit
La ultima măsuţă,
Pe-un individ nebărbierit,
În mână c-o sticluţă.

Era Costică, un amic
Ce-l ştiu din studenţie,
Şi pare ultimul calic
Ce vântul îl adie.

- Îl ştii? –mă-ntreabă ea, pe loc-
- Îl ştiu, e-un om cu carte.
- Mai spune-mi, că nu-l ştiu deloc,
Şi-arată... mai aparte.

I-am povestit din viaţa lui,
Cum s-a-nsurat cu una
Ce l-a lăsat al nimănui
De-atunci, el bea întruna.

- Fantastic, trebuie s-admit
Că unele-abuzează,
Săracul, câte-a pătimit,
De încă mai... serbează!

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am zis "Mulţi ani"

I-am zis "Mulţi ani", dar trebuie să spun
Că-i mort, n-aveam de und' să ştiu.
Epigramistul dacă-i bun
Chiar mort... e mult mai viu.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aseară 'am spart' o florărie şi toţi trandafirii pe care i-am putut lua, i-am dăruit iubitei mele. Aşa sunt eu, romantic.

aforism de Alex Dospian (ianuarie 2022)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor postum faţă de soacră

Antipatii au fost să fie,
Nu i-am plăcut, nici dânsa mie,
Dar astăzi vă mărturisesc,
Când a murit, că o iubesc.

epigramă de Laurian Ionică din PILULE ILAuRIANTE
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumos şi efemer

Mă faci să râd, obraznică făptură,
Aşa cum nu credeam c-am să mai râd
În sufletul ascuns de o armură...
Dar nu vreau să te sperii: doar surâd.

Nu eşti albastru. El... a fost odată,
Iar de-ai fi fost, nu ştiu ce-aş fi făcut!
M-aş fi gândit să te alung, dar iată
Că ai venit la mine, mi-a plăcut!

Nu ştiu ce vrei, dar te privesc şi-mi place.
Eşti un frumos, măi, fluturaş nebun!
Deja mi-e teamă c-ai să pleci! Stângace,
Încerc la zborul tău, să mă opun.

Dar nu pot să o fac. Aici, sub cer,
Tot ce-i frumos, e mult prea efemer.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

toată luna mai
cântă cui cântai
când pe val erai

haiku de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!