Agonia

E întuneric şi rece
în celulă...
Umbra gratiilor îmi frînge trupul.
Lampa se sparse ieri
şi lumina zace răvăşită
printre cioburi...
Ecoul paşilor de înger
îmi mai vibrează în timpane.
Miroase a scrum.
Aripile... mi-au ars aripile...
Uitasem ca ieri
am încercat să evadez.
Uitasem de ce sunt aici...
De ieri sufăr de scleroză.
De astăzi îmi doresc aripi,
iar de mîine...
Am uitat că sufăr de scleroză!

poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieri şi azi

Ieri mergeam, fecior, la bal,
Astăzi moş, sufăr global,
Ieri spre Est eram atent,
Azi râvnesc spre Occident,
Ieri la ruşi le dădeam banii,
Azi mi-i iau americanii,
Ieri eram români sadea,
Astăzi, romi ş-om mai vedea,
Ieri era pace-ntre noi
Azi e peste tot război.
Ieri n-aveam oranj sau bej,
Ci sub steagul roş, pe Dej,
Ieri în evul mort ateu
Credeam toţi în Dumnezeu.
Azi, aşa cum am mai spus
Ne-nchinăm către Apus.

poezie de Nicolae Rotaru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ieri şi azi

Între ieri şi azi
există întuneric.
Ai grijă să nu cazi,
că totul e vremelnic.
Între ieri şi azi
e un apus de soare.
Priveşte printre brazi,
că mâine iar răsare.
Între ieri şi azi
e noapte şi-întuneric.
Tu nu poţi ca să cazi.
Tu eşti un om puternic.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerea părerii

Uitasem că pe cer sunt stele
De atâtea nopţi cu nor şi ceaţă,
Uitasem că trăiesc o viaţă
De-atâţia ani de zile grele.

Uitasem Luna cum răsare
De-atâtea nopţi întunecate,
De-atâta spus că nu se poate
Uitasem să mai pot se pare.

Că m-am uitat în ochi la tine
Şi m-am trezit ca dintr-un vis;
Mai luat în braţe şi mi-ai zis:
Te strâng de pe cărări străine.

Iubirea mea risipitoare;
Pe care, cât ai căutat...
Ţi s-a părut că m-ai uitat,
Ţi s-a părut că ţi se pare!

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă ziuă de ieri

aşteaptă-mă ziuă de ieri
umbra ta o mai zăresc pe alei, pe un pisc,
pustnicul de azi se regăseşte doar în
singurătatea propriului abis

uită-mă ziuă de ieri
oricum mă-nvârt haotic pe o roată de lut
dacă azi sunt vântul tomnatec pe creastă
mâine voi fi adierea unui ultim salut

iartă-mă ziuă de ieri
nu ţi-am dat poate atât cât aş fi vrut
dar în mine vuiesc toţi salcâmii din vară
şi astăzi mi-e foarte demult

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre ieri

În ochii de ieri mi te-au plâns şapte sfinţi
cu lacrimi de smirnă, adânci şi cuminţi,
Dar şi sfinţii s-au scurs
printre beciuri de lut;
mi te cântă-n litanii,
mi te beau din trecut.

În gândul de ieri, opt poeţi te-au vestit
cu versuri de ocnă, cu verbul smintit
mi-au şoptit pe sub coaste
rostire de hău,
punând amintirea
să-mi fie călău.

Iar din mâna de ieri mi te-au smuls şapte furi
călare pe umbra a zece păduri,
călare pe râsul a nouă furtuni,
călare pe visul a două cununi.
Opt icoane de maici
si o mie de mări
mi te-au pus stăvilar
unei singure zări.

Din ce nu s-a mai scris
mi-au rămas trei tăceri
ostenind cu nisip
o clepsidră de ieri...

Despre mâine nu ştiu...
Vom fi tunet din nori,
ori cădere de alb
din spinări de ninsori

Ori ca spinul cel stâng,
într-o ţară sub bernă,
înflori-va din noi
altă zi de sub pernă?...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul amintire

Dacă aş fi trăit acum în ieri
Azi eram doar un altăieri
Mâine ieri dinainte de altăieri
Poimâine ieri după ieri după ieri

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieri erai încă tânără

Ieri erai încă tânără, ca frunzele,
Ieri erai încă zarzăr şi plop,
Ieri erai încă proaspătă, ca izvoarele,
Ieri erai încă ulcior şi vioară.

