Punctul determinant, unde direcţia extravertită a expansiunii se schimbă brusc în cea introvertită, este punctul cardinal de ancorare, în jurul căruia se articulează, funcţional, fiecare formă a arhitecturii muzicale. Din cauza însemnătăţii sale singulare este exclus cu rigurozitate din orice învăţătură de morfologie. Tot ceea ce se întâmplă în faza expansivă află o completare organică ce stimulează reducţia în faza de compresiune. Dacă nu se întâmplă aşa, atunci finalul nu ar fi urmarea consecventă, de neocolit, a începutului. Însă atunci când finalul este urmarea firească a începutului, acesta este prezent cu începutul – ca şi în cazul actului de gândire sincron. Actul de gândire şi actul muzical se manifestă, se materializează în continuumul spaţio-temporal. Conform esenţei lor, însă, sunt simultan a-temporale.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actul creativ este eliberat de orice condiţionare legată de trecut sau viitor – iar acesta poate fi cazul atât în procesul de gândire, cât şi în cel muzical. Doar raportarea sa la sine, spontană, deschisă, garantează funcţionarea sa nemărginită. Valoarea actuală a unei contrarietăţi poate fi recunoscută doar de către un spirit spontan activ, care nu se lasă limitat prin asocieri. Contrarietatea este sursa de energie însufleţită, care este responsabilă pentru originea, menţinerea şi limitarea duratei. Însă nu fiecare contrarietate generează energie şi facilitează durată. Numai contrastele care se întregesc complementar sau, altfel spus, acelea care au, la activarea sau la diminuarea expansiunii, unul sau mai mulţi parametri comuni se echilibrează în reducere.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul trebuie să diminueze multitudinea. Actul gândirii este o reducere neechivocă, ce are loc în simultaneitate. Capacitatea concentrată a conştiinţei umane se exprimă pe cale directă prin actul de gândire. Fiecare definiţie, fiecare generalizare, fiecare dorinţă de a vrea să cuprindă ceva în legi valabile, fiecare pluralitate proiectată ca întreg, fiecare multitudine a înfăţişărilor separate redusă prin simbolistica conceptuală, fiecare ecuaţie matematică, fiecare conclusio unic posibilă ivită din nenumăratele premise este fructul direct al acestei potenţialităţi atât de naturale a spiritului uman.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu orice lucru care constituie un început este şi cauza; astfel punctul este începutul liniei, dar nu e cauza ei; clipa e începutul acţiunii, nu şi cauza ei; punctul de plecare al unei mişcări e începutul, dar nu şi cauza ei.

