Minte-ma

Minte-ma
ca ma iubesti
si eu te voi minti ca sunt fericita,

Minte-ma
ca macul a inflorit albastru
preschimbandu-se in ochii tai,

Minte-ma
ca fluturii nostalgici
imi soptesc cantecul iubiri,

Minte-ma
ca ceasul din ceata fumurie
anunta somnul din patul stelar,

Minte-ma
ca vantul ce palpaie la geam
e dulcea imbratisare,

Minte-ma
ca curcubeul a cazut
invaluindu-ne in fericire,

Si dupa toate astea
Minte-ma, te rog
Minte-ma - ca m-ai mintit.

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mascarada si amor

Purtam in minte o dorinta
Nesfarsit gand al placerii
Iluzia iubirii-i tot suferinta
O imperfectiune a vietii

Minte-ma din nou iubito
In adevar n-am interes
Mascarada ti-am ghicit-o
S-al tau Aphrodita gand pervers

In bal mascat suntem pierduti
Erotic gand invaluind
In tandre vorbe de iubiti
Placerea mereu biruind

Ofera-mi fructul interzis
Minte-ma din nou iubita
A mea Elena, al tau Paris
Scaldati-n iubire ipocrita

poezie de Laurenţiu Bodişteanu (6 martie 2012)
Adăugat de Laurenţiu Bodişteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invata-ma

Invata-ma te rog sa te urasc
Cu fiecare dimineata in care ma trezesc
Tot mai abatut, tot mai trist, tot mai suparat
Pentru ca degeaba te-ai dus, daca din suflet n-ai plecat.
In suflet ai ramas, si-ai inflorit o floare rara
Ce imi otraveste inima si-o face mai amara.
Invata-ma sa gasesc o lume in care
Vantul nu-mi inspira a ta rasuflare,
Iar stropii de ploaie ce cad din cerul caprui
Sa nu fie a tale lacrimi, te rog sa-mi spui
Unde pot gasi un soare rece si intunecat
Care nu va straluci, care nu-mi va aminti de chipul tau delicat.
Invata-ma sa am curajul sa-mi ucid visele
Caci toate sunt cu tine, iar toate amintirile
Invata-ma sa le inchid intr-o cutie
Cu lacate de piatra si cu o cheie de hartie.
Invata-ma sa-ti urasc zambetul ce ma incalzea
De fiecare data cand in jur ceata se lasa, iar frigul ma cuprindea
As vrea acum sa inghete sentimentele ce inca ard in mine
Chiar daca as ramane gol, fredonand aceasta melodie
Pe care ti-o cant doar ca sa te rog
Sa ma inveti sa uit privirea pentru care ma rog
Sa-si gaseasca un alt taram pe care sa-l poata lumina
Un alt templu de iubire unde se poate inchina.
Invata-ma sa-ti sterg urmele
Pe care destinul le-a pictat pe a mea cale
Iar in locul in care se opresc, invata-ma sa construiesc zidul care
Nu imi va da voie sa ma intorc, oricat de mult ma doare.
Invata-ma sa fiu puternic, cand de astazi am sa trec
Pe langa tine fara sa ma mai opresc, chiar daca nu am unde sa plec.
Minte-ma ca nu am slabiciuni
Invata-ma sa cred minciuni.

poezie de Manuel Gabriel Danca (22 mai 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori

Am intrebat ghioceii de ce sunt asa albi,
mi-a raspuns vantul pe dupa inima,
am intrebat vantul de ce suiera sperantele,
mi-a raspuns movul din stele cazut peste vise,
apoi nelinistit am intrebat stelele de ce lucesc
si mi-a raspuns o bufnita prividu-mi ochii mirati
ca-i lumina din dragoste pentru sufletele singure,
ca-i mangaiere de sus pentru oameni rataciti.
Am mai intrebat campurile de ce-s verzi
si mi-a raspuns sangele albastru de rac,
ca-s albe, nu verzi cum le crezi
si totu-i lucitor pe-al sufletului lin ogor
ca alb si mov sau rosu si galben, albastru si verde
in magicul taram al inimii se pierde
caci totu-i iubire sosita de sus sa aline...

poezie de Marius Pop
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie

Picura
Ploua marunt
Ceata aurie
Copaci adormiti
Carari desfundate
Strazi bolnave
Noroi...