Ieri erai încă podgorie în pârg,
Ieri erai încă sprintenă ca mânjii,
Ieri îţi tremurau încă buzele, genunchii,
Acum sălciile-s galbene, galbene...

poezie celebră de Zaharia Stancu din Pomul roşu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremuri tocite

întuneric,
prea mult întuneric
în mine, în lume, în toate
păcate în cetate
din timpuri pierdute, ratate
mă plimb prin singuratate
stau la un geam spart
într-o crâşmă murdară
numită de unii nebuni, ironic
omenire
cioburi atârnă pe masă
plecat sunt de mult de acasă
ce casă, ce masă
beau, un ultim pahar
îmi beau tinereţea şi visul şi dorul
pe lângă mine trec paşi
sunt clipe irosite
din vremuri ticsite sau poate tocite
pe umeri port dureri
de azi, de ieri
de mâine nici nu mai vorbesc
păşesc prin noroi
e mult gunoi
repet mereu
gunoi, întuneric, noroi
mi-e astăzi sufletul
o rană sângerândă
e sânge sau cerul ce plânge
e frig şi e noapte
tăcerea a înflorit în zori
o linişte nebună
o lume de răni
cuvinte ce pier într-o noapte
ţăşnite din suflete sfâşiate
doar gânduri rămase
dintr-o tragică lume
mă dor cuvintele ce mor
neputincios, am învelit cuvintele în lacrimi
şi am plâns, a durere
străbătusem bezna în lungul drum către nicăieri
împiedicându-mă la fiecare pas de răspunsuri eşuate
cuvântul îl uitasem pe o piatră sfărâmată
trupul plângea în braţele strânse ale pământului
la răscruce de timpuri, aici, în alte anotimpuri
uitat, de lume, de toţi şi de toate
m-am ridicat descompus de întrebări
în faţă praguri prăfuite
scara absentă
mirat, priveam iarba verde cum creşte
am plâns acolo sau poate dincolo
deasupra, lespedea rece

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pălăria roşie a dimineţii

azi m-am îmbrăcat în roșu
purtam doliu după prezentul
care-mi murise
nu aveam nici viitor
emigrase în nordul din mine

mi-am îmbrăcat lumina tristeţii în roșu
o rochie de spini şi roze
pe care am asortat-o
cu a lumii gură
și s-au născut fluvii de prostie
am ales o pălărie cu voal de sânge
îmi ningea sufletul cu ieri
alaltăieri îl uitasem în prundul copilariei
căutam pantofii asortați
i-am găsit prăfuiți
cu iluzii din piele de piton
și foşnet de neant

era asortată cu nefiinţa din mine
am aprins fasciile zilei
cu o cafea de altruism
bună dimineața
încă îmi respir moartea

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comparaţie între ieri şi azi

Ieri, teama de "securitate",
Azi, libertate pe-apucate,
Ieri, cozi la "alimentare",
Azi, la ghişee bancare!

epigramă de Viorica Panaitescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orizont

Închipuie-ţi cum ar arăta un pom
care în loc de ramuri are aripi,
în loc de frunze are aripi,
în loc de flori are aripi,

aşa sunt eu acum, cu aripi
şi am toate aripile tăiate,
toate aripile,

între noi un drum neştiut,
...
toate aripile tăiate.

poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitasem...

Mă cheamă nebunia unei poveşti candide
Şi-am vrut cu tot al meu să-i dau crezare,
Îndrăgostită tot mai mult de-a sa culoare
Uitasem convenţionalul gândirilor rigide.

Pluteam parcă pe ape şi pe vânt...
Eram o pasăre zburând spre măreţii,
Uitasem despre păsări – fiinţe-n pribegii –
Uitasem despre Carte şi al său Cuvânt.

Mă arunca în valuri o mare de iubire,
Ce mult mă amăgise că pot şi eu zbura!
O dragoste intensă mi-a lăsat arsura
În rana nevăzută, săpând-o în simţire.

Fost joc cumplit jucat fără rezervă,
Aşa se cheamă când eşti îndrăgostită...
Uitasem a-mi lua masca în chip de nesimţită
Şi m-am lansat în zbor cu prea multă vervă.