citat celebru din Giordano Bruno
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, la nivelul de bază al oricărei forme, există unda. Vibraţia. Sunetul. Toate formele create, sunt sunete aşezate într-o anumită formă. Însă, de unde provin aceste sunete? Din Oceanul Esenţei Fără De Formă. Orice sunet provine din Linişte. Înainte de undă, este Linişte. Din Oceanul Esenţei, se nasc vibraţiile, care sunt un rezultat al unui semnal intangibil al Esenţei. Vom numi acest semnal, Punctul Zero, care poate fi perceput ca fiind Forţa Vitală prin care Esenţa se manifestă. Prin Punctul Zero - prin Forţa Creatoare - Conştiinţa Fără De Formă devine creaţie manifestată. Acum am ajuns la un grafic foarte evident: în adâncime există Conştiinţa Fără De Formă, la suprafaţă există creaţia manifestată, iar cele două sunt divizate chiar de hotarul dintre Absolut şi relativ: Punctul Zero. Între Absolut (Liniştea Intrinsecă) şi relativ (melodia creaţiei) există Punctul Zero (Forţa prin care Liniştea devine melodie). Foarte mulţi călători spirituali confundă Punctul Zero cu Conştiinţa Intrinsecă şi tocmai de aceea nu ajung să simtă niciodată Uniunea Completă cu Tot Ceea Ce Este.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ştiinţă [în comunitatea ştiinţifică] se întâmplă des ca oamenii de ştiinţă să spună: "Să ştii că acesta este un argument foarte bun. Punctul meu de vedere este greşit." şi apoi ei chiar se răzgândesc şi tu nu vei mai auzi niciodată de la ei vechiul lor punct de vedere. Ei chiar fac asta. Nu se întâmplă atât de des pe cât ar trebui, pentru că oamenii de ştiinţă sunt şi ei oameni şi schimbarea este câteodată dureroasă. Dar se întâmplă în fiecare zi. Nu pot să îmi aduc aminte de ultima oară când s-a întâmplat aşa ceva în politică sau religie.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu se pierde, pentru că nicio formă nu există cu adevărat (absolut). Fiecare creaţie este un avatar pentru Oceanul Esenţei, prin care Viaţa se manifestă sub diverse forme. Când forma se raportează la formă, apare egoul - sinele fals - care ţine forma departe de ceea ce nu este formă, pentru că forma este o expresie a Lipsei de Formă. Liniştea din care provine sunetul, este lipsită de formă, lipsită de orice crede omul despre Ea, pentru că o idee care pleacă în direcţia Liniştii joacă rolul unui ghid către Linişte, însă o idee nu poate cuprinde niciodată Liniştea, pentru că Liniştea nu este gând, o idee, un concept. Liniştea nu este o formă, ci sursa fiecărei forme, întrucât fiecare formă este un sunet, iar sunetul provine din Linişte. Nimic nu desparte sunetul de Linişte, în afară de identificarea sunetului cu sunetul, aşa cum nimic nu desparte valul de Ocean, în afară de identificarea valului cu valul. Prin conştientizarea Liniştii ce precede sunetul, sinele fals al sunetului este slăbit, iar dacă sunetul se eliberează de sinele fals, se eliberează de ceea ce îl desparte de Ceea Ce Este El Cu Adevărat. Acolo unde nu este identificarea cu "eu", nu este iluzie, iar acolo unde iluzia nu penetrează, suferinţa nu îşi poate susţine existenţa, pentru că suferinţa însăşi este o reflexie a iluziei.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mort: Ştiţi, singurul lucru care contează este finalul. Este cea mai importantă parte a poveştii, finalul. Şi acesta... este foarte bun. Acesta este perfect.

replică din filmul artistic Fereastra secretă, scenariu de David Koepp, după Stephen King
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este cunoscut faptul că de la începutul creaţiei sale, sau a fiinţei sale sufletul omului este ca o tablă ştearsă şi are o facultatea prin care este dispus să primească forme sau intenţii ale lucrurilor, iar o asemenea facultate se numeşte intelect posibil;el se aseamănă cu materia, căci tot aşa cum materia este în potenţă faţă de diferite forme, tot aşa intelectul posibil este în potenţă faţă de cunoaşterile diverse. Însă intelectul este în act atunci când sufletul este desăvârşit de cunoaşteri sau de intenţii sau de intenţiile lucrurilor inteligibile: aşa încât, atunci când el doreşte, iese în actul acelui care înţelege şi produce acele intenţii care îi sunt prezentate în act, iar sufletul desăvârşit astfel şi dispus astfel se numeşte intelect în act.

Avicenna în Cartea Definiţiilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faza 1. Normalitatea înseamnă somn şi drama. Faza 2. Doare până când deschizi ochii. Telenovela continuă şi se amplifică. Faza 3. Cauţi soluţii, găseşti dezvoltarea personală. "Eu" puternic, care vrea să schimbe lumea. Fugi de negativ, ascunzând drama sub rânjete. Faza 4. Durerea creşte, oboseşti şi renunţi la dezvoltarea personală. Posibila depresie, drama încă este prezentă, "eu" este încă solid. Faza 5. Vezi negativul, încă nu îţi place, dar alegi pozitivul în mod conştient. "Eu" se diluează, începe să intervină acceptarea. Faza 6. Nu mai e nimeni care să aleagă, pozitiv şi negativ sunt acelaşi lucru. No more drama. Faza 7. Normalitatea este linişte.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când lucrăm cu Spiritul, este foarte util să ne focalizăm asupra adevărului potrivit căruia Acesta este omniprezent(adică se află simultan în toate locurile).