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-ntrista

Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut,
Totul trece ca o tramba de nori,
Vine vantul si o destrama,
Vantul care scutura flori.

Nu te-ntrista ca nimic nu se-ntoarce,
Raurile curg toate spre mare.
Oricat ai merge de repede,
Nu poti s-ajungi pana la zare.

Unii caini latra doar, altii musca,
Bivolii sunt negri si-mpung.
Pa pajistea tanara, iezii
Sa-mbatraneasca n-ajung.

Lasa steaua sa cada chiar
Daca nu e de foc ci de gheata.
Poate venim din lumine ori poate
Din ceata venim si mergem in ceata.

Tu nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut.
Totul se destrama ca o tramba de nori.
Vine vantul si usuca dealurile
Pe care primavara se ivesc flori.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu mâinile astea

am pictat cerul albastru
după aceea am tras
o rază de lumină
cu lanterna în mână
luna e captivă într-un geam
unde oftează o iubită
după un iubit sau cam aşa ceva
stelele le-am gratinat puţin
să fie mai crocante
în mâinile astea două
am ţinut păstrăvii şi clenii
care evadau din moldova
se agăţau de crinii fără spini
fluturii aveau trup de căprioară
pun mâna pe cuvânt
îl întind cât să fac o poezie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea ta...

Chinuit de monotonia banala a zilelor,
Gasesc refugiu in bratele tale,
Cand ma saruti cu buzele-ti ca doua petale
Pe rosul palid al obrajilor.

Gasesc alinare in sufletul tau cald
Uitandu-ma pierdut in ochii tai;
Imi dai fiori ca vantul ce canta prin vai
Iubita mea cu ochii de smarald.

Si mana ta ma apara ca pe-un copil pierdut
Iti simt prezenta si raul dispare,
Ma strangi la piept, cad in visare
Simtindu-ma ca un copil... iubit.

Ating extazul fericirii cand dulce-mi spui ca ma iubesti
As vrea sa zbor pe culmea fericirii,
La nunta cereasca noi doi vreau sa fim mirii
Cu mine fericita sa traiesti.

poezie de Marian Balint
Adăugat de Marian Balint
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melodie de toamna

Frunze metalice cad,
Oglinda apei e sparta-
Frunze metalice cad,
Le- nvaluie apa, le poarta.
Dragostea ta m-a strigat?
Vantul imi bate in poarta

E de mult, de demult
Cantecul apei aceste-
E de mult, de demult
Soapte colinda prin trestii.
Dragostea ta s-o ascult?
Murmurul clar al povestii.

Taie vazduhul plutind
Razele soarelui- spade,
Taie vazduhul plutind
Stoluri de pasari nomade.
Tara, in gand te cuprind...
Bruma sau linistea cade.

Ceata albastra in vad,
Seamana oamenii grane,
Ceata albastra in vad-
O, dimineata de maine!
Frunze metalice cad
Aura toamnei ramane.

poezie clasică de A.E. Baconsky
Adăugat de Marianne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc precum ar fi sa fie...te urasc!

Acum, cand luna se ascunde dupa nori,

Iar aerul e placut inmiresmat de flori,

Eu stau in camaruta mea si ma gandesc,

La cat de mult eu te iubesc.

Dar gandurile-mi sunt intrerupte

De un prim strop cazut pe frunte,

O frunte ce ascunde ganduri multe,

Ganduri, care de multe ori raman mute.

Spulberate-mi sunt si visurile-n culori

De acelasi strop oglindit in sori,

Un strop pornit din acei nori

Formati de un suflet plin cu flori.

Si uite asa imi vin in minte

Amintiri infipte ca un dinte,

Amintiri despre un timp demult trecut

Ce va ramane pe veci tacut.