Minute astăzi vin aşa uşor pe mine
Şi mă încântă cu dansul lor de-alin!...
Valul mă trezise din zborul meu marin,
Iar dragostea uitasem... să-nveţe să suspine.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai ucis un înger

Ai ucis un înger,
Doar fiindcă ai avut o armă.
Ai făcut din viaţă o dramă...
Ai ucis un înger, dar ai uitat că îngerii nu mor,
Ei pleacă la Dumnezeu
Şi ţeasă cămaşă de dor de cei dragi...
Ai grijă pe unde calci!
Te vor înţepa mii de cuţite...
Ia aminte!
Eu... îmi doresc ca printre umbrele din celulă,
Să-i vezi chipul de lună
Şi fiecare celulă a ta să-ţi vrea moartea,
Căci ea, îngerul de copilă,
A murit fără vină.
Îmi doresc ca sufletul ei pur,
Să te tortureze de-acum...
De crimă, nu te va vindeca penitenţa,
Atâta timp cât sângele ei încă se zbate
În moarte.
Încarceratule în propria gândire,
Te vor înţepa obsesiile destinului,
Cangrena sufletului te va împărţi în fărâme,
Vei trece zadarnic prin lume.
Iadul îşi va deschide porţile şi te va săruta...
Ea, îngerul de copilă, nu trebuia să fie a ta...
Lumina din ochii ei era datoare
Să trezească dimineaţa din floare.
Carcera sufletului tău
Îmi doresc să fie atât de plină de tine,
Încât să plângi de ruşine...
Să plângi de păcat,
Dar chiar şi aşa, cu lacrimi în ochi,
Să ştii! Nimeni nu te-a iertat...

(ieri am trecut pe lângă biserica unde, în capelă, îşi dormea somnul de veci, copila ucisă în Grădina Botanică. Dedic ei acest poem, celor ce rămân să-i plângă eternitatea. Odihnă cu îngerii, copilă!)

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De luni să începem o viaţă nouă? Ieri, azi şi mîine aleg să fiu demodată, las totul cum este. Aleg să-mi trăiesc viaţa şi să-mi umplu prezentul cu ziua de azi, uitînd în totalitate ce a fost ieri... cît de simplu şi clar.

Guţu Anna Igorevna în Supradoză de gânduri
Adăugat de Simona Micu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi către ea

am deschis tăcerea
în noaptea cea grea
mă urcam la cer
lângă mândra mea

visător odată
printre porţi sculptate
căutam o fată
ieri, în umbra mea

mă izbesc de ziduri
recad între stări
unde este lumea
ce vroia, ieri, ea

m-au lovit în suflet
piatra era grea
au distrus speranţa
ce mă întrema

plâng, sunt iar păstorul
răstignit de un gând
sunt delirul ultimului rând
mă lovesc de ani
căutând o ea

te-am iubit, femeie
astăzi plâng, de ziua ta
luminai pământul
eu priveam în gol
căutând femeia, am uitat de ea

când vor plânge zorii
eu voi învia
am murit femeie
lângă crucea ta

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găsesc prielnic, ştii... faptul că aleg să-ţi fiu. Să-ţi fiu fericit. Un înger cu aripile vindecate, (co)rupte fiindu-mi veac şi pururi până mai ieri, dar care te fac să te simţi în siguranţă.

Roberto Kuzmanovic în Şi îngerii au introspecţii şi totuşi... vor mai mult (4 aprilie 2017)
Adăugat de AnaM Oarga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine Sunt

Sunt înger rănit al speranţei ucise,
Sunt demon iubit de femei interzise,
Sunt copilul de ieri, rebelul de azi,
Sunt comoara ascunsă-n pădurea de brazi.

Sunt mierla pierdută în lanul de grâu,
Sunt izvorul din munte ce curge spre râu,
Sunt doina de jale, haiducii o ştiu,
Sunt şaua de roib lăsată-n pustiu.

Sunt nimicul de om, sunt nimicul de lut,
Sunt ziua de ieri... deci, timpul trecut,
Ce scurtă e viaţa aici pe pământ...
Doamne prin tine am aflat cine sunt.

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lampă

brusc se-aprinde lampa
văd numai ghearele luminii
împleticindu-se pe feţele beţivanilor
lampa bătând din aripile ei mari
mă şochează îmi arată cum sub ea
curge vinul
din ceea ce par nişte ochi morţi...

brusc se-aprinde lampa
lumina creează confuzie
se-aud strigătele beţivanilor
de unde-a apărut
de ce nu scăpăm de ea
de ce o lăsăm să ne mănânce
mai degrabă murim în întuneric...

brusc se-aprinde lampa
aud doar întrebarea şoptită de cineva
crezi că lampa asta ar trebui să rămână aprinsă
sau trebuie stinsă

poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua de Ieri e Istorie

Ziua de Ieri e Istorie,
E-atât de departe –
Ziua de Ieri e Poezie –
Devenită Filozofie –

Ziua de Ieri e o taină –
La braţ cu ziua de Azi,
Când noi facem viclene speculaţii,
Se îndepărtează; doi nomazi –

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufăr şi sufăr că sufăr, socotind că n-am fost făcut pentru a suferi.

citat clasic din Vladimir Ghika
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!