Bob Proctor în Te-ai născut bogat, Detaşează-te şi lasă-L pe Dumnezeu să acţioneze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curajul este o DECIZIE. CURAJUL este DECIZIA. Şi dacă suntem vii, suntem capabili de decizie, prin definiţie. Aşadar nu există scuze. Un alt lucru foarte interesant este că suntem cei mai singuri oameni în lume atunci când facem ceva CURAJOS. Însă, în următoarea clipă, întreaga lume vrea să ni se alăture. Singurul moment în care nu trebuie să fii curajos este atunci când îţi pui viaţa în pericol. Atunci nu mai e curaj, e prostie. Soldaţii sunt antrenaţi în primul rând SĂ NU MOARĂ. Dar, în orice lucruri care îţi provoacă teamă, întotdeauna vei avea CURAJUL la dispoziţie. Ştii care este diferenţa dintre destin şi soartă? Destinul este ceea ce ţi se întâmplă în urma acţiunilor tale. Soarta este ce ţi se întâmplă fără să poţi face nimic. Se poate discuta mult despre cât de mult e destin şi cât e soartă în viaţa unei persoane. Puţini curajoşi ar putea spune că e numai destin. Dacă se întâmplă, de exemplu, să vină o inundaţie şi să îţi ia casa, zici că asta e soarta. Dar dacă te-ai fi gândit că stai lângă un râu şi că, dacă o să plouă mult, poate iese râul din matcă şi nu sunt suficiente măsuri de protecţie (diguri, etc...), atunci, POATE ţi-ai fi putut lua soarta în propriile mâini. Dacă ai fi ştiut!

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverendul Austen: Dacă se întâmplă ca femeia să fie superioară într-un anumit aspect, de exemplu, să aibă o gândire profundă, atunci cel mai bine este să râmână un secret bine ascuns. Umorul este de preferat, dar isteţimea? Nu. Acela este cel mai perfid talent dintre toate.

replică din filmul artistic Jane
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când vă aflaţi în inima conflictului şi confuziei voastre, treceţi dincolo de limitele gândirii lineare. Vedeţi că realitatea este circulară, că ceea ce este înăuntru şi ceea ce este afară se află într-un dialog constant şi că tot ceea ce se întâmplă este o oglindă.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbăţie

Ştim că astăzi suntem striviţi de greutăţi
Şi de tot ceea ce se întâmplă în prezent.
Vremea noatră este vremea bărbăţiei
Şi bărbăţia nu ne părăseşte.

Nu este o nenorocire să cazi doborât de gloanţe
Nu este o soartă amară să-ţi verşi tot sângele
Când o facem ca să te apărăm, gândire rusă
Măreaţă cultură rusă.

poezie celebră de Anna Ahmatova (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala este urmarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este urmarea unui sistem fals de valori.

Serghei Nikolaevici Lazarev în Diagnosticarea Karmei - Iubirea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Majoritatea oamenilor sunt de părere că atunci când încerci să faci micromanagementul unei păduri spre exemplu, distrugi însă esenţa şi unicitatea acelui loc. La fel se întâmplă însă şi în cazul internetului.

citat din Glen Raphael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit poate evita critica conştiinţei şi prin mascarea erorilor de gândire, prin învăluirea lor într-o aparenţă logică, ca şi în anecdota despre tort şi lichior, somon cu maioneză şi în altele asemănătoare. Însă dacă eroarea de gândire apare neînvăluită, atunci intervenţia criticii este inevitabilă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acesta nu este sfârşitul. Nu este nici măcar începutul sfârşitului. Probabil, este cel mult sfârşitul începutului.

antimetabolă clasică de Winston Churchill
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă în existenţa obişnuită se manifestă involuntar un reflex al unei transcendenţe trăite, asta se întâmplă prin sex şi, când e vorba de omul comun, se întâmplă numai prin sex; numai cei ce se ridică până la o experienţă eroică sau ascetică merg, în această privinţă, mai departe. Pentru omenirea comună însă doar sexul procură, fie şi doar în extazul, în mirajul sau în trauma obscură de o clipă, deschideri dincolo de condiţionările pur individuale. Acesta e adevăratul fundament al însemnătăţii, neegalată de niciun alt impuls, pe care dragostea şi sexul au avut-o şi o vor avea totdeauna în viaţa umană.

Julius Evola în Metafizica sexului (2002)
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice gândire meditativă este o activitate poetică, orice activitate poetică este însă o gândire.

citat clasic din Martin Heidegger
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!