Insa nu la fel despre mine graiesc

Pentru ca atat cat am sa traiesc

Tot la tine am sa ma gandesc

Si am sa vin la tine sa-ti soptesc: " Te iubesc ".

si dupa aia am sa vin si am sa zic: " Te Urasc ".

poezie de Claudiu Stratulat
Adăugat de Augustina Gorgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gandul la tine...

Sunt singura.. acum jumatate de ceas ai plecat,
Cu fata spre tine si lacrima-n ochi m-ai lasat,
Dar mi-ai promis, vei reveni curand la mine,
Te vei intoarce acas' de pe meleaguri reci, straine...

Ascult vocea cuvantului de-adio, o mai am,
Si inima cum bate ca ploaia calda ce cade pe geam,
Privindu-ti in cui paltonul ce sade solitar,
Si praful din colt ce umbla-acum hoinar...

Pasesc pragul odaii si-ti simt vechiul parfum,
E-atat de efemer si atat de nu stiu cum,
Iar raza lunii palide, stinghere fuge,
Prin sticla ferestrei si nimeni n-o ajunge...

Deschid ochi negri intr-o alta dimineata,
Zaresc a ta zambire prin deasa alba ceata,
Si cerul prea albastru grabit inghite tot,
Nimic din ce-i al tau sa mai privesc nu pot...

Raman aceeasi eu cu-aceeasi singura iubire,
Simtind a ta prezenta din zilele senine,
Si astept plangand in taina cu cearcane adanci,
A ta imbratisare, sarutul cald din stanci...

poezie de Loredana Marcelina Pal (19 noiembrie 2010)
Adăugat de Loredana Marcelina Pal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picteaza-ma

Picteaza-ma... undeva departe fericita intr-un infinit de culoare.
Nu vreau umbre... doar eu, creata de mana ta subtire.
Mai departe... du-ma mai departe.
Desculta, pasind pe hartie
Lasa vantul sa adie, lasa-l te rog o clipa.
Arunca un fior, lasa sa curga din cer panglici de matase.
Suprinde-ma asa cum sunt.
Nici o picatura de culoare in plus.
Lasa timpul sa treaca printre maci.
Culorile vibreaza, se stramba de durere... prea multe vise de copila, mai picura niste lumina.
Acorda nuantele si contureaza-mi trupul.
Nu vreau sa ma recunoasca nimeni.
Doar tu sa stii ca-s eu.
Ce picura? Nu plange, sunt fericita... sunt fericita!

poezie de Lusiana Drăguşin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplu: sa iubesti!

Aseara,
Pe-o bancheta,
Afara,
m-ai luat usor,
m-ai pus pe picior
si-am facut amor.

Simplu-i sa iubesti,
Pentru ca,
de-o vara,
in fiecare seara,
in mine coboara
miresme de-afara
si…
stiu ce ma-nfioara:
Nebuna vioara,
Ce canta, sa moara….

poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima iubire

Latratul cainilor
din ograda
Mirosul crinului
si-o piersica coapta
O floare de camp
si pata de cer din ochii tai
Un zambet ascuns
in coltul inimi
Doar tu si eu
prima iubire

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu m-ai mantuit

Ca verdele de Rai mi-e inima in cantec
Cand glasul mi-l inalt spre slava Ta, Isus...
Tu vrednic esti de-a pururi marire a-Ti aduce
Caci Tu m-ai mantuit, ‘colo pe cruce, sus!...

Un curcubeu de lacrimi mi-e inima-n tacere.
Sunt lacrimi fericite, caci ma iubesti nespus!...
E-aducere aminte de jertfa Ta cea sfanta
Cand Tu m-ai mantuit, ‘colo pe cruce, sus!...

Ca floarea dupa soare mi-e inima-n asteptare
De dor de-a Ta venire, o, blandul meu Isus!...
Caci cum sa se usuce din marea-Ti indurare
Cand Tu m-ai mantuit, ‘colo pe cruce, sus?!...

poezie de Andreea Giosanu (30 noiembrie 2010)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fiu femeia ta

atât de gingas ma cuprinzi iubite
şi-atat de moi iti simt stransorile pe rand
mă strangi prea dornic de iubire
şi-mi spui ca ma iubesti de cand, de cand,,

te uiti de parc-as fi un chip sculptat in roua
şi-ncet m-atingi cu degetele moi
mi-asculti din urme cantecul din mine
şi imi tresalta sanii amandoi.

nu-ti pasa ca ni-e martor ochiul lunii
n-auzi nici cand iti spun ca sunt un vis
iti simt doar mainile-mrejuru-mi prea flamande
şi ma aduci in patosul aprins.

te lasi purtat de freamatu-n surdina
cu ochii tai ma sorbi incet, incet
şi-n unduirea ce ma pierd fara vreo vina
devin a ta femeie cu ochii violet.

atat de gingas ma iubesti, iubite
si-atat de frageda devin in mana ta
si vreau doar trupul tau sa ma alinte
sa-ti fiu visarea ta eterna, sa fiu femeia ta.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor oameni le este frică de viitor pentru că ei văd toate aparatele astea şi toate dispozitivele şi invenţiile care tot apar şi ei cred că sunt prea bătrâni să înveţe toate lucrurile astea noi. Dar într-un final ei încep să realizeze "Hei! unele dintre lucruile astea sunt utile!"

citat din Michio Kaku
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-a strigat o floare

Pe un câmp de privire
M-ai strigat, tu, floare!
Să-ţi dau o sărutare.
Şi purtat de fluturii iubirii
Intr-un fir de polen,
Am căzut in macul buzelor
Arzând amândoi intr-un trandafir alb
Sub zarea de curcubeie a fluturilor...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au gust de tine...

Ochii mei poartă izbânda luminii
pun carmin în sângele macilor
şi râd atât de albastru
când fluturii se rotesc în simfonii,
ochii mei stau primii la pândă
să prindă galbenul ce sărută albul lunii
şi atunci ochii mei scriu poezii,
ochii mei sunt căprui şi verzi în lumină
aşa ca o dulce nehotărâre,
când vrei să pleci şi nu poţi,
sau ca atunci când stelele
nu ştiu să spună noapte bună
ochii mei poartă în sclipiri chipul tău,
aşa sunt ochii mei
scrişi să vadă cu tine....

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând nedormit

Coboară odihna divină
Toate sufletele au adormit
Rămâne aprinsă o lumină
Umblă un gând nedormit

Bate-n geam intră în casă
Aşezat la taclale cu un vis
O vază înflorată pe masă
Cu flori parfumate de iris

E gândul meu nu-l pot opri
Îşi caută un suflet preţios
Nu am zloţi pentru-al plăti
Îl vreau obosit si somnoros

Umblă -n inima mea rănită
Găseşte pulsul ei rapid
Inima se lasă de el vrăjită
Pornesc pe un teren arid

Se-uneşte visul cu gândul
Înalţă iubirea lor la cer
Afară dă târcoale vântul
Să descifrează al lor mister

O lacrimă de fericire cade
Visul gândului a fost împlinit
Se nasc iubirile profunde
Somnul pe gene a venit

Pe un pămînt arid a înflorit
Coboară Luna să-mi vegheze
Somnul ce acum sa trezit
Vrea ca visele să-mi le coreze

Se-asează geană peste geană
Se sting luminile la geam
Suflet linisit ceasul îţi sună
E dimineaţă cântă păsările-n ram

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul tău albastru

Un râu de lacrimi am vărsat
De fericire si de tristeţe
Lumina ochii mi s-a secat
Tu-mi dai a visului acurateţe

O pânză albă ochii mei
Iubirea e ce mă nconjoară
Gândul am străjer pentru ei
Căldura Luceafărului în seară

Am apucat ca să te chem
Luceafărule printr un gând
Şi inima mi s-a făcut un ghem
Am simţit prezenţa ta venind

În gândul meu rămâi te chem
Un bulgar al aştrilor arzători
Cerul este tatăl tău suprem
Veşnic iubitor printre muritori

De poţi veni în fiecare seară
Spune-mi povestea ta de astru
Să te astept la geam afară
Coboară din cerul tău albastru

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!